Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Sisteme de vot în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. Ce ar fi mai potrivit pentru România?

Published

on

Robert LUPIȚU , colaborator caleaeuropeana.ro.

vot referendumDrepturile electorale ale cetățenilor Uniunii Europene (acela de a fi ales și de a alege) sunt elemente necesare pentru democrația participativă, și nu în ultimul rând sunt mijloacele prin care Parlamentul Europene, printr-o prezență cât mai semnificativă la urne, capătă o mai mare legitimitate. La nivelul alegerilor europene este utilizat sistemul de vot bazat pe principiul reprezentării proporționale, în dauna sistemului majoritarist.

Sisteme electorale la nivel european

Cele două sisteme de vot realizează distincția între două principii: cel majoritarist și cel proporțional. Firește, sistemul implementat pentru alegerile naționale este unul majoritarist, de tipul „câștigătorul ia tot”, în timp ce varianta pe liste este un sistem de reprezentare proporțională. Este necesară precizarea că varianta majoritaristă este utilizată de regulă în cadrul unor democrații care reflectă acest principiu, precum Marea Britanie sau S.U.A., acolo unde este mai degrabă o dispută bipartidistă. Principiul votului de reprezentare proporțională să regăsește mai curând în interiorul democrațiilor consensualiste, precum Germania sau Belgia.

Pentru alegerile din cadrul Parlamentului European fiecare stat membru își alege propriul sistem de vot, bineînțeles în baza anumitor reglementări:

– sistemul trebuie să fie proporțional, în sensul că numărul de locuri obținute de un partid să fie proporțional cu numărul voturilor câștigate;

– este necesar ca sistemul să fie organizat sub formă de listă de partid sau sub forma votului unic transferabil;

– fiecare stat poate organiza mai multe circumscripții electorale, dacă această decizie nu influențează proporționalitatea rezultatelor alegerilor;

– pragul electoral să nu depășească 5%.

La nivelul alegerilor europarlamentare, sistemul de reprezentare proporțională ca variantă de vot este folosit atât din prisma listelor de partid cât și din cea a votului unic transferabil. Mai există și varianta aplicată de Germania, cea a reprezentării proporționale mixte, care presupune un dublu-vot al cetățenilor, unul pentru liste de partid și altul pentru un candidat unic. Modelul listelor de partid poate fi întâlnit sub forma a trei opțini: liste închise (în care alegătorii pot opta pentru candidații existenți), liste semideschise (acolo unde alegători pot adăuga pe lângă votul pentru partid și preferința lor pentru un candidat) și liste deschise (în care votanții pot modifica ordinea listei în funcție de predilecție).

În anumite state membre precum Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Finlanda, Italia, Luxemburg, Olanda și Suedia, ordinea de pe liste poate fi schimbată prin voturi transferabile. Acest tip de voturi se referă la posibilitatea care i se oferă alegătorului de a modifica ordinea pe listă a candidaților, în funcție de preferințe. Spre exemplu, în Luxemburg, alegătorii pot vota chiar candidați care se află pe liste diferite, în timp ce în Suedia ei pot adăuga sau elimina nume de pe listă.

Sistemul de vot în România și perspective

În cazul României avem un dublu sistem electoral care diferă în funcție de nivelul alegerilor. Pentru alegerile naționale parlamentare este folosită opțiunea uninominalului, și anume un candidat unic al fiecărei formațiuni politice pentru fiecare circumscripție electorală. Pentru alegerile europarlamentare, România utilizează sistemul de vot pe liste de partide, în care fiecare facțiune politică își desemnează candidații sub forma unei liste electorale. Sistemul bazat pe lista de partid presupune practic alegerea unui număr multiplu de candidați de pe o unică listă electorală.

Prezența redusă la vot în cadrul alegerilor europarlamentare din 2009 (27.67%) oferă oportunitatea mai multor interpretări. Desigur, vorbim despre dezinteresul românilor pentru temele europene (deși aceste decalaje pe seama intereselor pot fi modificate odată cu participarea la vot a generației tinere) sau despre neîncrederea în clasa politică și în Uniunea Europeană. Nici prezența în rândul celorlalte state nu a fost colosală, totalizând la nivelul UE un procent de aproximativ 43%. Chiar dacă au existat state precum Luxemburg cu prezență de aproximativ 90%, acolo motivul este simplu: există obligativitatea votului.

Însă, o justificare a absenteismului poate fi și forma sistemului de votare, cel puțin în cazul României. În această situație, alegătorul este pus în fața unor liste din care trebuie să decidă, adesea aceste opțiuni nereflectând preferințele cetățeanului. În primul rând, dualitatea sistemul electoral ar trebui reglementată tocmai pentru a nu perturba și dezorienta votantul. Cazul țării noastre, unde sunt alegeri la un interval de 2-3 ori, necesită o modificare în sensul facilitării opțiunilor de vot ale cetățenilor. Într-adevăr, nu putem considera că sistemul electoral este cauza esențială a absenteismului, dar unii cetățeni preferă să nu meargă la vot, tocmai pentru că sunt constrânși să meargă pe varianta unor liste prestabilitate de partide.

O soluție în acest sens ar putea fi metoda votului unic transferabil care cuprinde următoarele criterii: alegătorii își exprimă opțiunile față de candidați în ordinea preferinței; în același timp, ei trebuie să aibă minim o preferință, dar pot vota candidați de pe listele mai multor partide. În momentul în care candidații au atins coeficientul electoral ei vor câștiga, fiind poziționați în ordinea numărului de voturi obținute. În cazul invers, și anume, candidații nu au atins acest coeficient electoral, atunci voturile vor fi redistribuite de la utimul loc către restul.

Votul unic transferabil ar putea fi folosit măcar sub forma unei variante experimentale pentru a studia comportamentul electoratului. Acesta nu trebuie pregătit pentru o tranziție de la un sistem de vot la altul, ci este necesar să i se ofere opțiuni care îi pot stimula participarea la urne și prin urmare candidații aleși să capete legitimitatea atât de exacerbat invocată în discursurile politice.

 

Nota redactiei: Robert Lupitu (masterand SNSPA), colaboreaza cu redactia caleaeuropeana.ro, in cadrul unui proiect dedicat stagiului de practica efectuat de o echipa de masteranzi SNSPA, interesati de Afacerile Europene si Globale. 

 

 

.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO3 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO6 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE11 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.11 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.11 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA11 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ11 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending