Rusia s-a retras în mod oficial din Tratatul privind Forțele Armate Convenționale din Europa (FACE), un acord semnat în 1990 după căderea Zidului Berlinului, care a stabilit limite pentru categorii cheie de echipamente militare convenționale în Europa și a impus distrugerea armamentului în exces, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„Documentul juridic internațional, a cărui valabilitate a fost suspendată de țara noastră încă din 2007, a devenit în cele din urmă istorie pentru Rusia”, a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat luni seara.

Potrivit declarației, alte două acorduri cu caracter juridic obligatoriu, acordul de la Budapesta din 1990 și documentul privind Zonele de Flancuri ale CFE, care erau legate de tratat, sunt, de asemenea, retrase.

Ministerul a explicat că tratatul nu răspundea intereselor Rusiei, susținând că țările NATO au început să ocolească restricțiile impuse odată cu extinderea Alianței.

„Astfel, Tratatul CFE în forma sa originală a pierdut contactul cu realitatea, iar Rusia a început să se străduiască să îl adapteze la noua situație”, a declarat instituția, adăugând că un acord adaptat a fost semnat în 1999, dar nu a intrat niciodată în vigoare.

Statele Unite au încercat să păstreze tratatul original și, eventual, să negocieze noi concesii din partea Rusiei în ceea ce privește retragerea trupelor sale din țările post-sovietice, susținea acesta. Ministerul a acuzat Washingtonul că i-a împiedicat pe aliații săi să ratifice acordul.

„Rusia a lăsat ușa deschisă dialogului privind modalitățile de restabilire a viabilității Tratatului CFE prin suspendarea participării sale, dar Occidentul nu a profitat de această oportunitate și a ales, în schimb, să își construiască politica pe o „bază de bloc antirusesc”, a mai menționat Ministerul de Externe rus.

„Rusia își ia în sfârșit adio de la Tratatul CFE fără regrete și cu toată încrederea că are dreptate. Experiența dobândită în timpul creării și implementării sale – atât pozitivă, cât și negativă – va fi luată în considerare”, a conchis instituția.

CFE a fost un acord istoric de control al armelor de după Războiul Rece, semnat la 19 noiembrie 1990, la Paris, între două blocuri militare, NATO și Pactul de la Varșovia.

Acesta a impus limite pentru cinci categorii cheie de echipamente militare convenționale în Europa – tancuri, vehicule blindate, artilerie, elicoptere și avioane de luptă – și a impus distrugerea armamentului în exces.

În 1999, un tratat FACE actualizat a fost redactat și aprobat la Istanbul, în Turcia, luând în considerare noile realități, cum ar fi dizolvarea Pactului de la Varșovia și extinderea NATO.

Deoarece țările NATO nu au ratificat acordul, președintele rus Vladimir Putin a suspendat participarea Rusiei la Tratatul FACE în 2007.

La începutul lunii mai, Putin a semnat un decret de denunțare a CFE, la aproape două săptămâni după ce legiuitorii ruși au aprobat retragerea Moscovei din tratat.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Radu Filip, i-a răspuns purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a făcut referire la limba moldovenească, şi a afirmat că există dovezi ştiinţifice că aceasta nu există, fiind doar limba română.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis, vineri, un mesaj la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, care “a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti”.

“Moldova este o ţară cu o istorie şi o cultură bogată şi străveche. Formarea statalităţii sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state şi limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conţine termenul ‘pământ moldovenesc’ datează din 1360. Formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicţionar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească”, a afirmat oficialul de la Moscova, cu această ocazie.

“Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă. Este o dovadă ştiinţifică solidă şi de netăgăduit, de dincolo de secole, că aşa-zisa limbă “moldovenească” nu există. Există doar limba română”, a replicat purtătorul de cuvânt al MAE român, într-un mesaj transmis Agerpres și difuzat pe rețeaua de socializare X.

A brief reminder for those who refuse reality and don’t know history: Prince Dimitrie Cantemir stated centuries ago that Wallachia and Moldova share the same language. There’s no ‘Moldovan language,’ only Romanian. 🇷🇴 https://t.co/GTfyJJDJ18

— Radu Filip (@RmFilip) November 4, 2023

Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, care a avut loc în luna octombrie, la Kiev, a determinat anunțul deciziei Ucrainei prin care “limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este limba română“. Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

Decizia a fost imediat salutată de artizanii acestei înțelegeri, președinții Iohannis și Zelenski.

Această primă reuniune a celor două guverne și noul impuls dat cooperării dintre București și Kiev vine ca urmare a vizitei de săptămâna trecută în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul căreia președintele ucrainean și omologul român Klaus Iohannis au semnat o declarație politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Citiți și Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”. Cele două guverne se reunesc la Kiev luna aceasta

În respectiva declarație, cei doi lideri “remarcă importanța unei cooperări efective care să vizeze asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul nivelului echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale”.

Declarația “a însărcinat guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limba română și limba «moldovenească», cu respectarea tuturor aspectelor juridice”.

Statele Unite, prin Departamentul Trezoreriei, continuă să întrerupă rețelele și canalele prin care Rusia încearcă să își sprijine armata invadatoare, impunând o nouă serie de sancțiuni care vizează 130 de persoane și entități care sprijină ”războiul inadmisibil al Rusiei împotriva Ucrainei”, furnizând Moscovei ”tehnologie și echipamente necesare din țări terțe”.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, măsurile punitive vizează baza industrială internă a Rusiei, care încearcă să se reinventeze ca întreținător al mașinii de război a Rusiei.

”Rusia este dependentă de persoane și entități din țări terțe dispuse să se aprovizioneze din nou cu arme și să își perpetueze războiul odios împotriva Ucrainei și nu vom ezita să le tragem la răspundere. Coaliția noastră globală de sancțiuni a sufocat accesul Rusiei la inputuri-cheie pentru complexul său militar industrial și a subminat capacitatea Kremlinului de a-și duce războiul neprovocat. Acțiunile de astăzi demonstrează hotărârea noastră de a continua să perturbăm fiecare verigă a lanțului de aprovizionare militară a Rusiei și de a viza actorii externi care ar căuta să sprijine efortul de război al Rusiei”, a declarat secretarul Trezoreriei Janet L. Yellen.

Incapabilă să producă pe plan intern o mare parte din tehnologia, echipamentele și alte materiale de care are nevoie pentru a-și susține și întreține complexul militar-industrial, Rusia a externalizat această producție, bazându-se pe furnizori din țări terțe pentru a achiziționa bunurile de care are nevoie, explică Departamentul Trezoreriei.

Rusia continuă să exploateze relațiile economice, altfel legitime, cu Republica Populară Chineză (RPC), Turcia și Emiratele Arabe Unite (EAU), care au devenit centre de export și transbordare către Rusia a tehnologiei și echipamentelor fabricate în străinătate.

Astfel, entitățile cu sediul în China, Turcia și EAU continuă să trimită în Rusia bunuri cu dublă utilizare de înaltă prioritate, inclusiv componente critice pe care Rusia se bazează pentru sistemele sale de armament.

SUA dau asigurări că nu vor ezita să adopte măsuri pentru a împiedica Rusia să folosească sistemele financiare americane și internaționale pentru a-și susține războiul de agresiune împotriva Ucrainei.