Connect with us

U.E.

Ska Keller, copreședintele Grupului Verzilor: Guvernul României, care vrea să treacă o serie de legi care legalizează de facto corupția, încearcă să o discrediteze pe Kovesi. Cerem statelor membre să arate că sunt de partea justiției

Published

on

Copreședintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller, a declarat joi, după ce Conferința Președinților și-a exprimat sprijinul pentru nominalizarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European, că Guvernul încearcă să o discrediteze pe fosta șefă DNA și le solicită statelor membre să arate că sunt de partea justiției și că nu cedează ”presiunilor exercitate de Guvernul României când vine vorba de selecția finală a șefului Parchetului European”.

”Guvernul României, care vrea să treacă o serie de legi care legalizează de facto corupția în beneficiul oficialilor, încearcă să o discrediteze pe Kovesi folosind Parchetul chiar și azi. Cerem statelor membre să arate că sunt de partea justiției și că nu cedează presiunilor exercitate de guvernul României în ce privește selecția finală a șefului Parchetului European”, a declarat Keller, potrivit unui comunicat al Grupului Verzilor din Parlamentul European.

Aceasta a mai spus că Parlamentul European a trimis, prin votul de azi, un mesaj puternic că luptă împotriva corupției, fraudelor transfrontaliere prin alegerea unei persoane cu o asemenea experiență și expertiză. ”Laura Codruța Kovesi are un palmares aproape de neegalat în ce privește susținerea justiției și anchetarea oficialilor pentru fapte de corupție, în ciuda încercărilor disperate ale guvernului PSD-ADLE de a-i împiedica activitatea”, afirmă Ska Keller.

La rândul său, președintele Grupului Verzilor, Philippe Lamberts, a declarat că ”Parlamentul European le-a dovedit românilor, care s-au săturat de corupția endemică a guvernului PSD-ALDE, că susține lupta lor”.

”EPPO va fi un instrument imperativ în lupta împotriva corupției în întreaga Europă, iar alegerea lui Kovesi va oferi abilitățile și curajul necesare rolului de șef al Parchetului European. Ne vom susține alegerea aostră privind procurorul-șef european în negocierile cu Consiliul până la sfârșit”, a mai spus Lamberts.

Conferința Președinților a Parlamentului European a acceptat în ședința de joi propunerea eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, reprezentantul grupului PPE la reuniune, pentru ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negocieri cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinte al comisiei LIBE”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative, în condițiile în care Comisia LIBE și Comisia CONT au votat în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber: Voi fi un președinte al Comisiei care va aduce Europa mai aproape de popor

Published

on

© EPP/Facebook

Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE) pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a prezentat viziunea pentru o Europă mai bună, luni seara, la Amsterdam,  într-o dezbatere a candidaților cap-de-listă, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a familiei politice.

,,Voi fi un președinte al Comisiei care va aduce Europa mai aproape de popor,  care ascultă preocupările oamenilor și le arată că Europa poate face schimbări”, este mesajul transmis de acesta.

© EPP/Facebook

Candidatul Popularilor Europeni se axează pe următoarele lucruri în planul său privind viitorul Uniunii Europene:
➡ Schimbare climatică: Europa este lider mondial în politica climei, dar PPE nu dorește taxe incorecte, ci consolidarea sistemului de comercializare a emisiilor de CO2 și investiția în inovare
➡ Securitate: Europa ar trebui să facă următorii pași pentru a crea un FBI european pentru a proteja mai bine cetățenii împotriva terorismului și a crimei organizate
➡ Economie: întărirea monedei euro și a economiilor în beneficiul cetățenilor europeni dacă toate statele membre își vor asuma responsabilitățile și își vor menține angajamentul pentru reformă

În orice caz, îndemnul PPE și al lui Manfred Weber pentru cetățeni este de a ieși la vot, indiferent de opiniile pe care le au. Aceștia consideră că alegerile trebuie făcute într-un sens sau altul.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Cine au fost cei mai activi eurodeputați români în mandatul 2014-2019 în funcție de apartenența la grupurile politice din Parlamentul European

Published

on

Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Continue Reading

Emilian Pavel

INTERVIU Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D): România a dovedit prin președinția la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european

Published

on

România a dovedit cu această președinție la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european, dând dovadă de asumare politică, a declarat europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

”Avem un rezultat de 90 de dosare finalizate în 100 de zile calendaristice. Avem un interes de a ne integra mai adânc în UE. Am aderare la UE, dar nu la tot ceea ce înseamnă structuri europene, fie că vorba de Schengen, Zona euro, viitoarea armată euroepană. Am scos dosare din sertare care zăceau”, a precizat eurodeputatul român.

Referindu-se la miza alegerilor europarlamentare, cruciale pentru viitorul Europei, Emilian Pavel a spus că este important să ”arătăm că suntem mai uniși ca aleși ai românilor. Cred că am putea avea români mai hotărâți și constructivi, români care să colaboreze mai mult unii cu alții”.

”O majoritate la nivelul Parlamentului European și o majoritate la nivelul oricărui stat membru, diferă foarte mult. La nivel european astăzi putem facem majoritatea cu popularii, verzii și liberalii și mâine facem o majoritate cu alte grupuri politice, fără populari. Va fi pentru prima dată când PPE și S&D nu vor avea o majoritate necesară pentru a instala Comisia Europeană sau pentru a trece anumite legi, însă nu este necesară o majoritate clasică, așa cum o știm noi. În statele membre, majoritatea parlamentară susține guvernul și trece legile acestuia, respingând, mai mult sau mai puțin, legile opoziției. Dar aici avem o majoritate volatilă, care își schimbă mereu culorile. Părerea mea este că vom avea o majoritate pro-europeană în proporție de 75%, ceea ce este încă un procent bun”, a explicat membrul Parlamentului European, făcând referire la modul în care va arăta viitoarea configurație a puterii după alegerile europene.

Făcând trimitere la obiectivele asumate pentru viitorul mandat în Parlamentul European, eurodeputatul român, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Legislativul european, a menționat că ”un punct foarte important în programul PSD este introducerea unui salariu minim european” pe baza principiului ”muncă egală, plată egală”.

”(…) Oamenii își doresc un viitor mai bun aici, pentru copiii, nepoții lor sau chiar pentru ei înșiși. Pentru asta, trebuie să continuăm acest proces de recuperare a decalajelor la nivel european și nu să le adâncim. Încercăm să eliminăm barierele din Europa, care pot duce la o percepție greșită asupra proiectului euroepan și la un euroscepticism care nu poate fi benefic acestui proiect frumos”, a explicat europarlamentarul român.

În ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, în viziunea eurodeputatului România ”ar trebui să pună pe agenda JAI aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Dacă nu mă înșel, următorul JAI este în 4-6 iunie. Noi îndeplinim toate criteriile tehnice”, a explicat acesta.

Din punctul de vedere al eurodeputatul român, pentru a menține spiritul pro-european, ”este nevoie de eliminarea dublului standard. ”Ne propunem să introducem laboratoare de testare pe lângă ANPC care, la sesizarea consumatorilor, să facă teste de calitate, iar dacă rezultatul iese nefavorabil, atunci producătorul sau comerciantul produsului respectiv să poată fi sancționat cu până la 4% din cifra de afaceri. Noua lege europeană a dublului standard va proteja consumatorii și se va aplica și în domenii precum cel al automobilelor, unde există dubii că mașinile din Estul UE au probleme de la ieșirea din fabrică, al protecției sociale”, a mai spus Emilian Pavel.

Referitor la percepția pe care o poate genera punerea la colț a partidelor din arcul guvernamental din România de către marile familii politice europene, în speță PES și ALDE, pentru nerespectarea statului de drept, eurodeputatul social-democrat a spus că există un dialog constant și civilizat atât cu formațiunea mamă de la nivel european, cât și cu prim vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, însă, ,,dialogul civilizat există atunci când se discută detalii tehnice, concrete refritoare la direcția sistemului de justiției din România, dar comunicarea externă este total diferită”.

În opinia lui Emilian Pavel, exprimarea de tipul ,,suntem îngrijorați că, ne temem că” arată, de fapt, reținerea oficialilor Comisiei Europene de a explica în mod public care este adevăratul conținut al discuțiilor cu partea română: ,,Dacă luăm articol cu articol, vom vedea că acele îngrijorări sunt complet nejustificate”.

În acest context, eurodeputatul este de părere că după alegerile europene nu se va mai putea continua pe același ,,ton de război” în cadrul familiilor europene, cu trimitere la suspendarea Fidesz din PPE și la intenția PES și ALDE de a exlude formațiunile politice din coaliția de guvernământ din România din rândurile lor, deoarece acest lucru nu ar face decât să ,,alimenteze extremele din Europa, fie că vorbim despre extrema stângă sau dreapta care doresc distrugerea proiectului european”.

Europarlamentarul Emilian Pavel a estimat, de asemenea, că viitorul președinte al Comisiei Europene ”nu va fi nici Timmermans, nici Weber. Cred că, după modul în care celelalte partide din PE s-au pronunțat” cu privire ca modul de desemnare a președintelui Comisiei Europene – Spitzenkandidat – nu este agreat de toate grupările politice din Parlamentul European. ”Cred că ne vom întoarce la o negociere în Consiliul European. Cred că în acea negociere nu are șanse” niciunul dintre cei doi amintiți mai sus, a spus eurodeputul român, arătându-și speranța că lucrurile nu vor sta așa.

Întrebat dacă acest lucru reprezintă o lovitură dată legăturii dintre cei care aleg și cei care sunt aleși, Pavel a punctat că ”este un pas înapoi. Mi-aș fi dorit pentru următorul mandat, poate reușim pentru celălalt, dar asta implică o modificare de tratat, o mai mare putere pentru Parlamentul European, iar noi am votat aceste aspecte în diferite amendamente la diferite rapoarte, cerând dreptul de inițiativă legislativă”.

Emilian Pavel (PSD, S&D) a primit titlul europarlamentarul anului pentru ”Ocuparea forței de muncă” și a fost nominalizat ca europarlamentarul anului pentru ”Promovarea drepturilor femeilor”. În cei aproape cinci ani de mandat, eurodeputatul Emilian Pavel a depus peste 2.300 de amendamente, a avut peste 50 de luări de cuvânt în plenul Parlamentului European pe diferite teme, a fost raportor pentru peste 20 de dosare.

Este membru în mai multe comisii și delegații din Parlamentul European: Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Delegația pentru relațiile cu Israel, Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana, Grupul de lucru Schengen Scrutiny. Este membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia, PANAMA – Comisia de anchetă pentru examinarea fraudei de spălare de bani și evaziune fiscală. ( Mai multe informații despre activitatea acestuia AICI).

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending