Connect with us

CONSILIUL UE

Situația de la sfârșitul președinției bulgare a UE, repetată și la finalul președinției României: Țările UE au amânat din nou negocierile de aderare cu Albania și Macedonia

Published

on

© Council of the European Union

Uniunea Europeană a decis să amâne din nou o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, la un an distanță după ce o hotărâre similară a fost luată de Consiliul Uniunii Europene, sub președinția bulgară, când Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat o astfel de decizie pentru iunie 2019.

Acum, la finalul președinției române a Consiliului UE, miniștrii pentru afaceri europene ai țărilor Uniunii au anunțat că “Consiliul European va reveni asupra acestei probleme pentru a ajunge la o decizie clară imediat ce va fi posibil şi cel mai târziu până în octombrie 2019”.

Ca și în urmă cu un an, majoritatea statelor membre au fost gata să angajeze aceste negocieri, pentru că cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele, însă Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare, iar rezerve au fost formulate, de asemenea, de Germania, notează Politico Europe.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat astfel în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord, deși conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii din 2017 al lui Jean-Claude Juncker, a fost preluată ca atare de președinția Bulgariei, care a și organizat un Summit UE – Balcanii de Vest, și a fost ținută între temele principale și de președinția României la Consiliul UE.

În concluziile adoptate la finalul unei reuniuni la Luxemburg, miniștrii au luat ”notă bună de recomandarea Comisiei Europene” de a începe negocierile atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord, despre aceasta din urmă țările UE salutând din nou acordul istoric de la Prespa privind schimbarea denumirii Macedoniei de Nord.

De altfel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit un preludiu al acestei decizii zilele trecute, în urma unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

La rândul său, preşedintele macedonean Stevo Pendarovski a avertizat că întârzierea începerii procesului de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană accentuează ,,oboseala extinderii”.

”Trebuie să vă amintiți că am făcut ceea ce nicio altă țară nu a fost nevoită să facă vreodată pentru a adera la UE: să schimbe numele țării”, a mai spus acesta.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În cazul Turciei, statele membre sunt divizate între susţinători ai unei rupturi cu Ankara şi cei ai menţinerii unei relaţii cu Turcia.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending