Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a spus în privat liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că starea actuală a lumii internaționale face ca acesta să poată fi un „moment bun” pentru a începe să bei, relatează Politico Europe, citând două persoane participante la întâlnire, în timp ce purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE nu a comentat pe marginea acestui subiect.

Potrivit celor două persoane, Kallas le-a spus liderilor grupurilor politice din legislativul european că, deși nu este o mare consumatoare de alcool, acum ar putea fi momentul să înceapă, având în vedere evenimentele de pe plan global.

Ea a făcut aceste comentarii aproximativ în același timp în care miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca se întâlneau cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a prelua insula arctică.

Șefa diplomației UE — care coordonează politica externă a blocului în numele celor 27 de guverne și al Comisiei Europene — a făcut gluma în cadrul unei reuniuni a Conferinței Președinților, întâlnirea liderilor grupurilor politice din Parlament.

Comentariile sale au venit după ce eurodeputați de rang înalt și-au urat reciproc „la mulți ani”. Aceiași eurodeputați au adăugat însă că, din cauza evenimentelor globale, anul nu este chiar atât de fericit, potrivit celor prezenți.

În contextul temerilor din Europa că Trump ar putea anexa Groenlanda, al protestelor ample împotriva regimului islamist din Iran, precum și al conflictelor în curs din Ucraina și Gaza și al operațiunii SUA în Venezuela, geopolitica a devenit o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.

În aceeași zi, Conferința Președinților, care reunește liderii grupurilor politice din Parlamentul European, a adoptat o declarație de susținere a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și de sprijin pentru Groenlanda și Danemarca.

Parlamentul European își exprimă sprijinul ferm pentru multilateralism și pentru ordinea internațională bazată pe reguli. Orice tentativă de a submina suveranitatea și integritatea teritorială ale Danemarcei și Groenlandei încalcă dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Securitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, iar angajamentul nostru de a o proteja este ferm. Strategia UE pentru Arctica depășește simplele preocupări de securitate, iar angajamentul nostru de a intensifica dezvoltarea durabilă și cooperarea cu cetățenii regiunii este neclintit.

Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, este membru NATO și beneficiază pe deplin de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței. Parlamentul European va continua să consolideze capacitățile de apărare europene și să se asigure că statele membre ale UE își respectă angajamentele față de NATO, inclusiv prin investiții susținute în apărare și printr-o prezență puternică în regiunea arctică.

Securitatea Arcticii este asigurată în cadrul NATO, iar Danemarca menține acorduri cu parteneri-cheie, inclusiv Statele Unite, pentru protejarea regiunii.

Deciziile privind Danemarca și Groenlanda aparțin exclusiv Danemarcei și Groenlandei, în conformitate cu aranjamentele constituționale relevante și cu acordurile dintre Danemarca și Groenlanda. Se reamintește faptul că, în 1916, Statele Unite — printr-un acord cu Danemarca — au declarat că Danemarca are suveranitate deplină asupra Groenlandei. Prin acest acord, Statele Unite au recunoscut astfel că întreaga Groenlandă constituia în mod legitim teritoriu danez. Tentativele externe de a modifica status quo-ul sunt inacceptabile.

Parlamentul European condamnă fără echivoc declarațiile făcute de administrația Trump privind Groenlanda, care constituie o provocare flagrantă la adresa dreptului internațional, a principiilor Cartei ONU și a suveranității și integrității teritoriale ale unui aliat NATO. Astfel de declarații sunt inacceptabile și nu își au locul în relațiile dintre parteneri democratici.

Parlamentul European solicită Comisiei Europene și Consiliului European să definească un sprijin concret și tangibil pentru Groenlanda și Danemarca, în conformitate cu principiile și legislația UE, dreptul internațional și Carta NATO.

Președințiile rotative oferă întotdeauna un impuls proaspăt Uniunii Europene și permit fiecărui stat membru să contribuie direct la definirea agendei europene, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, la ceremonia de deschidere a președinției Ciprului la Consiliul UE, desfășurată miercuri la Nicosia. 

„Cipru preia conducerea Consiliului într-un moment foarte dificil, în care ordinea internațională bazată pe norme este atacată, subminând multilateralismul, comerțul echitabil și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite. Istoria proprie a Ciprului, marcată de ocupație și divizare, i-a conferit o înțelegere foarte concretă a valorii cruciale a dreptului internațional pentru pacea și stabilitatea între națiuni”, a subliniat Antonio Costa. 

Antonio Costa a precizat că Europa reprezintă o comunitate de valori, iar puterea sa colectivă se bazează pe o economie prosperă, investiții sporite în apărare și pe angajamentul constant de a apăra aceste valori.

„De aceea, UE nu poate accepta încălcări ale dreptului internațional, fie că este vorba de Cipru, America Latină, Groenlanda, Ucraina sau Gaza. În ceea ce privește Groenlanda, permiteți-mi să fiu clar: Groenlanda aparține poporului său. Nimic nu poate fi decis cu privire la Danemarca și Groenlanda fără Danemarca sau fără Groenlanda. Acestea beneficiază de sprijinul și solidaritatea deplină și fermă a Uniunii Europene. Europa va rămâne un apărător ferm și neclintit al dreptului internațional și al multilateralismului”, a spus el. 

Citiți și Cipru preia președinția UE într-un moment potrivit, consideră von der Leyen: „Puține locuri înțeleg ce înseamnă să trăiești cu consecințele divizării și, în același timp, să nu lași divizarea să definească viitorul”

Totodată, acesta a subliniat că europenii au învățat din propria istorie că unilateralismul duce rapid la conflict, violență și instabilitate, „iar invazia rusă în Ucraina a demonstrat încă o dată acest lucru în mod clar”. 

„Un război de agresiune care constituie o încălcare gravă a dreptului internațional și a principiilor consacrate în Carta Organizației Națiunilor Unite. Sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Ucraina reprezintă o apărare curajoasă a acestor principii, împărtășite de națiunile din întreaga lume. De aceea, vom continua să luptăm pentru o pace justă și durabilă”, a punctat Costa. 

El a precizat că președinția Ciprului va reprezenta un moment crucial pentru continuarea sprijinului acordat reconstrucției Ucrainei și pentru avansarea decisivă a integrării sale europene.

„Aceasta va fi cea mai bună investiție pe care Uniunea Europeană o poate face pentru a asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea pe termen lung în Europa. În această lume multipolară, o Uniune Europeană extinsă înseamnă o Europă mai puternică, mai sigură și mai pașnică atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Următoarea extindere, către Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, este esențială pentru consolidarea Uniunii noastre ca actor geopolitic”, a mai spus Antonio Costa. 

Costa a subliniat că procesul de extindere trebuie să avanseze pe două direcții paralele: continuarea reformelor în țările candidate și pregătirea Uniunii Europene pentru primirea de noi membri. El a arătat că, în contextul negocierilor de pace în curs din Ucraina, progresele în materie de extindere devin deosebit de urgente în următoarele luni, pentru a reflecta ritmul accelerat al reformelor implementate de Kiev.

„Aderarea este esențială pentru orice acord de pace, fiind o bază fundamentală pentru prosperitatea și dezvoltarea viitoare a Ucrainei. Dar anul 2026 este important și pentru aderarea Moldovei și a partenerilor din Balcanii de Vest. În cazul Muntenegrului, de exemplu, în următoarele 12 luni se pot finaliza negocierile de aderare și sperăm că redactarea tratatului de aderare va putea începe foarte curând, în timpul președinției dumneavoastră”, a continuat acesta.

În finalul discursului său, Antonio Costa a declarat că, în 2026, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, UE trebuie să dea un nou impuls competitivității economice, pentru a obține rezultate concrete pentru cetățeni, subliniind că fără prosperitate coeziunea socială nu este sustenabilă. În acest context, el a anunțat că va convoca, pe 12 februarie, o sesiune strategică a liderilor europeni, dedicată valorificării întregului potențial al pieței unice europene.

„Angajamentul Ciprului față de parcursul european, împreună cu înțelegerea profundă a provocărilor cu care ne confruntăm, îi vor permite să îndeplinească acest rol cu succes și eficacitate. Împreună, vom asigura că Uniunea noastră rămâne unită, acționând cu hotărâre în beneficiul tuturor cetățenilor noștri”, a conchis Antonio Costa.