Connect with us

U.E.

Ska Keller, copreședintele Gupului Verzilor, reacționează după ce Polonia a blocat consensul țărilor UE asupra schimbările climatice: Salvarea planetei ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți

Published

on

© EuropeanParliament MediaCenter

Copreședintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller, reacționează după ce liderii UE au eșuat să își asume decarbonizarea Europei până în 2050, Polonia fiind țara care a blocat consensul țărilor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, document programatic și strategic aprobat joi seară la Bruxelles de șefii de stat sau de guvern din statele membre.

În mesajul postat pe Twitter, Keller menționează că „Salvarea planetei ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți! Nu toți șefii de stat și de guvern doresc să realizeze acest lucru. Clima nu poate aștepta!”

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că a blocat obiectivele climatice ambițioase pentru ”a proteja interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”. ”După cum știm, lupta împotriva schimbărilor climatice poate fi legată de costuri ridicate și riscuri pentru țările care se află într-o tranziție economică. Polonia este una dintre țările care au solicitat pachete compensatorii”, a afirmat Morawiecki, citat de Politico Europe.

Deși au adoptat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani, liderii UE nu au reușit să semneze un obiectiv de atingere a neutralității climatice în Europa până în 2050.

Citiți și: Liderii UE au eșuat să își asume decarbonizarea Europei până în 2050. Polonia, țara care a blocat obiectivul major în lupta împotriva schimbărilor climatice

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, pentru Financial Times: Franța va informa în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

© European Parliament

Franța a căzut de acord pentru a o susține pe Laura Codruța Kövesi la funcția de procuror șef european, în ciuda faptului că are un candidat propriu, a relatat marți seară Financial Times, citând o declarație a lui Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European.

Dacian Cioloș, liderul grupului din care fac parte și eurodeputații Renaissance susținuți de președintele francez Emmanuel Macron, a declarat pentru Financial Times că anunțul susținerii din partea Franței va veni în mod formal în următoarele zile.

Guvernul francez va informa Consiliul în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi și sper că acest lucru va permite mai ușor luarea unei decizii”, a adăugat Dacian Cioloș, citat în context și de Politico Europe.

Cotidianul Financial Times relatează, citând surse franceze și românești, că decizia Franței de a o susține pe Laura Codruța Kövesi vine după ce Emmanuel Macron a ieșit triumfător de la negocierile de luna trecută privind pozițiile de conducere din Uniunea Europeană, inclusiv pentru conducerea Băncii Centrale Europene, acest post urmând a fi ocupat de franțuzoaica Christine Lagarde, scrie Digi24.

Un oficial francez de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că schimbarea de atitudine în privința Parchetului UE a venit din nevoia de echilibru geografic pentru pozițiile superioare ale UE, deoarece Estul Europei nu a primit niciuna.

Precizările lui Cioloș apar după că francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Pe de altă parte, presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, la prima intervenție în Parlamentul European: Dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este, o țară în zona gri

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu a cerut marți, în plenul Parlamentului European, oficialilor europeni să ”dea perspectivă europeană” Republicii Moldova, pentru a scoate țara din impas. 

Problema Republicii Moldova este că nu știe care este viitorul, UE refuză să-i dea perspectiva intrării în Uniunea Europeană, mai devreme sau mai târziu, atunci când va fi pregătită. Republica Moldova este o țară care se află în zona gri și nici un politician nu poate spune românilor din Republica Moldova, doamna Mogherini, Republica Moldova e locuită de români. Nici un politician nu poate spune care e viitorul acestei țări, aflată întte Ucraina, Transnistria controlată de Mosova și frontieră UE”, a spus Băsescu.

Concluzie, dați perspectivă europeană Republicii Moldova, altfel va rămâne așa cum este o lungă perioadă de timp”, a mai adăugat fostul președinte al României.

Băsescu, un susținător al parcursului european al Republicii Moldova în calitate de președinte al României, a făcut aceste afirmații în condițiile în care miniștrii de Externe din țările UE au participat la un dejun de lucru cu omologul lor din Republica Moldova, Nicolae Popescu.

În context, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunțat reluarea sprijinului bugetar al Uniunii pentru Republica Moldova.

Recent, Republica Moldova a depășit o criză politică generată de o dualitate la putere, coaliția dintre blocul pro-european ACUM al premierului Maia Sandu și PSRM-ului președintelui pro-rus Igor Dodon revendicând puterea după alegerile din luna februarie.

Criza a luat sfârșit la 14 iunie prin cedarea puterii de către Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc și preluarea acesteia de către coaliția ACUM – PSRM, cu instalarea unui guvern pro-european condus de Maia Sandu alături de socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon.

De la acel moment, premierul Maia Sandu a întreprins mai multe vizite externe, prima la București, continuând la Bruxelles, Kiev și Berlin.

Amintim în context că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European din 20-21 iunie să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cum au reacționat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE după alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene: ”Putem fi mândri de Europa!”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au felicitat-o marți seară pe Ursula von der Leyen, candidata pe care șefii de stat sau de guvern au susținut-o în unanimitate pentru a prelua șefia Comisiei Europene, funcție pentru care a fost aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită, numai 383 de voturi pentru dintr-un necesar de 374.

Merkel, cea care se poate mândri cu succesul politic al numirii primului german în fruntea Comisiei după 52 de ani, a spus că von der Leyen este o europeană “convinsă şi convingătoare”, exprimându-şi totodată satisfacţia că o reprezentantă a Germaniei preia conducerea executivului european.

“Cu ea, pentru prima dată va fi o preşedintă a Comisiei Europene şi, după peste 50 de ani, un german în fruntea executivului european. Mă bucur pentru asta, deoarece ea va fi o şefă europeană convinsă şi convingătoare a Comisiei Europene”, a declarat cancelarul german într-un comunicat, citat de AFP.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia și Emmanuel Macron, cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

“Felicitări Ursula von der Leyen! Astăzi Europa are chipul dumneavoastră. Cel al angajamentului, ambiţiei şi progresului. Putem fi mândri de Europa. Vom fi alături de dumneavoastră pentru a o face să avanseze”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter, după ce fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen a fost aleasă în noua funcţie de parlamentarii europeni.

Reacții au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului portughez Antonio Costa, dar și a președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Premierul social-democrat portughez a arătat că așteaptă să lucreze cu noua ”echipă a Comisiei Europene la implementarea agendei strategice progresive a Uniunii Europene asupra căreia Ursula von der Leyen s-a angajat pentru următorii cinci ani”. Totodată, Costa a spus că următoarea prioritate a Uniunii Europene trebuie să fie adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat un mesaj pe Twitter în limbile franceză, germană și engleză pentru a saluta alegerea succesoarei sale, cea care a vorbit în aceleași trei limbi marți la dezbaterea din Parlamentul European.

”Felicitări Ursula von der Leyen! În sfârșit, avem o femeie la conducerea Comisiei Europene. Aceasta este o responsabilitate uriașă și o provocare. Sunt sigur că vei fi o președintă excelentă. Bine ai venit acasă”, a scris Juncker.

 

”Felicitări Ursula von der Leyen. Felicitări Europa”, scris și Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Anterior, acesta apreciase și discursul și dezbaterea pe care von der Leyen a avut-o marți cu membrii Parlamentului European.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending