Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sistemul american de apărare antiaeriană și antibalistică Patriot, desfășurat în premieră în Lituania pentru a reduce superioritatea aeriană a Rusiei

Published

on

Armata americană a desfășurat, în premieră, în Lituania sistemul de apărare antiaeriană și antibalistică Patriot, în cadrul exercițiilor militare “Tobruq Legacy” care au loc începând de marți și până pe 22 iulie, informează DPA, conform Agerpres.

Este pentru prima dată când acest sistem american avansat de apărare este instalat în republicile baltice, într-un efort de reducere a superiorității aeriene ruse, notează sursa citate, care explică faptul că exercițiile sunt menite să arate Rusiei că SUA sunt serioase în legătură cu apărarea celor trei state, Estonia, Letonia și Lituania, în fața oricărei agresiuni.

“Desfășurarea demonstrează angajamentul ferm al SUA față de securitatea Lituaniei și faptul că sunt gata să trimită în regiune capabilități strategice”, a precizat și Ministerul Apărării de la Vilnius într-un comunicat.

Recent, prezența NATO în nordul flancului estic a fost complet operaționalizată prin instarea celor patru batalioane multinaționale din Polonia și Țările Baltice. În Lituania, batalionul aliat format din aproximativ 1.000 de militari este coordonat de către Germania, care pune la dispoziție 450 de soldați. 

Batalionul din Lituania este amplasat la Rukla, la aproape 100 de km distanță de capitala Vilnius, iar din acesta mai fac parte trupe din Belgia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, iar din 2018 vor lua parte și militari din Croația și Franța.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 12 ţări: Statele Unite, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

Săptămâna trecută, Polonia și SUA au semnat un memorandum pentru achiziționarea, de către Varșovia a acestui sistem de rachete, în vreme ce ambasadorul SUA în România a precizat că un acord între București și Washington în acest sens ar putea fi finalizat în cursul acestui an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serbia a introdus pedeapsa cu închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, în pofida avertismentelor Consiliului Europei

Published

on

© National Assembly of Serbia

Serbia şi-a amendat marţi Codul penal prin introducerea pedepsei cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate, pentru infracţiuni precum violul şi crima atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate şi persoane lipsite de ajutor, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Legea Tijana a fost iniţiată de către Igor Juric, a cărui fiică Tijana a fost răpită, violată şi ucisă în anul 2011. Juric şi-a asigurat sprijinul a 160.000 de persoane pentru iniţiativa sa şi a fost prezent în parlament în momentul votării actului normativ.

Noua lege permite, de asemenea, o pedeapsă de închisoare pe viaţă, dar cu posibilitatea de eliberare condiţionată după executarea a 27 de ani, pentru infracţiuni ca genocidul şi alte crime de război, asasinatul politic, criminalitatea organizată şi periclitarea ordinii constituţionale.

Pentru infracţiunile respective pedeapsa era de până la 40 de ani de închisoare.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, i-a solicitat anterior în cursul acestei luni Belgradului să reconsidere amendamentele respective întrucât regulile europene în domeniu stipulează că o sentinţă pe viaţă trebuie să includă posibilitatea eliberării.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending