Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

• Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
• Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
• Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
• Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune – 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
• Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) – 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
• Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) – 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,

• Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  – 29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
• Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.

EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Consiliul a adoptat marți, 19 octombrie, concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. O potențială unitate cibernetică comună ar trebui să respecte competențele, mandatele și competențele juridice ale eventualilor săi viitori participanți, iar orice participare a statelor membre ar fi de natură voluntară.

În concluziile sale, Consiliul subliniază necesitatea de a consolida rețelele existente și de a stabili o cartografiere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord cu privire la posibilele obiective și priorități primare ale unei potențiale unități cibernetice comune. Este un proces progresiv, transparent și incluziv, care este esențial pentru a spori încrederea.

La 23 iunie, Comisia Europeană a prezentat o recomandare privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a aborda numărul tot mai mare de incidente cibernetice grave care afectează serviciile publice, întreprinderile și cetățenii din întreaga UE. În conformitate cu această recomandare, unitatea cibernetică comună ar acționa ca o platformă care să reunească resursele și expertiza diferitelor comunități cibernetice din UE și din statele sale membre pentru a preveni, descuraja și răspunde în mod eficient la incidente cibernetice în masă.

Consiliul are un rol esențial în funcția de elaborare a politicilor și de coordonare în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și va monitoriza progresele înregistrate și va oferi orientări pentru completarea acestui cadru.

Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili metode de lucru și de guvernanță adecvate pentru a permite participarea tuturor statelor membre la deliberări, dezvoltare și procese decizionale eficace.

Consiliul solicită o reflecție suplimentară cu privire la elementele individuale ale recomandării privind unitatea cibernetică comună, inclusiv în ceea ce privește ideile privind echipele de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică ale UE și un plan de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică al UE.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

At #FAC🇪🇺2day, I underlined t/need for t/EU institutions&Member States to fully support efforts of 🇲🇩Gov’t to cope with t/very difficult current gas crisis. EU support is urgent &RO is playing its part.Overcoming this crisis is key to allow t/🇲🇩 Gov’t to continue t/reform process

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 18, 2021

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

În ceea ce privește Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condițiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar așteptările partenerilor sunt mari, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanța strategică a reuniunii și a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susținere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluției Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambițioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declarație a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanța susținerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.

În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorități: (1) consolidarea angajamentului european față de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză și asistență financiară pentru susținerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanță și încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia și Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a amenințărilor hibride și pentru soluționarea pașnică și durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existența acestora pe teritoriul a cinci din șase state partenere. După cum este știut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, susținut de alți 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.

Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare și dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.

Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția cu prioritate asupra situației din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituțiile UE și statele membre să se implice activ în susținerea acestei țări și în identificarea unor soluții pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză și resurse financiare. A evidențiat că România este deplin angajată în susținerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chișinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.

În cadrul dezbaterii privind relațiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susținut din ultima perioadă al discuțiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul și de a depăși diferendele bilaterale și regionale, subliniind că aceste tendințe trebuie încurajate și susținute în continuare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE față de partenerii din Golf în ceea ce privește contribuția comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranța traficului maritim în Marea Roșie și Golful Persic este de o importanță deosebită pentru securitatea regiunii și a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetățean român și unul britanic au fost uciși, subliniind faptul că e nevoie de acțiuni politice și diplomatice prompte și hotărâte în așa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru inițiativele UE de îmbunătățire a siguranței și securității maritime în zona Golfului.

Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic și identificării unor proiecte de acțiune comună între UE și statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migrației și combaterii terorismului.

În cadrul discuției pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare, accesul ajutorului internațional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricții, precum și față de decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară. A reiterat sprijinul României pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populația civilă.

Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanța implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acțiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine, ca precondiții pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susținut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine. De asemenea, a subliniat contribuția crescută a României la Operațiunea Eunavfor Med Irini.