Liderii G20 au promis că își vor intensifica eforturile pentru a evita o catastrofă umanitară în Afganistan, dar au precizat că nu îi vor recunoaște pe talibani ca autorități legitime.

”Talibanii vor fi judecați după faptele lor. Ei trebuie să garanteze accesul deplin la asistență umanitară tuturor celor care au nevoie”, este menționat în comunicatul dat publicității la finalul întâlnirii. 

La summitul extraordinar desfășurat prin videoconferință, prezidat de premierul italian Mario Draghi, a cărui țară asigură președinția G20, au participat președintele american, Joe Biden și premierul indian, Narendra Modi, deși actorii cheie regionali, și anume China și Rusia, au fost reprezentați de oficiali de rang inferior: ministrul de externe, Wang Yi, și ministrul adjunct de externe Igor Morgulov.

Cele mai mari puteri ale lumii au avut opinii diferite cu privire la modul optim de gestionare a consecințelor revenirii talibanilor la putere, în luna august, o schimbare care a împins economia țării pe marginea prăpastiei colapsului, crescând riscul unui exod al solicitanților de azil și temerile că Afganistanul va deveni un refugiu pentru teroriști, potrivit Politico Europe. 

Transmițând semnalul că încearcă să profite de pe urma eșecurilor Occidentului și să-și reafirme influența, Rusia dorește să organizeze discuții cu actorii regionali care sunt programate pentru 20 octombrie. Spre deosebire de reuniunea G20, care i-a exclus pe talibani, Kremlinul dorește să-i invite pe noii conducători ai Afganistanului, ca formă de deschidere față de recunoașterea acestora. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ar fi solicitat, în egală măsură, ca Iranul și Pakistanul să ia parte la întrevederea G20.

 Beijingul a solicitat ca talibanilor să li se acorde acces la miliarde de dolari din rezervele valutare înghețate și a solicitat Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional să deblocheze împrumuturile acordate Afganistanului, într-o mișcare apreciată ca încercare de adâncire a  disensiunilor cu Occidentul.

Într-o discuție cu jurnaliștii care a avut loc după întâlnirea G20, Mario Draghi a minimalizat absența lui Vladimir Putin și Xi Jinping, spunând că aceștia au fost implicați pe deplin înainte de reuniune.

La finalul summitului, la care au mai participat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, și președintele Băncii Mondiale, David Robert Malpass, președinția G20 a dat publicității o sinteză a discuțiilor.

Aceasta enumeră ”obiective și principii comune” și ”linii de acțiune” privind ajutorul umanitar, lupta împotriva terorismului și mobilitatea persoanelor, lucru evidențiat și de Casa Albă într-un comunicat. Potrivit unui oficial italian, textul a fost discutat timp de mai multe zile și a fost aprobat prin consens. În declarație, țările G20 au avertizat că ”prăbușirea sistemului economic și financiar din Afganistan ar avea un impact puternic asupra vieții afganilor și asupra stabilității țării, a regiunii și nu numai”.

În timpul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un ajutor de urgență suplimentar de 700 de milioane de euro pentru Afganistan și țările vecine, ceea ce ridică suma totală la 1 miliard de euro.

Această finanțare va fi direcționată către organizațiile internaționale de pe teren, în vreme ce ajutorul pentru dezvoltare, care este direcționat prin intermediul guvernului, rămâne înghețat.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat nevoia ca G20 ”să-și impună condițiile” pentru recunoașterea regimului taliban, punând accentul pe ”egalitatea dintre bărbați și femei” în Afganistan, unde continuă evacuările umanitare, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-o intervenție la France Inter, liderul francez a sublniat că ”este absolut necesar ca noi, adică europenii, americanii, China, Rusia, marile puteri din Africa, Asia şi Pacific şi America Latină reunită, să trimitem un mesaj foarte clar: noi impunem condiţiile noastre pentru recunoaşterea talibanilor.”

Macron a mai spus că ”recunoașterea internațională are un preț”, enumerând astfel condițiile pe care talibanii trebuie să le respecte pentru a se întâmpla acest lucru. 

”În primul rând, din punctul meu de vedere, talibanii trebuie să ne permită să ne continuăm operaţiunile umanitare”, care astăzi se derulează ”cu ţârâita”, a subliniat acesta, evocând evacuările mai multor cetăţeni franco-afgani şi afgani în ultimele zile via Doha ”pentru a-i proteja” sau a altora ”de către ţările de la frontieră”.

În al doilea rând, trebuie ca regimul taliban ”să fie clar cu privire la condamnarea şi necooperarea cu toate grupările teroriste islamiste din regiune”, a spus în continuare Macron, subliniind că, nu în cele din urmă, talibanii trebuie să facă să fie respectate drepturile omului şi demnitatea femeilor în ţară, un ecou al poziției exprimate de Uniunea Europeană. 

Mesajul liderului francez vine să îl dubleze pe cel al Statelor Unite și Germaniei care, prin vocea miniștrilor de externe, au reamintit talibanilor că ”orice legitimitate și sprijin” trebuie câștigate.

Condițiile puse de președintele francez se numără și printre cele pe care liderii G7 le-au exprimat în urma întrevederii ce a avut loc la 24 august.

În comunicatul comun dat publicității la finalul întâlnirii, aceștia au trasat o serie de obligații pe care ”oricare viitor guvern afgan trebuie să le respecte”:

• să lupte împotriva terorismului;
• să garanteze respectarea drepturilor omului, în special ale femeilor, copiilor și minorităților etnice și religioase;
• să permită accesul umanitar și neîngrădit;
• să combată traficul de persoane și droguri.

Italia va organiza la 12 octombrie un summit extraordinar al G20 asupra Afganistanului pentru a discuta despre ajutorul umanitar şi lupta împotriva terorismului în această ţară.

Reuniunea miniştrilor agriculturii din ţările G20, desfăşurată la Florenţa, s-a încheiat sâmbătă cu un apel pentru suplimentarea eforturilor de combatere a foametei în lume şi o pledoarie pentru mai multă inovaţie în agricultură, transmite Agerpres. 

În ultimele decenii, agricultura și sistemele alimentare globale au dus la o creștere substanțială a producției de alimente pentru a hrăni o populația în creștere și au îmbunătățit disponibilitatea alimentelor și accesul la acestea, în ciuda expunerii continue la o mare varietate de riscuri.

Cu toate acestea, la șase ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, un sfert din populația mondială încă se confruntă cu insecuritatea alimentară, iar lumea nu este pe drumul cel bun pentru a atinge Obiectivul 2 de dezvoltare durabilă (ODD 2) – Foamete zero. Această situație a fost exacerbată de perturbările legate de pandemia COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

„Sustenabilitatea are o soluție: inovarea. Ne-am întâlnit cu țările G20 pentru a ne lua angajamente comune și concrete în domeniul agriculturii, al alimentației și al mediului. Planeta nu așteaptă”, a transmis, pe Twitter, ministrul italian al agriculturii, Stefano Patuanelli, a cărui ţară prezidează G20 în acest an. 

Mai mult, miniștrii agriculturii din țările G20 au transmis că sistemele alimentare durabile și reziliente sunt fundamentale pentru securitatea alimentară și nutriție, contribuind la o alimentație sănătoasă și echilibrată, la eradicarea sărăciei, la gestionarea durabilă a resurselor naturale, la conservarea și protecția ecosistemelor și la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. 

Citiți și: Situația din Afganistan va fi subiectul unui summit ad-hoc al G20 ce va avea loc la finalul lunii septembrie, după încheierea Adunării Generale a ONU

Participanţii au discutat, de asemenea, despre cum poate fi găsit un echilibru între creşterea producţiei de hrană şi protejarea climei.

Subliniind angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în Acordul de la Paris, miniștrii vor continua să lucreze pentru a promova sisteme alimentare durabile și reziliente care creează beneficii pentru populație, planetă și prosperitate și vor lua măsuri urgente pentru a aborda cauzele și impactul schimbărilor climatice și pentru a conserva, proteja și restabili biodiversitatea și ecosistemele.

„Vom promova cercetarea și inovarea pentru a spori rezistența și durabilitatea sistemelor agricole și alimentare, pentru a atenua schimbările climatice și a ne adapta la acestea, pentru a stopa și inversa tendința de pierdere a biodiversității și pentru a spori rezistența plantelor și a animalelor la boli, dăunători și stres abiotic. Recunoaștem că cercetarea este consolidată prin principii comune de deschidere, transparență, reciprocitate și excelență. Vom depune eforturi pentru a consolida colaborarea în domeniul cercetării și pentru a îmbunătăți interfața dintre știință și politică”, au punctat aceștia.