Connect with us

RUSIA

Sistemul informatic al Casei Albe, ținta unui atac la sfârșitul lui 2014

Published

on

Casa Albă a dat marți asigurări că atacul informatic ce a vizat anul trecut Departamentul de Stat și președinția nu a afectat date sensibile și confidențiale ale guvernului american, însă a refuzat să precizeze dacă Rusia s-a aflat în spatele acestui atac, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Hackeri ruşi care au pătruns în ultimele luni în sistemul informatic al Departamentului de Stat american s-au folosit de această breşă şi au penetrat părţi sensibile ale sistemului informatic al Casei Albe, au declarat oficiali americani la curent cu ancheta pentru CNN, potrivit Gandul.info.

white houseCasa Albă a anunţat că atacul a afectat “doar” sistemul neclasificat, însă descrierea o contrazice. Astfel, hackerii au avut acces la informaţii sensibile, ca de exemplu detalii în timp real – care nu sunt publice – ale programului preşedintelui Barack Obama. Deşi aceste informaţii nu sunt clasificate, ele sunt extrem de sensibile şi sunt vizate de agenţii străine de spionaj, afirmă oficialii citaţi.

Preşedinţia a anunţat în octombrie că a observat activităţi suspecte în reţeaua neclasificată care deserveşte Biroul Executiv al preşedintelui. Sistemul a fost oprit în mod regulat pentru efectuarea unor actualizări de securitate.

Poliţia federală (FBI), Secret Service şi agenţiile americane de informaţii sunt implicate, toate, în anchetarea breşei, pe care o consideră unul dintre cele mai sofisticate atacuri comise vreodată împotriva sistemelor Guvernului Statelor Unite.

Intruziunea a avut loc prin computere din întreaga lume, o modalitate prin care hackerii îşi ascund urmele, însă anchetatorii au descoperit coduri relevante şi alţi markeri despre care cred că arată că hackerii lucrau pentru Guvernul rus.

Însă un purtător de cuvânt al Consiliul Naţional pentru Securitate (NSC), Mark Stroh, nu a confrmat un atac rusesc. În schimb el a declarat că “luăm în serios orice asemenea activitate”. “În acest caz, aşa cum am specificat la vremea respectivă, am luat măsuri imediate de evaluare şi atenuare a activităţii”, a continuat el, reiterând poziţia potrivit căreia NCS “nu comentează despre atribuirea (intruziunii) prin (acest) articol anumitor actori”.

Departamentul de Stat american şi Ambasada Rusiei nu au dat curs imediat unor solicitări din partea CNN de a comenta.

Adjunctul consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională Ben Rhodes a declarat că preşedinţia foloseşte un sistem separat pentru informaţii clasificate, care protejează de hackeri elemente sensibile legate de securitatea naţională.

“Noi nu credem că sistemul nostru clasificat a fost compromis”, a declarat Rhodes marţi pentru CNN.

“Actualizăm în mod constant măsurile de securitate ale sistemului neclasificat, dar ni s-a spus în mod clar să acţionăm astfel încât să nu punem informaţii sensibile în acel sistem”, a declarat Rhodes. “Cu alte cuvinte, dacă faci ceva clasificat, trebuie s-o faci într-un sistem e-mail. Trebuie să acţionezi ca şi cum informaţia ar fi compromisă, dacă nu este în sistemul clasificat”, a precizat el.

Pentru a ajunge la Casa Albă, hackerii au pătruns mai întâi în sistemul informatic al Departamentului de Stat, cred anchetatorii.

Sistemul informatic al Departamentului de Stat a relevat că, în pofida unor eforturi de a-i bloca, hackeri ruşi au putut să reintre în el. Un oficial a declarat că hackerii ruşi au “deţinut” sistemul diplomaţiei americane timp de luni de zile şi că nu este clar dacă au fost complet scoşi afară din el.

Ca în cazul multor atacuri cibernetice, anchetatorii cred că intruziunea de la Casă Albă a început cu un e-mail de tip phishing, trimis folosind un cont de e-mail de la Departamentul de Stat asupra căruia hackerii au preluat controlul, potrivit oficialilor citaţi.

Directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper i-a îndemnat pe oficialii guvernamentali şi firmele private, într-o conferinţă pe teme de securitate cibernetică organizată de FBI în ianuarie, să-şi înveţe angajaţii cum arată un atac de tip “spear phishing”.

“De atât de multe ori, chinezii şi alţii obţin acces la sistemele noastre pretinzând că sunt altcineva şi apoi cerând acces, iar cineva li-l dă”, a declarat Clapper.

 

.

 

.

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a confirmat, la întâlnirea cu omologul de la Chișinău, intențiile Moscovei de a retrage arsenalul militar din Transnistria

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri intenţiile Moscovei de a-şi retrage arsenalul sovietic din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte termenele, lucrările pregătitoare vor dura aproximativ un an pentru a putea pune (acordul anterior) pe hârtie şi a pregăti măsuri concrete. Avem nevoie de contacte între militari şi suntem pregătiţi pentru asta“, a spus Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său moldovean Nicolae Popescu.

Şeful diplomaţiei ruse a mai declarat că a discutat cu Nicolae Popescu despre acţiunile necesare pentru încheierea retragerii arsenalului, problemă cu care cele două ţări se confruntă de mai bine de 20 de ani.

Într-o postare pe Facebook, șeful diplomației de la Chișinău a precizat că ”referitor la problematica reglementării transnistrene și rolul Federaţiei Ruse, ca stat mediator în acest proces, am reiterat prioritatea retragerii trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană, prezența cărora pe teritoriul Republicii Moldova contravine principiului neutralității stipulat în Constituția țării”.

Am salutat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relansa dialogul privind retragerea și distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Sperăm ca acest subiect să fie discutat cât mai curând posibil cu toți actorii internaționali, sub egida OSCE”, a completat Popescu.

Luna trecută, Republica Moldova a făcut publică propunerea rusă privind retragerea definitivă a armelor şi muniţiilor sovietice care se găsesc pe teritoriul transnistrean.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE român nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Crimeea de Rusia: Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Peninsula Crimeea de Federația Rusia, a transmis Ministerul român de Externe într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter.

MAE român și-a reiterat cu această ocazie sprijinul pentru ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.


Alegerile locale de duminică din Rusia au fost unul dintre cele mai atent monitorizate scrutine din ultimii ani după ce excluderea multor candidaţi de opoziţie a declanşat cele mai ample proteste din capitala Rusiei din ultimul deceniu.

În total, peste 5.000 de scrutine au avut loc duminică în întreaga ţară. Ruşii au avut de ales 16 guvernatori regionali şi parlamentari locali în 13 regiuni, între care şi Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Partidul Rusia Unită, care îl sprijină pe preşedintele Vladimir Putin şi care se află la putere, a pierdut un număr mare de mandate în consiliul local din Moscova.

Deşi local, scrutinul de la Moscova a fost prezentat de proeminentul politician de opoziţie Aleksei Navalnîi şi de aliaţii săi ca o oportunitate pentru o consolidare în faţa partidului Rusia Unită înaintea alegerilor parlamentare naţionale din 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending