Uniunea Europeană a decis să amâne din nou o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, la un an distanță după ce o hotărâre similară a fost luată de Consiliul Uniunii Europene, sub președinția bulgară, când Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat o astfel de decizie pentru iunie 2019.

Acum, la finalul președinției române a Consiliului UE, miniștrii pentru afaceri europene ai țărilor Uniunii au anunțat că “Consiliul European va reveni asupra acestei probleme pentru a ajunge la o decizie clară imediat ce va fi posibil şi cel mai târziu până în octombrie 2019”.

Ca și în urmă cu un an, majoritatea statelor membre au fost gata să angajeze aceste negocieri, pentru că cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele, însă Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare, iar rezerve au fost formulate, de asemenea, de Germania, notează Politico Europe.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat astfel în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord, deși conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii din 2017 al lui Jean-Claude Juncker, a fost preluată ca atare de președinția Bulgariei, care a și organizat un Summit UE – Balcanii de Vest, și a fost ținută între temele principale și de președinția României la Consiliul UE.

În concluziile adoptate la finalul unei reuniuni la Luxemburg, miniștrii au luat ”notă bună de recomandarea Comisiei Europene” de a începe negocierile atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord, despre aceasta din urmă țările UE salutând din nou acordul istoric de la Prespa privind schimbarea denumirii Macedoniei de Nord.

De altfel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit un preludiu al acestei decizii zilele trecute, în urma unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

La rândul său, preşedintele macedonean Stevo Pendarovski a avertizat că întârzierea începerii procesului de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană accentuează ,,oboseala extinderii”.

”Trebuie să vă amintiți că am făcut ceea ce nicio altă țară nu a fost nevoită să facă vreodată pentru a adera la UE: să schimbe numele țării”, a mai spus acesta.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În cazul Turciei, statele membre sunt divizate între susţinători ai unei rupturi cu Ankara şi cei ai menţinerii unei relaţii cu Turcia.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.