Corespondență din Bruxelles

Slovacia apreciază drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă se arată favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței, au declarat joi miniștrii de externe ai celor două țări din grupul de la Vișegrad la finalul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul NATO.

“Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina”, a declarat Juraj Blanar, ministrul de externe slovac, într-un briefing de presă la finalul reuniunii, referindu-se la ţările din formatul Bucureşti-9 (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania).

Șeful diplomației de la Bratislava și-a exprimat așteptarea ca la nivel aliat să se discute mai mult despre interesele de securitate ale regiunii Europei Centrale și de Est.

“Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă“, a punctat Blanar.

Ministrul de externe al Slovaciei a precizat că regiunea din care provine dorește să audă cum ocrotesc ambii candidați interesele noastre de securitate, precizând că o temă de interes specific pentru țara sa este “protecția aeriană” și anticipând discuții cu Olanda în acest sens.

Întrebat despre orizontul de timp când ar putea fi numit următorul secretar general al NATO, Juraj Blanar a precizat un acord comun ar putea fi atins înainte de summitul de la Washington din 9-11 iulie.

La rândul său, ministrul ceh Jan Lipavsky, care s-a arătat favorabil pentru o numire a lui Mark Rutte în fruntea NATO, și-a exprimat speranţa ca procesul de alegere a unui nou secretar general al NATO să se termine cel târziu la reuniunea informală de la Praga a miniştrilor de externe din perioada 30-31 mai sau cel târziu la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Washington din 9-11 iulie.

Întrebat dacă s-a exprimat pro sau contra faţă de candidatura lui Klaus Iohannis, el a afirmat joi într-un briefing că nu s-a ajuns la un asemenea vot în cadrul reuniunii ministeriale de miercuri şi joi.

Precizările celor doi miniștri de externe au venit după ce omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat joi că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

“Am vorbit ieri (n.r. – miercuri) despre următorul secretar general și ne-am reiterat poziția, care este în favoarea premierului olandez Mark Rutte. Există o largă majoritate în favoarea sa, dar va trebui să așteptăm răspunsurile Turciei, României și Ungariei, care susțin candidatura președintelui român Klaus Iohannis. Dar sper că vom putea găsi un acord“, a spus Tajani.

Un anunț similar a fost făcut și de premierul suedez Ulf Kristersson, care a justificat decizia guvernului de la Stockholm, declarând că Rutte “este un lider înţelept cu o experienţă solidă”.

Într-un comunicat preluat de Reuters, el a adăugat că, “în vremuri caracterizate de incertitudini sporite şi de o situaţie în degradare a politicii de securitate, este nevoie de o NATO solidă, care prin descurajare şi apărare să contribuie la securitatea tuturor aliaţilor şi la promovarea păcii şi a libertăţii”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat miercuri, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.