Connect with us

CONSILIUL UE

Situația de la sfârșitul președinției bulgare a UE, repetată și la finalul președinției României: Țările UE au amânat din nou negocierile de aderare cu Albania și Macedonia

Published

on

© Council of the European Union

Uniunea Europeană a decis să amâne din nou o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, la un an distanță după ce o hotărâre similară a fost luată de Consiliul Uniunii Europene, sub președinția bulgară, când Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat o astfel de decizie pentru iunie 2019.

Acum, la finalul președinției române a Consiliului UE, miniștrii pentru afaceri europene ai țărilor Uniunii au anunțat că “Consiliul European va reveni asupra acestei probleme pentru a ajunge la o decizie clară imediat ce va fi posibil şi cel mai târziu până în octombrie 2019”.

Ca și în urmă cu un an, majoritatea statelor membre au fost gata să angajeze aceste negocieri, pentru că cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele, însă Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare, iar rezerve au fost formulate, de asemenea, de Germania, notează Politico Europe.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat astfel în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord, deși conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii din 2017 al lui Jean-Claude Juncker, a fost preluată ca atare de președinția Bulgariei, care a și organizat un Summit UE – Balcanii de Vest, și a fost ținută între temele principale și de președinția României la Consiliul UE.

În concluziile adoptate la finalul unei reuniuni la Luxemburg, miniștrii au luat ”notă bună de recomandarea Comisiei Europene” de a începe negocierile atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord, despre aceasta din urmă țările UE salutând din nou acordul istoric de la Prespa privind schimbarea denumirii Macedoniei de Nord.

De altfel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit un preludiu al acestei decizii zilele trecute, în urma unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

La rândul său, preşedintele macedonean Stevo Pendarovski a avertizat că întârzierea începerii procesului de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană accentuează ,,oboseala extinderii”.

”Trebuie să vă amintiți că am făcut ceea ce nicio altă țară nu a fost nevoită să facă vreodată pentru a adera la UE: să schimbe numele țării”, a mai spus acesta.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În cazul Turciei, statele membre sunt divizate între susţinători ai unei rupturi cu Ankara şi cei ai menţinerii unei relaţii cu Turcia.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Published

on

© European Union 2021

Miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit luni intenția Uniunii de a-și consolida prezența și acțiunile în zona Indo-Pacific, pe care au definit-o drept o “regiune de primă importanță strategică pentru interesele UE” unde o concurență geopolitică intensă se manifestă, îndeosebi între SUA și aliații săi democratici și China. Decizia țărilor UE vine pe fondul unei pledoarii intense a Statelor Unite în favoarea unei zone a Indo-Pacificului liberă și deschisă făcută de președintele Joe Biden în primele 100 de zile ale mandatului său.

Consiliul UE a aprobat astfel concluziile cu privire la o strategie a UE de cooperare în zona Indo-Pacific, scopul implicării UE fiind acela de a contribui la stabilitatea regională, securitate, prosperitate și dezvoltare durabilă, într-un moment al provocărilor și tensiunilor în creștere din regiune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Adoptarea acestei poziții vine după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat săptămâna trecută că drumul către o viitoare ordine mondială va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, pledând pentru cooperarea dintre UE și India, cele două părți urmând a se reuni într-un summit comun la începutul lunii mai. Pentru o afirmație similară, făcută anul trecut în prima parte a pandemiei, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a fost criticat, el declarând că asistăm la zorii secolului asiatic în termeni de dominație globală.

Cu o zi în urmă, Politico Europe anunța că UE urmează să se angajeze pentru o prezență navală “semnificativă” în Oceanele Indian și Pacific, o mișcare care reprezintă un pas diplomatic important în condițiile în care Franța este în prezent singura țară europeană cu forțe navale semnificative în regiune, în timp ce administrația președintelui american Joe Biden solicită aliaților să își intensifice eforturile pentru a contrabalansa amenințarea reprezentată de China la nivel mondial.

“Angajamentul reînnoit al UE față de Indo-Pacific, o regiune care se întinde de la coasta de est a Africii până la statele insulare din Pacific, se va concentra pe termen lung și se va baza pe susținerea democrației, a drepturilor omului, a statului de drept și a respectării drept internațional. Dinamica actuală din Indo-Pacific a dat naștere unei concurențe geopolitice intense, care se adaugă tensiunilor crescânde asupra lanțurilor comerciale și de aprovizionare, precum și în domeniile tehnologic, politic și de securitate. Drepturile omului sunt, de asemenea, contestate. Aceste evoluții amenință din ce în ce mai mult stabilitatea și securitatea regiunii și nu numai, având un impact direct asupra intereselor UE”, se arată în textul adoptat de Bogdan Aurescu, Heiko Maas, Jean-Yves Le Drian și ceilalți miniștri de externe europeni.

Într-un infografic ce servește drept preambul al strategiei, UE subliniază că zona Indo-Pacific este importantă pentru creșterea economică a Uniunii, regiunea generând aproximativ 40% din PIB-ul global, contribuie cu două treimi la creșterea globală și are un rol central în lanțul de valori globale, comerțul internațional și fluxurile de investiții.

“Am reafirmat interesul României în a contribui activ la implementarea viitoarei Strategii a UE privind Indo-Pacificul”, a afirmat, pe Twitter, ministrul Bogdan Aurescu.

În consecință, Consiliul UE anunță că abordarea și angajamentul UE în această regiune vor căuta să încurajeze o ordine internațională bazată pe reguli, condiții de concurență echitabile, precum și un mediu deschis și echitabil pentru comerț și investiții, reciprocitate, consolidarea rezistenței, abordarea schimbărilor climatice și sprijinirea conectivității cu Uniunea Europeană.

Rutele de aprovizionare maritime gratuite și deschise, în deplină conformitate cu legislația internațională, rămân cruciale, mai arată textul citat.

UE va căuta să colaboreze cu partenerii săi din Indo-Pacific pe aceste probleme de interes comun.

UE va continua să dezvolte parteneriate în domeniile securității și apărării, inclusiv pentru a aborda securitatea maritimă, activitățile cibernetice rău intenționate, dezinformarea, tehnologiile emergente, terorismul și criminalitatea organizată.

UE și partenerii săi regionali vor lucra, de asemenea, împreună pentru a atenua efectele economice și umane ale pandemiei COVID-19 și vor lucra în vederea asigurării unei redresări socio-economice incluzive și durabile.

Nu în ultimul rând, Consiliul a însărcinat Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte o comunicare comună privind cooperarea în Indo-Pacific până în septembrie 2021.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa luni la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care va avea loc în sistem videoconferinţă, unde va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei și va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră.

Ministerul Afacerilor Externe informează duminică, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, că la reuniunea șefilor diplomațiilor din țările UE vor fi abordate situaţia din Georgia, relaţiile UE – India, situaţia din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acţiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, relaţiile cu Mozambic şi perspectivele Acordului post-Cotonou. Agenda tematică propriu-zisă a reuniunii va include dezbateri referitoare la evoluţiile din Etiopia şi situaţia din Ucraina. De asemenea, miniştrii de externe europeni vor avea un schimb informal de opinii cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dimitri Kuleba.

În ceea ce priveşte situaţia din Georgia, miniştrii vor analiza evoluţiile recente, în contextul crizei politice interne. “Ministrul Bogdan Aurescu va reliefa importanţa continuării eforturilor de mediere ale UE cu obiectivul identificării de soluţii concrete. Va evidenţia, de asemenea, că sprijinul UE este esenţial pentru consolidarea democraţiei şi a rezilienţei Georgiei şi, în general, a statelor din Parteneriatul Estic, având în vedere multiplele provocări cu care se confruntă aceste ţări în ultima perioadă”, arată sursa citată.

Referitor la relaţiile UE – India, miniştrii europeni vor evalua stadiul pregătirii Summitului UE – India, care va avea loc la Porto, pe data de 8 mai, sub preşedinţia portugheză a Consiliului UE. Ministrul român de externe va exprima susţinerea pentru atingerea unor obiective cât mai ambiţioase cu ocazia reuniunii la nivel înalt. Potrivit MAE, el va arăta că un parteneriat solid şi cuprinzător cu India va contribui la crearea unui prim pilon al implicării strategice a UE în regiunea indo-pacifică.

Cât priveşte situaţia îngrijorătoare din regiunea Tigray din Etiopia, precum şi rolul Uniunii Europene în soluţionarea acestei crize, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanţa eforturilor de detensionare pentru a evita riscul de contagiune în întreaga regiune a Cornului Africii, cu impact indirect şi asupra UE. De asemenea, va evidenţia rolul important deţinut de Uniunea Africană şi de Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare.

Dezbaterea privind Ucraina va avea loc după vizita preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, la Kiev (3 martie) şi reuniunea Consiliului de Asociere UE – Ucraina (11 februarie).

O atenţie specială va fi acordată situaţiei de securitate din estul ţării, în urma evoluţiilor recente de securitate, precizează MAE. În plan intern, vor fi abordate eforturile de soluţionare a conflictului şi sprijinul UE în continuarea procesului de reforme. Demnitarul român va reitera sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei şi pentru aprofundarea procesului de asociere politică şi integrare economică şi va încuraja continuarea eforturilor autorităţilor ucrainene în realizarea de reforme, în beneficiul tuturor cetăţenilor. De asemenea, va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. În acelaşi timp, va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră. În context, va accentua necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic şi a unei agende ambiţioase post-2020, care să includă consolidarea dimensiunii de securitate a cooperării cu statele partenere prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile la nivelul UE.

Discuţia cu ministrul afacerilor externe ucrainean, Dimitri Kuleba, va oferi oportunitatea unui schimb de vederi pe teme precum relaţiile Ucrainei cu UE şi evoluţiile recente din estul ţării, se mai arată în comunicatul citat.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru certificatul de vaccinare: Deținerea adeverinței “nu este o condiție prealabilă pentru a exercita dreptul la liberă circulație”

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit un mandat pentru negocieri cu Parlamentul European cu privire la propunerea unui certificat verde digital, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest certificat va facilita circulația sigură și liberă în timpul pandemiei COVID-19 prin furnizarea dovezii că o persoană a fost fie vaccinată împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ al testului PCR, fie s-a recuperat în urma îmbolnăvirii de COVID-19, mai precizează sursa citată.

“Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui Certificat Verde Digital nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre, publicat alături de comunicat.

a”Situația epidemiologică actuală rămâne de o mare îngrijorare, dar atunci când privim în viitor, trebuie să avem soluții care să funcționeze în toate statele membre. Certificatul verde digital este creat pentru a facilita circulația sigură și liberă. Este cel mai important pentru cetățenii noștri, pentru societățile noastre și pentru redresarea economiilor noastre. Salut acest prim pas. Arată că suntem gata să colaborăm constructiv cu Parlamentul European și Comisia pentru a continua să avansăm rapid cu privire la aceste propuneri, pentru ca certificatul și sistemul să fie pe deplin operaționale vara asta”, a declarat prim-ministrul portughez António Costa, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Mandatul de negociere al Consiliului a fost adoptat după ce, la finele lunii trecute, Parlamentul European a decis să accelereze aprobarea adeverinței electronice verzi, pentru a facilita adoptarea sa până în vară și pentru a permite circulația sigură și liberă pe durata pandemiei. Astfel, plenul Parlamentului European va adopta mandatul de negociere cu Consiliul, care poate include amendamente la propunerea Comisiei, în cursul următoarei sesiuni plenare din 26-29 aprilie.

Comisia Europeană a propus la 17 martie crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Propunerea acestei adeverințe face parte dintr-o comunicare adoptată de Colegiul Comisiei Europene prin care Comisia invită statele membre să se pregătească pentru o abordare coordonată a ridicării treptate a restricțiilor determinate de COVID-19 atunci când situația epidemiologică o va permite. 

Separat, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE au transmis prin intermediul concluziilor Consiliului European din 25 martie că “lucrările legislative și de ordin tehnic referitoare la adeverințele electronice interoperabile și nediscriminatorii privind COVID-19, bazate pe propunerea Comisiei, ar trebui să avanseze în regim de urgență”.

Potrivit comunicatului Consiliului UE, cadrul legal al certificatului verde digital constă din două propuneri legislative. Primul se referă la cetățenii UE și membrii familiilor lor, iar al doilea se referă la resortisanții țărilor terțe care se află legal sau au reședința legală pe teritoriul unui stat membru.

Conform acestor propuneri, va fi posibil să se utilizeze adeverința în toate statele membre ale UE.

Modificările cheie introduse în textele legislative de către Consiliu sunt următoarele:

– O referire la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

– Un nou articol privind dimensiunea internațională a certificatului verde digital, care clarifică tratamentul care trebuie acordat certificatelor emise cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, precum și resortisanților țărilor terțe cu ședere legală / rezidenți vaccinați în țări terțe.

– Dispozițiile privind protecția datelor au fost consolidate de-a lungul textului regulamentului principal, în special pe baza avizului comun al Autorității europene pentru protecția datelor și a Comitetului european pentru protecția datelor.

– Textul include acum o dispoziție tranzitorie pentru a se asigura că statele membre pot continua să utilizeze sistemele existente în prezent pe o perioadă scurtă de șase săptămâni de la intrarea în vigoare a principalului regulament și până când cadrul certificatului verde digital este pe deplin operațional pe teritoriu.

– Textul proiectului de regulament conține o dispoziție care permite Irlandei și celorlalte state membre să accepte reciproc certificate eliberate resortisanților țărilor terțe pe baza reciprocității.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE7 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA10 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE17 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi57 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending