Connect with us

RUSIA

Sistemul informatic al Casei Albe, ținta unui atac la sfârșitul lui 2014

Published

on

Casa Albă a dat marți asigurări că atacul informatic ce a vizat anul trecut Departamentul de Stat și președinția nu a afectat date sensibile și confidențiale ale guvernului american, însă a refuzat să precizeze dacă Rusia s-a aflat în spatele acestui atac, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Hackeri ruşi care au pătruns în ultimele luni în sistemul informatic al Departamentului de Stat american s-au folosit de această breşă şi au penetrat părţi sensibile ale sistemului informatic al Casei Albe, au declarat oficiali americani la curent cu ancheta pentru CNN, potrivit Gandul.info.

white houseCasa Albă a anunţat că atacul a afectat “doar” sistemul neclasificat, însă descrierea o contrazice. Astfel, hackerii au avut acces la informaţii sensibile, ca de exemplu detalii în timp real – care nu sunt publice – ale programului preşedintelui Barack Obama. Deşi aceste informaţii nu sunt clasificate, ele sunt extrem de sensibile şi sunt vizate de agenţii străine de spionaj, afirmă oficialii citaţi.

Preşedinţia a anunţat în octombrie că a observat activităţi suspecte în reţeaua neclasificată care deserveşte Biroul Executiv al preşedintelui. Sistemul a fost oprit în mod regulat pentru efectuarea unor actualizări de securitate.

Poliţia federală (FBI), Secret Service şi agenţiile americane de informaţii sunt implicate, toate, în anchetarea breşei, pe care o consideră unul dintre cele mai sofisticate atacuri comise vreodată împotriva sistemelor Guvernului Statelor Unite.

Intruziunea a avut loc prin computere din întreaga lume, o modalitate prin care hackerii îşi ascund urmele, însă anchetatorii au descoperit coduri relevante şi alţi markeri despre care cred că arată că hackerii lucrau pentru Guvernul rus.

Însă un purtător de cuvânt al Consiliul Naţional pentru Securitate (NSC), Mark Stroh, nu a confrmat un atac rusesc. În schimb el a declarat că “luăm în serios orice asemenea activitate”. “În acest caz, aşa cum am specificat la vremea respectivă, am luat măsuri imediate de evaluare şi atenuare a activităţii”, a continuat el, reiterând poziţia potrivit căreia NCS “nu comentează despre atribuirea (intruziunii) prin (acest) articol anumitor actori”.

Departamentul de Stat american şi Ambasada Rusiei nu au dat curs imediat unor solicitări din partea CNN de a comenta.

Adjunctul consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională Ben Rhodes a declarat că preşedinţia foloseşte un sistem separat pentru informaţii clasificate, care protejează de hackeri elemente sensibile legate de securitatea naţională.

“Noi nu credem că sistemul nostru clasificat a fost compromis”, a declarat Rhodes marţi pentru CNN.

“Actualizăm în mod constant măsurile de securitate ale sistemului neclasificat, dar ni s-a spus în mod clar să acţionăm astfel încât să nu punem informaţii sensibile în acel sistem”, a declarat Rhodes. “Cu alte cuvinte, dacă faci ceva clasificat, trebuie s-o faci într-un sistem e-mail. Trebuie să acţionezi ca şi cum informaţia ar fi compromisă, dacă nu este în sistemul clasificat”, a precizat el.

Pentru a ajunge la Casa Albă, hackerii au pătruns mai întâi în sistemul informatic al Departamentului de Stat, cred anchetatorii.

Sistemul informatic al Departamentului de Stat a relevat că, în pofida unor eforturi de a-i bloca, hackeri ruşi au putut să reintre în el. Un oficial a declarat că hackerii ruşi au “deţinut” sistemul diplomaţiei americane timp de luni de zile şi că nu este clar dacă au fost complet scoşi afară din el.

Ca în cazul multor atacuri cibernetice, anchetatorii cred că intruziunea de la Casă Albă a început cu un e-mail de tip phishing, trimis folosind un cont de e-mail de la Departamentul de Stat asupra căruia hackerii au preluat controlul, potrivit oficialilor citaţi.

Directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper i-a îndemnat pe oficialii guvernamentali şi firmele private, într-o conferinţă pe teme de securitate cibernetică organizată de FBI în ianuarie, să-şi înveţe angajaţii cum arată un atac de tip “spear phishing”.

“De atât de multe ori, chinezii şi alţii obţin acces la sistemele noastre pretinzând că sunt altcineva şi apoi cerând acces, iar cineva li-l dă”, a declarat Clapper.

 

.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Un nou semn de destindere pe axa Occident-Rusia: După cinci ani, Federația Rusă revine în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Published

on

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi un text ce face posibilă revenirea Rusiei în această instanţă, după cinci ani de criză instituţională în relaţia cu Moscova, informează AFP, potrivit Agerpres.

După 4 ore de dezbateri aprinse, urmate de aproape 5 ore de votare a amendamentelor, 118 parlamentari ai statelor membre ale Consiliului Europei au acceptat în cele din urmă, spre marea dezamăgire a Ucrainei, ca Rusia să poată să îşi prezinte delegaţia în cadrul APCE începând chiar de marţi.

Un număr de 62 de parlamentari au vot împotrivă, iar 10 s-au abţinut.

APCE este unul din organele Consiliului Europei ce reuneşte delegaţii ale aleşilor celor 47 de state membre. Actele adoptate de APCE nu au forţă juridică obligatorie. Adunarea emite însă recomandări sau solicită statelor explicaţii privind situaţia drepturilor omului sau a democraţiei. Din 2014, a reprezentat un cadru pentru manifestarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

Sancţionată pentru anexarea peninsulei Crimeea, delegaţia rusă la APCE s-a văzut lipsită în 2014 de dreptul de vot. Moscova a reacţionat boicotând APCE apoi, din 2017, a încetat să îşi plătească contribuţia anuală la bugetul Consiliului Europei.

Decizia de luni vine după ce, pe 17 mai, Rusia și-a recăpătat dreptul de vot în Consiliul Europei.

Continue Reading

RUSIA

Uniunea Europeană prelungește cu un an sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a ”anexării ilegale a Crimeei și Sevastopolului”

Published

on

Uniunea Europeană a decis joi prelungirea cu un an, până la 23 iunie 2020, a sancţiunilor adoptate ca reacţie la ”anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia”.

Decizia a fost luată de șefii de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European care are loc joi și vineri la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, măsurile se aplică persoanelor și societăților din UE. Acestea sunt limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului. Sancțiunile includ interdicții cu privire la:

– importurile în UE de produse originare din Crimeea sau din Sevastopol;

– investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că cetățenii europeni sau societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;

– serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;

– exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societăți din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și în ceea ce privește prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.

Așa cum s-a afirmat în declarația formulată în numele UE de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 17 martie 2019, la cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia, UE rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE nu recunoaște legitimitatea acestui act de încălcare a dreptului internațional și continuă să îl condamne.

Din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, ca răspuns la această destabilizare deliberată a Ucrainei, inclusiv sancțiunile reînnoite astăzi. Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

– sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 iulie 2019;

– măsuri restrictive individuale care vizează în prezent 170 de persoane fizice și 44 de entități, care fac obiectul înghețării activelor și al unei interdicții de călătorie, deoarece acțiunile lor au subminat integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american, Donald Trump, se întâlnește săptămâna viitoare cu omologul rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului G20 din Japonia

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin se vor întâlni săptămâna viitoare, în cadrul summitului G20, găzduit de Japonia, a anunțat șeful statului american într-un interviu pentru postul de televiziune Fox News, informează Adevărul.ro.

De asemenea, Donald Trump se va întâlni și cu omologul său chinez, Xi Jinping.

”Vreau să ne înţelegem cu Rusia, şi cred că acest lucru se va întâmpla. Vreau să ne înţelegem şi cu China, şi cred că acest lucru se va întâmpla. Mă voi întâlni cu ambii preşedinţi săptămâna viitoare în Japonia, în cadrul summitului G20”, a declarat Donald Trump.

Summitul G20 va fi găzduit anul acesta de orașul Osaka, în perioada 28-29 iunie, Japonia fiin statul care deține președinția rotativă a Grupului celor 20.

Întâlnirea dintre Trump și Putin va fi prima întrevedere după ce cele două state au decis să suspende obligațiile care le revin prin Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), încheiat în 1987.

De altfel, Duma de Stat din Rusia (camera inferioară a Parlamentului federal) a aprobat marți, 18 iunie, proiectul de lege prin care se suspendă participarea Rusiei la INF.

Se preconizează că proiectul va fi adoptat de Consiliul Federației (Senatul) în data de 26 iunie.

Ambele state s-au acuzat reciproc de nerespectarea INF şi, după contacte fără rezultat între reprezentanţi ai SUA şi Rusiei la Geneva şi Beijing, Washingtonul a anunţat în cele din urmă pe 1 februarie că va ieşi din tratat într-un termen de şase luni.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) a fost semnat pe 8 decembrie 1987, la Washington, de către fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan și interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km şi a pus capăt crizei rachetelor declanşate în 1980 prin desfăşurarea de rachete sovietice SS-20 cu focoase nucleare ce erau îndreptate către capitale occidentale.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending