Connect with us

NEWS

Social-democrația germană este în doliu. Un contribuitor important la normalizarea relațiilor Est în Vest în Războiul Rece a decedat

Published

on

Egon BahrEgon Bahr, fost jurnalist german și membru al Partidului Social Democrat (SPD) din Germania, a decedat noaptea trecută. Bahr l-a sprijinit enorm pe fostul cancelar social-democrat, Willy Brandt, în conceperea și promovarea politicii de apropiere dintre Germania Federală și Germania de Est, în timpul Războiului Rece, ceea ce s-a numit Ostpolitik.

Anunțul a fost făcut de vicecancelarul german și ministrul Economiei în Guvernul Federal de Berlin, Sigmar Gabriel, care, într-o postare pe pagina sa de Facebook a scris ”cu tristețe și cu durere în suflet am aflat noaptea trecută (n.r. 20 august), de dispariția lui Egon Bahr. Social-democrații germani și întreg poporul nostru îl plâng pe acest curaj politician social-democrat, arhitect al unității germane și al păcii”.

Un mare gânditor al social-democrației germane, Egon Bahr i-a oferit un imens sprijin cancelarului Willy Brandt în înfăptuirea și realizarea Ostpolitik, un demers prealabil esențial pentru depășirea divizării Germaniei și a Europei.

”Suntem recunoscători că a sprijinit social-democrația din Germania prin stilul său strălucitor, analitic și rațional”, se mai arată în mesajul lui Sigmar Gabriel.

Egon Bahr a fost secretar de stat în cabinetul cancelarului Germaniei între 1969 și 1972. Între 1972-1990 a fost membru în Bundestag-ul Republicii Federale Germane (Parlament), iar din 1972-1976 a fost ministru în guvernul federal.

Acesta a fost o personalitate cheie în multiplele negocieri și dialoguri dintre Germania de Vest (RFG) și cea de Est (RDG), și totodată, între german și sovietici. Adițional rolului său în desăvărșirea Ostpolitik, Bahr a reprezentat o voce importantă în negocierea Tratatului de la Moscova dintre RFG și URSS privind normalizarea relațiilor dintre ambele baricade europene ale Războiului Rece (1970), a acordul de la Varșovia privind non-violența dintre RFG și Polonia (1970) și Tratatului de bază (1972), acord istoric prin care Germania Federală renunța complet la doctrina Hallstein în relația cu RDG.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene cere ca Vladimir Putin să fie adus în fața justiției internaționale pentru „crimele de război” comise în Ucraina

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat joi în favoarea aducerii preşedintelui rus Vladimir Putin în faţa justiţiei internaţionale pentru crimele de război comise în Ucraina, potrivit unui interviu acordat unei publicaţii germane, relatează AFP, conform Agerpres.

„Putin trebuie să piardă acest război şi să fie tras la răspundere pentru actele sale, aceasta este important pentru mine”, a declarat Ursula von der Leyen pentru canalul de televiziune al cotidianului Bild.

Fără îndoială că în Ucraina au fost comise „crime de război”, de la declanşarea ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie, „de aceea susţinem strângerea de probe pentru o procedură în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a adăugat şefa Executivului european, care a efectuat o vizită la Kiev în cursul zilei.

„Bazele sistemului nostru de drept internaţional cer să urmărim penal astfel de crime şi, în cele din urmă, Putin este responsabil pentru ele”, a adăugat ea.

Întrebată despre probabilitatea ca şeful statului rus să poată fi adus într-o zi în faţa justiţiei internaţionale, Ursula von der Leyen a răspuns: „Cred că este posibil”.

De asemenea, preşedinta Comisiei Europene a promis joi, în cursul vizitei la Kiev, că UE va sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” în faţa Rusiei, într-un moment în care trupele ucrainene înregistrează succese în contraofensiva lor.

Reamintim că Ursula von der Leyen a fost decorată, joi, la Kiev cu „Ordinul Iaroslav cel Înțelept” de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru sprijinul pe care Uniunea Europeană l-a acordat Ucrainei pentru a face față războiului declanșat de Federația Rusă, inclusiv prin acordarea statutului.

Șefa Comisiei Europene s-a deplasat miercuri într-o vizită la Kiev, imediat după discursul său privind Starea Uniunii Europene din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a avut-o drept invitată de onoare pe Olena Zelenska, soția președintelui Zelenski și Prima Doamnă a Ucrainei.

De altfel, în cadrul discursului său privind Starea UE, șefa Comisiei Europene a precizat că „oamenii din Balcanii de Vest, din Ucraina, Moldova și Georgia sunt parte din familia europeană. „Viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”, a spus von der Leyen.

Ucraina va participa la prima reuniune a „Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, summitul având loc după ce liderii UE au decis, la 23 iunie, să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Evocând „spiritul de la Maastricht”, von der Leyen anunță noi propuneri privind regulile bugetare ale UE care să deschidă calea pentru investiții strategice

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, președinta Executivului european, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE va prezenta, în luna octombrie, noi idei pentru guvernanța economică. 

„Pentru a asigura viitorul copiilor noștri, trebuie să investim în sustenabilitate, dar și să facem investiții sustenabile. Trebuie să finanțăm tranziția către o economie digitală, neutră din punct de vedere climatic. Trebuie însă, totodată, să recunoaștem că există o nouă realitate, aceea a creșterii datoriei publice”, a declarat șefa Comisiei Europene. 

De asemenea, Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană are nevoie de reguli ale politicii fiscal-bugetare care să permită efectuarea de investiții strategice, protejând, în același timp, sustenabilitatea finanțelor publice.

 

Făcând trimitere la regulile care vor ajuta țările membre să facă față provocărilor acestui deceniu, președinta Comisiei Europene a împărtășit câteva principii de bază. Ea a subliniat că statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de reducere a datoriei și ar trebui, de asemenea, să existe „mai multă responsabilitate” cu privire la realizarea obiectivelor convenite.

Mai mult, Ursula von der Leyen a afirmat că ar trebui să existe reguli mai simple, pe care să le poată urma toate statele membre.

„Ar trebui să se deschidă calea pentru investiții strategice și să li se dea piețelor financiare încrederea de care au nevoie. Haideți să stabilim din nou o cale comună pe care să o urmăm cu toții! Care să prevadă mai multă libertate în ceea ce privește investițiile. Și un control mai strict al progreselor înregistrate. Un grad mai mare de implicare din partea statelor membre. Și rezultate mai bune pentru cetățeni. Haideți să redescoperim spiritul de la Maastricht, deoarece stabilitatea și creșterea economică nu pot merge decât mână în mână”, a punctat aceasta. 

În plus, Ursula von der Leyen a amintit că Uniunea Europeană trebuie să se bazeze  pe valorile durabile ale economiei  sociale de piață: „economia noastră socială de piață ne încurajează pe toți să excelăm, dar are grijă, în același timp, de fragilitatea noastră în calitate de ființe umane”, a spus ea. 

Aceasta a pledat și pentru un mediu de afaceri favorabil, o forță de muncă dotată cu competențele potrivite și de acces la materiile prime „de care are nevoie industria noastră”.

„Competitivitatea noastră viitoare depinde de toate acestea. Trebuie să eliminăm acele obstacolele care stau în continuare în calea micilor noastre întreprinderi”, a mai menționat Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE15 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA16 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA18 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G719 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN2 days ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.2 days ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN2 days ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D2 days ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending