Connect with us

RUSIA

Sistemul informatic al Casei Albe, ținta unui atac la sfârșitul lui 2014

Published

on

Casa Albă a dat marți asigurări că atacul informatic ce a vizat anul trecut Departamentul de Stat și președinția nu a afectat date sensibile și confidențiale ale guvernului american, însă a refuzat să precizeze dacă Rusia s-a aflat în spatele acestui atac, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Hackeri ruşi care au pătruns în ultimele luni în sistemul informatic al Departamentului de Stat american s-au folosit de această breşă şi au penetrat părţi sensibile ale sistemului informatic al Casei Albe, au declarat oficiali americani la curent cu ancheta pentru CNN, potrivit Gandul.info.

white houseCasa Albă a anunţat că atacul a afectat “doar” sistemul neclasificat, însă descrierea o contrazice. Astfel, hackerii au avut acces la informaţii sensibile, ca de exemplu detalii în timp real – care nu sunt publice – ale programului preşedintelui Barack Obama. Deşi aceste informaţii nu sunt clasificate, ele sunt extrem de sensibile şi sunt vizate de agenţii străine de spionaj, afirmă oficialii citaţi.

Preşedinţia a anunţat în octombrie că a observat activităţi suspecte în reţeaua neclasificată care deserveşte Biroul Executiv al preşedintelui. Sistemul a fost oprit în mod regulat pentru efectuarea unor actualizări de securitate.

Poliţia federală (FBI), Secret Service şi agenţiile americane de informaţii sunt implicate, toate, în anchetarea breşei, pe care o consideră unul dintre cele mai sofisticate atacuri comise vreodată împotriva sistemelor Guvernului Statelor Unite.

Intruziunea a avut loc prin computere din întreaga lume, o modalitate prin care hackerii îşi ascund urmele, însă anchetatorii au descoperit coduri relevante şi alţi markeri despre care cred că arată că hackerii lucrau pentru Guvernul rus.

Însă un purtător de cuvânt al Consiliul Naţional pentru Securitate (NSC), Mark Stroh, nu a confrmat un atac rusesc. În schimb el a declarat că “luăm în serios orice asemenea activitate”. “În acest caz, aşa cum am specificat la vremea respectivă, am luat măsuri imediate de evaluare şi atenuare a activităţii”, a continuat el, reiterând poziţia potrivit căreia NCS “nu comentează despre atribuirea (intruziunii) prin (acest) articol anumitor actori”.

Departamentul de Stat american şi Ambasada Rusiei nu au dat curs imediat unor solicitări din partea CNN de a comenta.

Adjunctul consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională Ben Rhodes a declarat că preşedinţia foloseşte un sistem separat pentru informaţii clasificate, care protejează de hackeri elemente sensibile legate de securitatea naţională.

“Noi nu credem că sistemul nostru clasificat a fost compromis”, a declarat Rhodes marţi pentru CNN.

“Actualizăm în mod constant măsurile de securitate ale sistemului neclasificat, dar ni s-a spus în mod clar să acţionăm astfel încât să nu punem informaţii sensibile în acel sistem”, a declarat Rhodes. “Cu alte cuvinte, dacă faci ceva clasificat, trebuie s-o faci într-un sistem e-mail. Trebuie să acţionezi ca şi cum informaţia ar fi compromisă, dacă nu este în sistemul clasificat”, a precizat el.

Pentru a ajunge la Casa Albă, hackerii au pătruns mai întâi în sistemul informatic al Departamentului de Stat, cred anchetatorii.

Sistemul informatic al Departamentului de Stat a relevat că, în pofida unor eforturi de a-i bloca, hackeri ruşi au putut să reintre în el. Un oficial a declarat că hackerii ruşi au “deţinut” sistemul diplomaţiei americane timp de luni de zile şi că nu este clar dacă au fost complet scoşi afară din el.

Ca în cazul multor atacuri cibernetice, anchetatorii cred că intruziunea de la Casă Albă a început cu un e-mail de tip phishing, trimis folosind un cont de e-mail de la Departamentul de Stat asupra căruia hackerii au preluat controlul, potrivit oficialilor citaţi.

Directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper i-a îndemnat pe oficialii guvernamentali şi firmele private, într-o conferinţă pe teme de securitate cibernetică organizată de FBI în ianuarie, să-şi înveţe angajaţii cum arată un atac de tip “spear phishing”.

“De atât de multe ori, chinezii şi alţii obţin acces la sistemele noastre pretinzând că sunt altcineva şi apoi cerând acces, iar cineva li-l dă”, a declarat Clapper.

 

.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Reuniune a liderilor statelor din ”formatul Normandia”. Emmanuel Macron îi așteaptă pe 9 decembrie, la Paris, pe Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a discuta despre situația din estul Ucrainei

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron, va găzdui, la 9 decembrie, la Paris, o reuniune a omologilor său rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, la care va participa și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit în aşa-numitul format ”Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia franceză, subliniind ”progrese majore”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Summitul în formatul ”Normandia” vizează rezolvarea conflictului din Donbas între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, în condiţiile în care Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea acestora din urmă, ceea ce Moscova neagă, în pofida evidenţelor.

”El se va ţine în timp ce progrese majore au intervenit din vară în negocieri, care au permis în special dezangajarea trupelor în mai multe zone tensionate, şi va permite deschiderea unei noi secvenţe de aplicare a acordurilor de la Minsk”, a precizat preşedinţia franceză.

Perspectiva unei noi întâlniri în format ”Normandia” a fost evocată și în cadrul întrevederii dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, desfășurate la 19 august la reședința de vară  a președintelui francez de la Bregancon (sud-vest), dosarul ucrainean fiind un subiect abordat și în convorbirea telefonică dintre cei doi, de la 9 septembrie.

Discuția telefonică avea loc după ce Rusia și Ucraina efectuaseră un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Și cancelarul german, Angela Merkel a discutat telefonic, la 12 noiembrie, cu Vladimir Putin despre pregătirea unui summit în formatul Normandia.

Kremlinul a anunțaț că în urma acelei conversații telefonice, cei doi lideri au convenit că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, pas important pentru convocarea unui summit cvadripartit.

Vestea a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat şi de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin speră că omologul său american Donald Trump va veni la Moscova în mai, anul viitor, de Ziua Victoriei: Ar fi un lucru potrivit

Published

on

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că speră că omologul său Donald Trump va veni în Rusia de Ziua Victoriei, pe 9 mai anul viitor, și a menționat că Moscova este gata de convorbiri cu Washingtonul, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul de la Kremlin a menționat că ar fi ”potrivit” ca Trump să participe la manifestările de la Moscova care vor marca 75 de ani de la victoria din cel de-Al Doilea Război Mondial, chiar dacă președintele Statelor Unite se va afla în campanie electorală.

La 9 noimebrie, Donald Trump a declarat că analizează posibilitatea de a da curs invitației lansate de Vladimir Putin de a participa la evenimentele de marcare a acestui moment.

”Apreciez invitaţia. Este exact în mijlocul sezonului politic, deci voi vedea dacă reuşesc, dar mi-ar plăcea să merg dacă voi putea”, a declarat Donald Trump.

”Chiar şi în cadrul campaniei electorale ar fi un lucru potrivit. Dar decizia nu ţine de noi”, a spus Putin, întrebat fiind dacă crede că Donald Trump va da sau nu curs invitaţiei.

Președintele Franței Emmanuel Macron a confirmat deja, încă din 20 august, că va efectua o vizită în luna mai a anului 2020 în Rusia pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Rusia organizează anual, la Moscova, la data de 9 mai, o paradă pentru a marca victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doiea Război Mondial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel și Vladimir Putin au convenit că regiunea separatistă prorusă din estul Ucrainei trebuie să primească un statut special, anunță Kremlinul

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin au convenit luni că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statu special regiunii separatiste proruse Donbas, anunță Kremlinul, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Anunţul vine după o convorbire telefonice avută de cei doi lideri. Preşedinţia rusă nu a oferit deocamdată mai multe detalii despre discuţia dintre Merkel şi Putin asupra viitorului regiunii Donbas. Însă o înţelegere cu privire la statutul acesteia ar putea fi un pas înainte pentru stabilirea unui nou summit cvadripartit în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) care să pună capăt celor cinci ani de conflict armat în estul separatist al Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

De altfle, Kremlinul a mai spus că Angela Merkel și Vladimir Putin au discutat despre pregătirea unui summit în formatul Normandia, fără a preciza dacă a fost propusă o dată.

La rândul său, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că pregătirea unui asemenea summit a fost în centrul convorbirii Merkel-Putin, cei doi mai discutând de asemenea despre tranzitul gazelor prin Ucraina şi despre situaţia din Libia şi Siria.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending