Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a solicitat joi ca Uniunea Africană să devină membru permanent al G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Astăzi, cer de asemenea ca Uniunea Africană să se alăture G20 ca membru permanent”, a declarat Biden în cadrul Summitului SUA-Africa de la Washington.

”Africa aparţine fiecărei mese din fiecare încăpere, fiecărei încăperi unde sunt discutate provocări globale şi fiecărei instituţii unde au loc discuţii”, a explicat liderul american.

Apelul lui Biden vine în contextul în care preşedintele Uniunii Africane şi liderul Senegalului, Macky Sall, precum şi preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, îi solicitaseră lui Joe Biden să crească reprezentarea ţărilor africane în G20.

Africa de Sud este singură ţară de pe continentul african care face parte din grupul celor mai mari economii ale lumii.

G20 cuprinde în prezent 19 ţări (Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Regatul Unit, Rusia, SUA şi Turcia) şi Uniunea Europeană.

Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat miercuri dorința ca Beijingul – care a refuzat până acum să condamne invazia rusă în Ucraina – să joace ”un rol de mediere mai important”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”China poate juca, de partea noastră, un rol de mediere mai important în lunile următoare”, în special pentru ”a evita ofensive şi mai puternice”, a declarat Macron în faţa presei la finalul summitului G20 în Indonezia.

Acesta a precizat că a discutat cu preşedintele chinez despre ”principiul” unei vizite în China la începutul anului 2023, călcând astfel pe urmele cancelarului german, Olaf Scholz, devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea. 

De altfel, cei doi lideri au avut o întrevedere în contextul summitului G20, desfășurat la Bali, în cadrul căreia Macron i-a cerut omologului chinez să îşi unească forţele împotriva războiului din Ucraina şi să facă apel la preşedintele Putin pentru a “reveni la masa negocierilor”, punctând că stabilitatea mondială este, în egală măsură, în interesul Chinei, țară care a refuzat să condamne invazia rusă din Ucraina. 

Cu toate acestea, liderii principalelor economii ale G20 au emis o declarație în care condamnă „în termenii cei mai fermi” agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Declarația, aprobată miercuri după un summit de două zile în Bali, Indonezia, precizează că majoritatea membrilor au condamnat ferm războiul din Ucraina, dar au existat și alte opinii. Nu a existat nicio declarație imediată din partea Rusiei.

Australia, reprezentată de premierul Anthony Albanese, și Uniunea Europeană, prin președinții Consiliului European și Comisia Europeană, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, au organizat cea de-a doua reuniune a liderilor Australia-UE în contextul summitului G20, desfășurat în Bali, Indonezia, cu ocazia căreia aceștia și-au reafirmat ”angajamentul ferm față de valorile comune, în special față de democrație, statul de drept, drepturile omului și o ordine multilaterală bazată pe reguli”, având în vedere ”războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și schimbarea perspectivei strategice în Indo-Pacific”.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, reuniunea a fost structurată pe cinci mari teme curente defalcate în 28 de puncte, și anume: războiul declanșat de Rusia în Ucraina, regiunea Indo-Pacific, combaterea schimbărilor climatice, mediu și tranziție energetică, acordul de liber-schimb și relațiile economice, tranformarea digitală și alte chestiuni bilaterale. 

”Liderii au condamnat în cei mai duri termeni războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. (…) Acțiunile Rusiei încalcă în mod flagrant dreptul internațional, inclusiv Carta ONU. Liderii și-au reiterat angajamentul ferm de a trage la răspundere Rusia, precum și pe toți autorii și complicii, și-au exprimat sprijinul ferm pentru ancheta Curții Penale Internaționale și au recunoscut eforturile Ucrainei de a asigura răspunderea, inclusiv pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Australia și UE au fost de acord cu faptul că retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei este inacceptabilă și că orice utilizare de către Rusia a armelor chimice, biologice sau nucleare ar fi întâmpinată cu consecințe grave.  Acestea sunt în mod hotărât alături de Ucraina și de poporul său și rămân de neclintit în sprijinul lor pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Liderii s-au angajat să abordeze impactul grav pe care războiul de agresiune al Rusiei îl are asupra populației din întreaga lume prin perturbarea și volatilitatea piețelor energetice și alimentare mondiale. Aceștia au sprijinit prelungirea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră dincolo de perioada actuală, care se încheie în noiembrie, iar Australia a salutat rutele de solidaritate ale UE, care au oferit căi alternative pentru a permite cerealelor și altor produse agricole ucrainene să ajungă pe piețele globale”, este menționat în declarația comună dată publicității la finalul întrevederii.

În acest context, UE a recunoscut ”rolul pe care Australia îl poate juca în ceea ce privește contribuția la stabilitatea piețelor globale de gaze naturale prin aprovizionarea constantă a Indo-Pacificului. Cele două părți vor aprofunda schimburile privind aceste aspecte, inclusiv în contextul Planului REPower EU al UE. De asemenea, acestea vor consolida cooperarea intersectorială pentru a spori securitatea alimentară, inclusiv prin activități cu țările în curs de dezvoltare”, mai este precizat în document.

În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, liderii au subliniat ”angajamentul comun de a adopta măsuri urgente și ambițioase pentru a aborda schimbările climatice, dezastrele naturale, pierderea biodiversității și degradarea mediului și de a sprijini statele mici, în curs de dezvoltare și vulnerabile, inclusiv țările insulare din Pacific, în ceea ce privește consolidarea rezilienței și adaptarea pentru a răspunde la impactul schimbărilor climatice”.

”Reflectând hotărârea lor comună de a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, UE și Australia s-au angajat să aprofundeze cooperarea în domeniul schimbărilor climatice și al tranziției energetice echitabile la nivel mondial către căi de neutralitate climatică, inclusiv în ceea ce privește eficiența energetică, energia regenerabilă, hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon și lanțurile de aprovizionare cu energie curată. Aceștia vor reuni experți, întreprinderi și guverne din ambele părți pentru a discuta soluții concrete. Miniștrii responsabili se vor întâlni în prima jumătate a anului 2023 pentru a impulsiona oportunitățile de colaborare cu impact ridicat, iar următorul Dialog la nivel înalt Australia-UE privind schimbările climatice și următorul Dialog la nivel înalt privind energia vor avea loc în 2023. Liderii s-au angajat, de asemenea, să coopereze pentru a construi lanțuri de aprovizionare cu minerale critice rezistente, etice și durabile, prin colaborarea în cadrul inițiativelor internaționale relevante și prin sprijinirea unui comerț și a unor investiții mai mari în mineralele și energia critice și strategice prin intermediul viitorului acord comercial dintre Australia și UE. În paralel, aceștia au convenit, de asemenea, asupra începerii rapide a discuțiilor în vederea stabilirii unui parteneriat bilateral privind mineralele critice și strategice durabile”, este anunțat în declarație.

Liderii au convenit, de asemenea, să acorde prioritate încheierii unui acord comercial ambițios și cuprinzător care să genereze noi oportunități de acces pe piață, semnificative din punct de vedere comercial, pentru toate bunurile, serviciile, investițiile și achizițiile publice”.