Miniştrii europeni de externe au discutat vineri prin videoconferinţă despre o consolidare a strategiei lor faţă de China pentru a contracara diplomaţia tot mai agresivă a Beijingului şi pentru a grăbi eforturile menite să pună capăt accesului neîngrădit pentru companiile chineze în Europa, relatează agenţia Reuters, potrivit Agerpres.

În contextul criticilor europene faţă modul în care China a gestionat focarul de coronavirus declanşat în această ţară, miniştrii europeni au avut această discuţie înaintea a două posibile summituri UE-China, primul preconizat pentru sfârşitul lunii iunie şi celălalt în septembrie.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut o strategie ”mai robustă” faţă de China şi a transmis Consiliului de Securitate al ONU ”îngrijorarea profundă” a europenilor faţă de noua lege chineză privind securitatea în Hong Kong, adoptată joi.

”Considerăm că aceasta riscă serios să submineze principiul o ţară, două sisteme”, a spus Borrell după reuniunea miniştrilor europeni, referindu-se la autonomia Hong Kong-ului. ”Relaţia noastră cu China se bazează pe încredere şi respect reciproc, dar această decizie pune aceste lucruri în discuţie”, a completat el, conform unui comunicat.

În pofida acestor reacţii, UE încearcă să găsească o cale de mijloc în raport cu rivalitatea americano-chineză, fiind puţin probabil ca UE să urmeze exemplul SUA de instituire a unor sancţiuni împotriva Chinei, ideea unei asemenea măsuri fiind dezaprobată însuşi de Borrell, la fel şi de ministrul german de externe Heiko Maas, care a pledat mai degrabă pentru dialog.

Pe de altă parte, în interior, UE este divizată cu privire la politica de urmat faţă de China, unele dintre statele membre având relaţii apropiate cu Beijingul şi beneficiind de generozitatea acestuia.

Citiți și Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România pledează pentru redefinirea relațiilor UE-China și pentru importanța coordonării transatlantice

Uniunea Europeană a fost supusă recent unor critici pentru că a cedat unei acțiuni de cenzură din partea Chinei, care a dispus eliminarea unui pasaj dintr-un articol de opinie semnat în comun de cei 27 de ambasadori ai țărilor UE acreditați la Beijing și care trebuia publicat în China Daily, un cotidian ce aparține Partidului Comunist Chinez. Totodată, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc luni, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externă, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală, și a cerut o anchetă internațională independentă privind răspândirea pandemiei.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat vineri, pentru redefinirea relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie, și a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică. Șeful diplomației române a susținut această poziție în cadrul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE care a avut loc vineri și care a inclus ca subiecte relațiile UE-China, impactul pandemiei COVID-19 în regiunea Asia-Pacific și evoluțiile recente din Afganistan.

În cadrul dezbaterii pe tema relațiilor cu China a avut loc un schimb de opinii privind pregătirea celor două reuniuni la nivel înalt, planificate pentru acest an, respectiv Summit-ul UE-China din luna iunie și reuniunea UE-China cu participarea liderilor UE, ai statelor membre și ai R.P. Chineze, de la Leipzig, din luna septembrie. De asemenea, miniștrii au discutat despre modalitățile cele mai eficiente de a angaja China într-un dialog constructiv.

“Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unui dialog de substanță, cu rezultate tangibile privind adoptarea Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, adoptarea Planului de Acțiune comun pentru cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovației și semnarea Acordului UE-China privind protecția indicațiilor geografice. Și-a exprimat încrederea în realizarea de noi progrese în negocierile UE-China referitoare la Acordul Cuprinzător privind investițiile”, se arată într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române s-a referit la necesitatea redefinirii relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie. Acesta a menționat că UE trebuie să rămână ambițioasă în promovarea valorilor europene ce țin de obiectivele în domeniul schimbărilor climatice, principiile multilateralismului și necesitatea echilibrării balanței schimburilor comerciale bilaterale UE-China, urmărind în același timp cu atenție realitățile interne din China.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică.

În cadrul discuției privind impactul COVID-19 în Asia-Pacific, miniștrii au abordat consecințele socio-economice ale pandemiei și implicațiile asupra politicilor UE în regiune, fiind inițiată o reflecție privind modalitățile prin care Uniunea Europeană își poate promova mai eficient obiectivele în relația cu statele din regiune.

În ceea ce privește evoluțiile recente din Afganistan, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat noile concluzii ale Consiliului, care transmit un mesaj clar și oportun referitor la așteptările UE cu privire la viitorul Afganistanului.

De asemenea, a apreciat acordul dintre președintele Ashraf Ghani și Dr. Abdullah Abdullah, ca un pas important spre reconciliere și pace durabilă în Afganistan, accentuând faptul că guvernul afgan ar trebui încurajat să continue cursul guvernării inclusive și responsabile.

Ministrul Bogdan Aurescu a adăugat faptul că, în calitate de contributor major la prezența internațională pe teren, în cadrul NATO, România susține pe deplin discuțiile substanțiale UE-NATO privind situația din Afganistan, în special cu privire la evoluțiile procesului de pace. Acest dialog este important pentru a asigura coordonarea și coerența corespunzătoare a eforturilor internaționale, precum și pentru a configura calea de urmat în ceea ce privește viitoarea asistență internațională pentru Afganistan.

Președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene va avea un mandat clar – “Împreună pentru relansarea Europei”, a afirmat vineri ministrul german de externe, Heiko Maas, cu ocazia prezentării logo-ului președinției germane, o buclă ce întruchipează banda lui Möbius pentru a simboliza unitatea Europei.

“Asumarea președinției Consiliului UE în aceste perioade provocatoare aduce o responsabilitate extraordinară. Așteptările cu privire la președinția noastră erau mari, dar acum sunt și mai mari din cauza crizei. Avem șase luni aglomerate în fața noastră – și abia așteptăm să începem”, a spus Maas, într-un mesaj publicat pe pagina web a viitoarei președinții germane (eu2020.de).

Potrivit lui Maas, Germania vrea ca președinția la Consiliul UE să fie “în slujba cauzei europene”, să ofere un “impuls” și să fie un “facilitator de consens”.

“Sarcina de a depăși criza COVID-19 este o oportunitate unică pentru noi în UE. Putem și trebuie să ne dezvoltăm și mai mult împreună, dezvoltând o solidaritate internă mai mare și devenind mai puternici și mai suverani față de lumea exterioară”, a completat șeful diplomației germane, care la reuniunea ambasadorilor germani din această săptămână a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

Referindu-se la logo-ul președinției germane, Heiko Maas a spus că acesta reprezintă o “bandă puternică ce simbolizează o Europă unită”.

Logo-ul președinției Germaniei la Consiliul UE are o bandă Möbius, creată de August Ferdinand Möbius, un matematician german din secolul al XIX-lea, sub forma unei bucle cu o singură margine și o parte. Indiferent de punctul și direcția în care este privită bucla, banda Möbius are o suprafață continuă. Fâșia simbolizează o Europă integratoare și inovatoare care reunește cea mai largă varietate de oameni și interese într-un întreg comun – o Europă cu un scop comun și bazată pe solidaritate.

La 1 iulie, Germania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene – pentru a 13-a oară. Germania a deținut ultima dată Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2007. Președinția germană marchează, de asemenea, începerea unei nou trio de președinții, împreună cu Portugalia și Slovenia. Împreună, cele trei țări vor avea un program de 18 luni care este aliniat programelor de șase luni ale celor trei președinții.

Cancelarul Angela Merkel a anunțat deja că pandemia provocată de COVID-19 reprezintă cea mai gravă provocare postbelică la adresa Germaniei și de la înființarea Uniunii Europene. De asemenea, Merkel a lansat împreună cu președintele francez Emmanuel Macron un plan de recuperare a Uniunii Europene în valoare de 500 de miliarde de euro și care a fost inclus în propunerea de redresare de 750 de miliarde de euro lansată miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și care se ridică la 1.850 de miliarde de euro prin propunerea de Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Mai mult, cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa, miercuri, să îşi asume mai multe “responsabilităţi” în lume şi, în acelaşi timp, a afirmat că partenerul cel mai important al Uniunii Europene sunt Statele Unite ale Americii, exprimându-și totodată regretul că relaţiile cu SUA sunt “diferite de ceea ce am sperat”. Aflată în zorii preluării președinției rotative a Consiliului UE, șefa guvernului de la Berlin a acuzat Rusia că atacă democrațiile occidentale și a precizat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul China, afirmațiile fiind făcute și în contextul în care președinția germană la Consiliul UE are printre obiective organizarea unui summit Uniunea Europeană – China, la Leipzig, în luna septembrie.

Făcând trimitere la președinția germană a Consiliului UE, președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, a spus că Angela Merkel, aflată la ultimul său mandat de cancelar, are ambiția de a se asigure că “ultima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene va intra în istorie ca un serviciu de succes pentru viitorul și pentru existența Uniunii Europene și nu o procesiune funerară”.