Azerbaidjanul a anunțat duminică o ”încetare a focului unilaterală”, dar condiționată, în enclava Nagorno-Karabah, în ultimele zile scena celor mai intense confruntări după sfârșitul războiului în urmă cu 22 de ani, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Autoritățile de la Baku au ”decis să înceteze unilateral ostilitățile”, a declarat Ministrul azer al Apărării, care a adăugat că în cazul continuării ”provocărilor” din partea forțelor armene, Azerbaidjanul ”va elibera toate teritoriile ocupate de armeni”.
Încetarea focului este ”o capcană”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării armean, Artsrun Hovhanisian.
Susținute de Armenia, autoritățile din enclava Nagorno-Karabah s-au declarat ”pregătite să discute despre o propunere de încetare a focului” cu condiția recuperării pozițiilor și a teritoriilor pierdute în timpul confruntărilor desfășurate vineri și sâmbătă.
Cel puţin 32 de oameni, soldaţi şi civili, au murit după reluarea luptelor în Nagorno-Karabah, regiunea separatistă azeră locuită de etnici armeni. Azerbaidjanul a raportat că a pierdut 12 militari, un tanc şi un elicopter. De partea cealaltă, Armenia a spus că 18 soldaţi au fost ucişi, dar fără să detalieze dacă erau militari ai armatei naţionale sau ai forţelor separatiste susţinute de Erevan. În conflict, şi doi civili şi-au pierdut viaţa.
ONU, OSCE, Rusia, Iran, Turcia şi Statele Unite au cerut încetarea imediată a violenţelor şi reluarea dialogului.
Cel mai vechi conflict îngheţat de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice a izbucnit chiar înainte ca URSS să se prăbuşească, în Nagorno-Karabah. Administrată de Azerbaidjan, dar dominată etnic de armeni, regiunea din sudul Caucazului a devenit în 1988 teatrul unui sângeros conflict interetnic. Bilanţul celor șase ani de război vorbeşte de la sine: în jur de 30.000 de morți și aproape un milion de refugiați.
.
Comentariile sunt închise.