Connect with us

INTERNAȚIONAL

Siria: Acordul ruso-turc de încetare a focului negociat la Moscova de Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan a intrat în vigoare

Published

on

© Kremlin

Acordul anunţat de Rusia şi Turcia privind încetarea focului în nord-vestul Siriei a intrat în vigoare vineri, în vederea încetării luptelor intense care au provocat o catastrofă umanitară în zonă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

ONG-ul Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO) a constatat un calm ”relativ” în provincia Idlib, marcat în special de oprirea loviturilor aeriene ruse şi siriene.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au anunţat anterior, într-o conferinţă de presă comună desfăşurată la Kremlin, această încetare a focului, decizie intervenită după o escaladare a violenţelor în regiunea Idlib. Acordul a fost anunţat la finalul a şase ore de discuţii la Moscova.

Conform textului acordului, Rusia şi Turcia vor organiza, începând cu 15 martie, patrulări comune pe o mare porţiune a autostrăzii M4, o axă esenţială pentru regim şi care traversează regiunea siriană Idlib. Va fi pentru prima dată când ruşii şi turcii vor patrula împreună în această zonă.

Moscova şi Ankara au prevăzut, de asemenea, crearea unui ”culoar de securitate” de şase kilometri adâncime de o parte şi de alta a acestei autostrăzi, ceea ce înseamnă o zonă-tampon cu o lăţime de 12 kilometri. Parametrii care definesc această zonă vor fi finalizaţi în termen de şapte zile, conform textului convenit de Rusia şi Turcia.

Acordul ar trebui să pună capăt săptămânilor de lupte intense din zona Idlib, ultimul bastion al rebelilor şi al jihadiştilor în nord-vestul Siriei, unde Turcia a intervenit contra forţelor regimului Bashar al-Assad, care sunt susţinute de Rusia.

Aceste violenţe au provocat o catastrofă umanitară, cu aproape 500 de civili ucişi şi aproximativ un milion de persoane strămutate către frontiera cu Turcia.

Intensificarea confruntărilor în Idlib a dus la tensionarea relaţiilor diplomatice între Rusia şi Turcia, sporind riscul unei dispute armate directe între cele două ţări care s-au impus drept principali actori internaţionali în conflictul sirian.

Turcia, care adăposteşte deja 3,6 milioane de sirieni pe teritoriul său, a cerut miercuri un sprijin european pentru ”soluţiile politice şi umanitare turce în Siria”, indispensabil în opinia Ankarei pentru soluţionarea durabilă a situaţiei migranţilor şi refugiaţilor, adaugă AFP.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA efectuează un turneu în Europa: Mike Pompeo va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când Polonia a învins Armata Roșie

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, va efectua săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa Centrală, urmând să viziteze patru țări europene – Austria, Cehia, Polonia și Slovenia – și unde este așteptat să discute deopotrivă mai multe detalii privind relocarea parțială a trupelor SUA din Germania, dar și pledoaria SUA pentru ca aliații și partenerii europeni să susțină eforturile Washington-ului de contracarare a ambițiilor și influenței crescânde ale Beijingului.

Pompeo a confirmat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Departamentul de Stat, că turneul său diplomatic va începe pe 11 august și va cuprinde cele patru țări menționate.

“Va fi o călătorie foarte importantă și productivă”, a spus el.

Anterior, Politico Europe a notat, citând surse diplomatice, că vizita va începe marți sau miercuri la Praga, unde Pompeo va discuta cu prim-ministrul ceh Andrej Babis despre tehnologia 5G și China. 

Aceleași surse au precizat că șeful diplomației americane se va deplasa joi în Slovenia și apoi în Austria.

Vizita lui Mike Pompeo la Varșovia, importantă din perspectiva relocării prin rotație a peste 1.000 de soldați SUA din Germania în Polonia, urmează a fi însă prilejuită de comemorarea, sâmbătă, a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianță Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

NATO

Șeful Forțelor Terestre Americane vine în România după anunțul Pentagonului de relocare parțială a militarilor SUA din Germania în regiunea Mării Negre

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, se vor întâlni vineri, 7 august, la sediul MApN, cu șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA este însoțit de șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli, în cadrul unei vizite pe care oficialii americani o efectuează în România în perioada 7-9 august, mai arată sursa citată.

La sfârșitul întrevederii, generalul-locotenent Daniel Petrescu și generalul James C. McConville vor susține declarații de presă la sediul MApN, începând cu ora 15.35.

Vizita celor doi înalți oficiali militari vine în contextul anunțului pe care secretarul american al Apărării, Mark Esper, l-a făcut săptămâna trecută cu privire la politica posturii militare a forțelor SUA în Europa.

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat la 29 iulie secretarul american al Apărării, Mark Esper. Dintre aceștia, aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și aproape 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Mark Esper a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending