Connect with us

ONU

Situația din Afganistan. Klaus Iohannis oferă exemplul României în găzduirea refugiaților: Le-am oferit acces la campaniile de imunizare împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

În discursul pe care l-a susținut marți la tribuna Adunării Generale a ONU de la New York, președintele Klaus Iohannis a abordat și problematica intervențiilor umanitare, considerând necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană.

“Nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță”, a spus el, referindu-se cu precădere la situația din Afganistan.

El a menționat acțiunile României și exemplul furnizat de autoritățile române în acest sens.

“România a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică” și “le-a oferit acces la toate facilitățile medicale necesare și la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva COVID-19”, a precizat Iohannis.

“În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a afirmat şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți, pentru a cincea oară, un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

Situația din Afganistan continuă să fie îngrijorătoare pentru SUA și aliații din NATO după ce armata americană și-a încheiat procesul de retragere la data de 31 august, după un război de două decenii, care a devenit între timp cel mai lung conflict al Statelor Unite și al aliaților.

Începând cu 15 august, data la care talibanii au preluat puterea în Afganistan fără vreo redută din partea forțelor afgane, și până la retragerea americană, SUA și celelalte țări NATO au evacuat 123.000 de cetățeni, inclusiv afgani cu care forțele aliate au colaborat în cei douăzeci de ani de prezență pe teren.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis a condus pe 25 august o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care s-a decis Armata României să participe cu 200 de militari la operațiile NATO de preluare și relocare a cetățenilor afgani ca urmare a schimbării de regim din Afganistan precum și începerea pregătirilor pentru preluarea de refugiați în contextul crizei de securitate din această țară.

În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților și s-a hotărât participarea Armatei României la o operație NATO de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

De asemenea, Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat acțiunile concrete în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați.

Ca urmare a demersurilor complexe ale Celulei de Criză Interinstituţionale coordonate de ministrul Afacerilor Externe, România a reușit să evacueze din Afganistan 156 de cetăţeni afgani din categorii de persoane vulnerabile, precum colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţiuni din Afganistan, studenţi cu burse în România, jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora.

Cei 156 de cetăţeni afgani evacuaţi se adaugă celor 49 de cetăţeni români care au dorit să fie repatriaţi şi unui număr şapte cetăţeni ai unor state aliate. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat miercuri concluziile care stabilesc poziția Uniunii Europene în vederea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow, informează comunicatul oficial. 

Concluziile accentuează faptul că trebuie să se intensifice extrem de grabnic răspunsul mondial în contextul urgenței climatice și subliniază necesitatea unei tranziții climatice juste și echitabile în întreaga lume.

„În prezent, lumea nu este pe cale de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade. Sunt necesare mult mai multe eforturi colective pentru a menține temperatura planetei noastre în limite sigure. În cadrul COP26, UE va solicita tuturor părților la Acordul de la Paris să propună obiective naționale ambițioase de reducere a emisiilor, iar țărilor dezvoltate să sporească finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Având în vedere concluziile adoptate astăzi, UE are nu numai voința, ci și un mandat puternic de a conduce discuțiile în direcția cea bună, în direcția protejării planetei spre beneficiul tuturor și situându-se de partea celor care sunt cei mai vulnerabili la schimbările climatice”, a transmis Andrej Vizjak, ministrul sloven al mediului. 

Mai mult, concluziile invită toate părțile să prezinte contribuții ambițioase stabilite la nivel național (CSN) și să recunoască necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare în mod colectiv.

Concluziile reamintesc că UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuitori mondiali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice și că își confirmă încă o dată angajamentul continuu de a intensifica mobilizarea finanțării pe plan internațional a acțiunilor climatice. Ele invită alte țări dezvoltate să își majoreze contribuțiile ca parte a obiectivului colectiv al țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și apoi până în 2025.

Concluziile stabilesc poziția UE în ceea ce privește cooperarea voluntară în temeiul articolului 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând țărilor să comercializeze reduceri ale emisiilor. De asemenea, ele stabilesc poziția UE în ceea ce privește calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor incluse în CSN-ul fiecărei țări.

În vederea obținerii unui consens la Glasgow, Consiliul își exprimă preferința pentru un calendar comun de cinci ani pentru CSN ale tuturor părților, care să urmeze a fi pus în aplicare de UE începând cu 2031, numai în cazul în care toate părțile ar fi obligate să facă acest lucru și într-o manieră compatibilă cu legislația europeană privind clima.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Continue Reading

MEDIU

Papa Francisc: COP26 trebuie să ofere de urgență răspunsuri eficace privind criza ecologică fără precedent și să dea o speranță concretă generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Papa Francisc s-a întâlnit luni, la Vatican, cu clerici și oameni de știință din întreaga lume, pentru a adopta o poziție comună în favoarea protecției mediului înconjurător, înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice, programată între 1 și 12 noiembrie la Glasgow, în Scoția, informează  Vatican News.

„COP26 de la Glasgow trebuie, de urgenţă, să ofere răspunsuri eficace crizei ecologice fără precedent şi crizei valorilor pe care o trăim şi să ofere totodată o speranţă concretă generaţiilor viitoare”, a transmis Papa. 

Reuniunea de o zi a avut ca temă: „Credință și știință: înaintea COP26”, fiind o inițiativă a Vaticanului, născută la propunerea ambasadelor Marii Britanii și Italiei. Aceasta s-a dezvoltat prin intermediul unor întâlniri virtuale lunare, în cadrul cărora liderii religioși și oamenii de știință au putut să-și împărtășească preocupările și dorințele pentru o mai mare responsabilitate față de planetă.

În discursul său adresat participanților la întâlnire, Papa Francisc și-a exprimat recunoștința pentru prezența lor, care arată „dorința de a aprofunda dialogul cu experții științifici”. 

Mai mult, Papa a făcut apel  la  respectul pentru creație, pentru aproapele nostru, pentru noi înșine, “pentru a intra într-un dialog reciproc în vederea protejării naturii, a apărării celor săraci și a construirii unor rețele de respect și fraternitate”.

Papa Francisc denunţă frecvent comportamentele care au efecte nocive asupra mediului, rădăcinile conflictelor: aviditate, indiferenţă, ignoranţă, teamă, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă.

„Abuzurile noastre, războaiele pe care le ducem împotriva climei, îi afectează pe cei mai nevoiaşi dintre noi”, a mai spus acesta, făcând apel la „un pelerinaj spre o economie curată, decarbonizată şi care utilizează într-o proporţie mai mare energiile regenerabile”. 

În context, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le „dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU îndeamnă tânăra generație să mențină presiunea asupra guvernelor în combaterea schimbărilor climatice: Tinerii trebuie să-și facă auzite vocile

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le ”dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Tinerii au reprezentat avangarda în a propune soluţii pozitive, a cere dreptate în privinţa climei şi a cere socoteală conducătorilor. Avem nevoie ca tinerii de pretutindeni să continue să-şi facă auzite vocile”, a declarat Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în faţa a 400 de tineri din toată lumea, reuniţi la Milano.

”Solidaritatea şi cererile voastre de a trece la acţiune sunt un exemplu. Liderii naţionali trebuie să vă urmeze exemplul şi să se asigure că reuşesc să realizeze ambiţia şi rezultatele de care avem nevoie la COP26 şi mai departe”, a subliniat Guterres.

Cei 400 de tineri între 15 şi 29 de ani, reuniţi la Milano din aproape 200 de ţări, urmau să prezinte joi miniştrilor participanţi o viziune comună asupra urgenţelor climatice şi acţiunilor pe care le consideră prioritare.

Îndemnul secretarului general la ONU la adresa tinerei generații vine după cea de-a 76-a reuniune a Adunării Generale a Națiunilor Unite în cadrul căreia mai mulți lideri au atras atenția asupra credințelor distructive ale omenirii potrivit cărora ”altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna.”, dar și asupra ”actelor de război împotriva mediului înconjurător”.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu11 mins ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ31 mins ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.2 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA4 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA6 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.7 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac8 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA4 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending