Connect with us

U.E.

Soarta acordului nuclear iranian va fi discutată la Viena între Iran, China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania

Published

on

© European Union, 2020

Soarta acordului nuclear iranian va fi discutată la Viena între Iran, China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania, miercuri, 26 februarie, informează un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

„Comisia mixtă va fi prezidată în numele Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell Fontelles, de secretarul general al SEAE, Helga Maria Schmid, iar la reuniune vor lua parte  reprezentanții Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei, Regatului Unit și Iranului”, precizează comunicatul.

În ianuarie, miniștrii de externe din Franța, Germania și Regatul Unit i-au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, pentru a solicita declanșarea procesului de rezolvare „prin dialog constructiv” a litigiului legat de nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear din 2015.

Scopul mecanismului invocat este de a rezolva problemele legate de punerea în aplicare a acordului în cadrul Comisiei mixte, din care fac parte Franța, Germania, Regatul Unit, Rusia, China, UE și Iran. În plus, declanșarea lui a dat startul unui proces diplomatic care ar putea duce la reimpunerea sancțiunilor ONU asupra Republicii Islamice. 

Totuși, Ministerul de Externe din Iran a transmis la sfârșitul lui ianuarie că Republica Islamică rămâne deocamdată parte a acordului nuclear din 2015 și nu închide „ușa negocierilor” pentru revenirea la respectarea angajamentelor asumate în cadrul acordului. Totodată, a fost subliniat faptul că „afirmațiile puterilor europene cu privire la încălcarea acordului sunt nefondate”. 

Soarta acordului nuclear a fost incertă după retragerea SUA din înțelegere în 2018, când au anunțat că vor înceta punerea în aplicare a acordului până la rezolvarea „lipsurilor sale dezastruoase”.

În ciuda eforturilor UE, președintele Donald Trump, care a fost un critic fervent al acordului încă de la venirea sa la putere în 2017, a anunțat în mai 2018 că SUA se retrage din acord și va reimpune sancțiunile economice asupra Iranului. Aceste sancțiuni înseamnă că firmelor americane li se interzice să facă afaceri cu Iranul, în timp ce întreprinderile străine care fac acest lucru riscă amenzi semnificative și nu pot accesa sistemul bancar și financiar american.

UE a continuat să sprijine acordul nuclear, asigurând în repetate rânduri că este supus unor inspecții nucleare stricte și că Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat de mai multe ori că Iranul respectă angajamentele asumate prin acord. UE a încercat să adopte măsuri pentru a permite companiilor să continue să facă afaceri cu Iranul fără a fi penalizate de SUA, însă economia iraniană a fost supusă în continuare unor presiuni majore care au determinat Republica Islamică să anunțe treptat abateri de la acordul inițial, cum ar fi încălcarea limitei cu privire la menținerea unui grad scăzut de îmbogățire a uraniului.

În cele din urmă, pe fondul uciderii de către SUA a comandantului unității de elită Forțele Quds, generalul Qassem Soleimani, Iranul a decis că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri dacă sancțiunile economice nu vor fi ridicate.

Acordul încheiat în iulie 2015, după peste un deceniu de tratative, prevedea că Teheranul se obligă, pentru o perioadă de zece ani, să reducă activitatea de îmbogățire a uraniului și cercetarea din acest domeniu la un nivel la care să dureze un an pentru a construi o bombă nucleară. De asemena, pentru 15 ani, Iranul s-a obligată să nu mărească cantitatea de uraniu peste 3.67% și să dilueze sau să scoată din țară 95% din cantitatea de uraniu deținută.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Sportivă paralimpică de origine română, membră în echipa națională de baschet a Italiei, ținta unui atac xenofob. Antonio Tajani, fostul președinte al Parlamentului European: Doar un laș este capabil de un astfel de gest

Published

on

Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending