Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a făcut apel la țările occidentale să își accelereze acțiunile pentru a contracara agravarea crizei alimentare mondiale, ajutând în acest context Ucraina să exporte stocurile tot mai mari de cereale care sunt blocate în silozuri și porturi din cauza invaziei Rusiei.

”Este car că, pentru noi, ceea ce se întâmplă în acest moment în termeni de o potențială criză alimentară este legată de războiul Rusiei în Ucraina. Trebuie să facem mai mult pentru a le arăta țărilor aficane, celor din America Latină, țărilor din Orientul Mijlociu că suntem acolo pentru a oferi soluții. Milioane de tone de cereale sunt blocate în silozuri în Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că eliberăm grâul ucrainean și că îl trimitem în porturile europene pentru a fi expediat”, a precizat Joly într-un interviu pentru Politico Europe.

Oficialul canadian, care s-a aflat luni la Bruxelles pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din UE, a menționat că țara sa, unul dintre principalii exportatori de cereale din lume, este dispusă să trimită nave, dar și experți, pentru a facilita exportul de cereale ucrainene către destinațiile din întreaga lume.

”Suntem dispuși să trimitem nave container pentru a ne asigura că cerealele pot fi trimise în Egipt, Liban și în multe alte țări. Și aceasta este dintre discuțiile pe care le-am purtat intensiv în UE… în special cu România”, a mai anunțat Joly.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a subliniat deja necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța, aspect abordat de oficialul român și în cadrul întrevederii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, facilitată de reuniunea șefilor diplomației din cadrul NATO, găzduită de Berlin. 

Potrivit AFP, din cauza blocadei din porturile Ucrainei, aproximativ 20 de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate, iar recolta din acest an este în pericol, informează Agerpres. 

În acest context, Comisia Europeană a prezentat un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole. În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a blocadei porturilor ucrainene, cerealele și alte produse agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație. Situația amenință securitatea alimentară mondială și se prefigurează o nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport relevante.

Comisia prezintă un plan de acțiune pentru a stabili ”culoare de solidaritate” cu scopul de a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar și că poate importa bunurile de care are nevoie, de la ajutor umanitar la hrana pentru animale și îngrășăminte.

”20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni utilizând infrastructura UE. Aceasta este o provocare de proporții gigantice; prin urmare, este esențial să se coordoneze și să se optimizeze lanțurile logistice, să se creeze noi rute și să se evite, pe cât posibil, blocajele. Comunicarea noastră abordează soluțiile de urgență, dar și măsurile pe termen mediu și lung pentru o mai bună conectare și integrare a infrastructurii Ucrainei cu cea a UE. Atât pentru soluțiile pe termen scurt, cât și pentru cele pe termen lung, vom acționa împreună cu autoritățile ucrainene și în strânsă colaborare în special cu statele membre învecinate, care au depus eforturi enorme pentru a ajuta în timpul acestei crize”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Măsuri urgente pentru eliminarea blocajelor din transporturi

În ciuda eforturilor imediate depuse de UE și de statele membre pentru a facilita trecerea frontierei dintre Ucraina și UE, mii de vagoane și camioane așteaptă efectuarea procedurilor vamale pe partea Ucrainei. Durata medie actuală de așteptare pentru vagoane este de 16 zile, în timp ce la unele frontiere este de până la 30 de zile. Multe alte loturi de cereale sunt în continuare depozitate în silozurile ucrainene, gata pentru export. Printre provocări se numără dimensiunile diferite ale ecartamentului feroviar: vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a rețelei feroviare a UE, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund ecartamentului standard al UE. Acest proces necesită mult timp, iar instalațiile de transbordare de-a lungul frontierelor sunt limitate.

Pentru a aborda aceste obstacole și a institui culoarele de solidaritate, Comisia, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, va lucra pe termen scurt la următoarele acțiuni prioritare:

• Material rulant de marfă suplimentar, nave și camioane: Comisia invită actorii de pe piața UE să pună urgent la dispoziție vehicule suplimentare. Pentru a corela cererea și oferta și pentru a stabili contactele relevante, Comisia va institui o platformă logistică de corelare și va solicita statelor membre să desemneze puncte de contact dedicate culoarelor de solidaritate (ghișeu unic).
• Capacitatea rețelelor de transport și a terminalelor de transbordare: Ar trebui să se acorde prioritate transporturilor ucrainene de produse agricole exportate, iar administratorii de infrastructură ar trebui să pună la dispoziție sloturi de cale ferată pentru aceste exporturi. De asemenea, Comisia invită actorii de pe piață să transfere urgent încărcătorii mobili de cereale către terminalele de frontieră relevante pentru a accelera transbordarea. Un acord privind transportul rutier cu Ucraina va elimina, de asemenea, blocajele. Pentru a încuraja operatorii de transport din UE să permită intrarea vehiculelor lor în Ucraina, Comisia va analiza, de asemenea, opțiunile pentru suplimentarea garanțiilor financiare.
• Operațiuni vamale și alte controale: Comisia îndeamnă autoritățile naționale să aplice o flexibilitate maximă și să asigure un personal adecvat pentru a accelera procedurile la punctele de trecere a frontierei.
• Depozitarea mărfurilor pe teritoriul UE: Comisia va evalua capacitatea de stocare disponibilă în UE și se va coordona cu statele membre pentru a contribui la asigurarea unei capacități mai mari de depozitare temporară a exporturilor ucrainene.

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unei intervenții video la conferinţea „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”, scrie Agerpres. 

„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei Ucrainei  de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.

„Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Mircea Geoană.

De aemenea, el a vorbit și de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu, spunând  că experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă.

Mai mult, secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina „prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse”.

„Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic”, a punctat Mircea Geoană.

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.