Connect with us

U.E.

Social-democrații din coaliția Angelei Merkel, document critic către colegii din grupul S&D pentru a-i convinge să nu o voteze pe Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Social-democraţii germani din coaliția de guvernământ a cancelarului Angela Merkel, au transmis grupului lor politic european, S&D, un document critic în care o descriu pe Ursula von der Leyen drept o candidată ,,nepotrivită şi necorespunzătoare” pentru conducerea Comisiei Europene, relatează vineri Reuters, preluat de Agerpres

În documentul distribuit joi, Partidul Social-Democrat german (SPD) susţine că politica şi leadership-ul Ursulei von der Leyen ca ministru al apărării au fost un eşec, evidenţiind mai ales un scandal privind privind atribuirea contractelor, izolarea ei de structurile de comandă ale armatei şi deficienţele de dotare şi instruire ale armatei germane.

Într-o secţiune cu sub-titlul ,,Lipsa sprijinului în Bundeswehr”, social-democraţii germani atacă ,,leadership-ul slab” al Ursulei von der Leyen, dând ca exemplu cazul arestării unui ofiţer suspectat că plănuise un atac rasist împotriva refugiaţilor. ,,Ofițerii de rang superior au fost oripilați. A fost nevoie de săptămâni pentru a-i calma pe criticii din interior. Totuşi, încă se vorbeşte despre distanţa dintre ministru şi Bundeswehr”, se afirmă în text.

Social-democrații germani mai scriu că ,,de la bun început, ea s-a supraestimat” pentru acest post, punctând deficienţele care ţin de capacitatea de luptă a armatei germane.

Potrivit acestora, Bundeswehr-ul este ,,într-o stare jalnică” şi amintesc de un raport parlamentar care avertiza anul trecut că mai puţin de jumătate dintre avioanele Eurofighter şi Tornado ale forţelor aeriene germane sunt operaţionale şi niciunul dintre cele şase submarine nu este pregătit de luptă. Documentul mai aminteşte şi de ,,explozia costului” final al modernizării unei nave militare de instrucţie faţă de valoarea estimată iniţial.

Citiți și: Nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, contestată de social-democrații din coaliția de guvernământ din Germania: Un gest fără precedent de viclenie politică

Parlamentarii SPD sunt furioși pentru că Angela Merkel nu i-a consultat cu privire la nominalizarea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, nominalizare care nu numai că ,,încalcă grav regulile guvernului federal”, potrivit declarațiilor fostului vicecancelar Sigmar Gabriel și fost lider SPD, dar și care apare ca ,,o viclenie a politicii ușilor închise” făcute de liderii UE reuniți în Consiliul European ignorând rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, potrivit ministrului justiției, Katarina Barley.

Cancelarul Angela Merkel a explicat că s-a abținut de la votul din Consiliul European privind nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Executivului european ,,din cauza unor reguli electorale germane”. De altfel, cancelarul german a precizat că nu s-a opus unui candidat german, care, dacă va fi votată de Parlamentul European, va deveni atât prima femeie președinte al Comisiei Europene, cât și primul german în fruntea Comisiei după 52 de ani.

Citiți și Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ,,Nu m-am opus”

Annegret Kramp-Karrenbauer, șefa CDU, avertiza săptămâna trecută că social-democraţii riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Uniunea Europeană prin ,,opoziţia lor distructivă” faţă de numirea Ursulei von der Leyen în funcţie de preşedinte al Comisiei Europene. 

Parlamentul European va decide marți, 16 iulie, dacă Ursula von der Leyen, ministrul german al apărării și membru al CDU, îl va succeda pe Jean-Claude Juncker în fruntea Executivului european. Pentru a accede la poziția de top a Executivului european, Ursula von der Leyen are nevoie de sprijinul a trei sau patru grupuri din Parlamentul European, care să însumeze o majoritate formată din 376 de eurodeputați, însă aceasta este sprijinită doar de grupul PPE, a cărui familie europeană a câștigat alegerile europarlamentare la mică distanță de social-democrații europeni. 

Parlamentul este, însă, fragmentat în privința sprijinul pentru Ursula von der Leyen. Grupul Verzilor (Greens/EFA) și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) au anunțat că nu vor vota pentru Ursula von der Leyen în urma discuțiilor avute în ultimele două zile cu aceasta, potrivit unor postări pe Twitter.

De asemenea, nici eurodeputații Renew Europe sau cei din S&D nu au fost convinși de prestația Ursulei von der Leyen în cadrul dezbaterilor pe care le-au avut cu aceasta, însă ambele grupuri sunt hotărâte să o sprijine doar dacă germanca se angajează să le ofere concesiile cerute, precum un mecanism european pentru statul de drept și o poziție egală cu cea a lui Frans Timmermans în viitoarea Comisie pentru Margrethe Vestager, în cazul Renew Europe, respectiv sprijin pentru consolidarea procesului Spitzenkandidat, implementarea echilibrului de gen la nivelul UE și asumarea unor angajamente în domeniul climei, justiției, dezvoltării durabile și al economiei sociale, în cazul grupului S&D, după cum se arată în scrisoarea transmisă Ursulei von der Leyen de către Iratxe Garcia, lidera grupului.

Citiți și Ursula von der Leyen, promisiuni eurodeputaților Renew Europe: Fiți siguri că Margrethe Vestager va avea o poziție în Comisia mea egală cu cea a lui Frans Timmermans

Ralf Stegner, vicepreşedinte al SPD, afirma săptămâna trecută că, cel mai probabil, colegii săi din Parlamentul European vor vota împotriva lui von der Leyen, iar acest lucru pare tot mai plauzibil văzând eforturile pe care le fac social-democrații germani pentru a-i convinge pe colegii din S&D să aibă aceeași poziție săptămâna viitoare. 

Amintim faptul că nominalizarea ministrului german al apărării, membră a Partidului Popular European, a fost soluția de compromis găsită de liderii UE pentru a-l succeda pe Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei după negocierile prelungite în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European de pe 30 iunie. Liderii europeni nu au reușit să ajungă la un consens în privința nominalizării actualului Prim Vicepreședinte al Comisiei, Frans Timmermans, și candidat din partea Partidului Socialiștilor Europeni pentru această funcție în contextul alegerilor europene, ca parte a procesului Spitzenkandidat, după ce contracandidatul său, Manfred Weber, fusese exclus din ecuație din cauza lipsei de experiență executivă. Astfel, liderii UE au recurs la nominalizarea unei persoane din partea Popularilor Europeni, care au câștigat alegerile europarlamentare la mică distanță de social-democrați.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Londra anunță marți cine va fi succesorul Theresei May. Comisia Europeană, pregătită să stabilească relații de lucru cu noul ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta

Published

on

Comisia Europeană este pregătită să stabilească relații de lucru cu noul  ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta, a declarat luni o purtătoare de cuvând a Executivului european, în condițiile în care dintre cei doi candidați, Jeremy Hunt și Boris Johnson, cel din urmă este favorit pentru a deveni noul lider conservator, succedând-o pe Theresa May, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a reiterat că este gata ”să se angajeze cu statele membre care ar fi cel mai afectate” de un Brexit fără acord, la care Boris Johnson spune că este pregătit să recurgă pentru a se asigura că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, dată la care mandatul Comisiei Juncker se încheie. 

Citiți și:
Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

UE a anunțat că Irlanda se poate baza pe sprijinul său.

De altfel, presa britanică a anunțat că Comisia Europeană pregătește un pachet de ajutoare de miliarde de euro pentru Irlanda, menit să compenseze pierderile economice produse de un posibil Brexit fără acord.

Planul de contingență acoperă și scenariul în care ”Marea Britanie nu va plăti ce este luat în calcul” în conformitate cu actualul buget al UE, în care Londra este şi ea parte, a mai spus Bertaud.

În condiţiile în care Boris Johnson, care a condus campania pro-Brexit înainte de referendumul din 2016, urmează să devină premier al Marii Britanii, blocul comunitar se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, dar ia în considerare şi o posibilă amânare a ieşirii Regatului Unit.

În cadrul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele-ales al Comisiei Europene, și-a reafirmat disponibilitatea pentru extinderea termenului de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Impactul pe care îl va avea o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE asupra Acordului din Vinerea Mare, o chestiune spinoasă care a dominat discuțiile dintre negociatorii britanici și europeni, reprezintă una dintre principalele probleme.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, Boris Johnson, favorit pentru a o succeda pe Theresa May la conducerea Guvernului lodonez, a militat pentru tehnologie care ar putea fi o alternativă pentru așa-numitul ”mecanism de backstop” privind granița nord-irlandeză, o măsură menită să evite reinstaurarea unei frontiere dure între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, potrivit Reuters.

Duminică, ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu accepta modificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi cunoscut pe 23 iulie, potrivit anunțului făcut la 25 iunie de Partidul Conservator.

Cei aproximativ 160.000 de membri ai Partidului Conservator vor putea vota până pe 22 iulie dacă doresc ca Boris Johnson sau Jeremy Hunt – singurii candidați rămați în cursă după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului parlamentarilor conservatori – să o înlocuiască pe Theresa May la preşedinţia formațiunii politice şi în funcţia de prim-ministru. 

Rezultatul alegerilor urmează să fie anunțat marți, următorul șef al executivului putându-și prelua atribuțiile chiar miercuri.

Mai mulți miniștrii au anunțat că vor renunța la portofolii înainte ca Theresa May să-i prezinte Reginei Elisabeta a II-a demisia sa.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de interne din UE se întâlnesc la Paris pentru a discuta un plan de salvare a migranților ilegali care traversează Marea Mediterană

Published

on

Miniștrii din Germania, Franța și alte țări ale UE urmează să se întâlnească luni la Paris, în încercarea de a obține sprijin pentru un mecanism ad-hoc pentru a face față salvărilor migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, informează EUobserver

Reuniunea informală a miniștrilor de interne și de externe vine pe fondul unei întâlniri organizată de Președinția Finlandei la Consiliul UE săptămâna trecută, la Helsinki, în urma căreia miniștrii de interne din statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Mecanismul ar împiedica Italia și Malta să interzică navelor de salvare care transportă migranți să intre în porturile lor. Ambele țări au făcut acest lucru de mai multe ori în trecut, deoarece se temeau că vor fi lăsate singure de către partenerii lor din UE să se ocupe de gestionarea și găzduirea migranților ilegale.

Discuțiile de la Helsinki au evidențiat ,,opinii foarte diferite”, potrivit ministrului francez de Interne, Christophe Castaner, unii miniștri refuzând să primească imigranți, alții militând pentru solidaritate. De asemenea, mulți miniștri se tem că un astfel de mecanism ar încuraja traversările periculoase. 

Citiți și Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Potrivit lui Castaner, scopul întâlnirii de luni este câștigarea sprijinului a aproximativ 15 țări pentru mecanismul ad-hoc. O întâlnire specială este planificată în Malta pentru prima săptămână din septembrie.

Matteo Slavini, vicepremierul și ministrul de interne al Italiei a afirmat duminică seara că Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor celor mai expuse cum sunt Italia şi Malta,  într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner.

,,Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat 8,19 milioane de euro din bugetul UE pentru despăgubiri în urma inundațiilor din România: Vreau ca banii să ajungă cât mai repede în țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat luni, în prima ședință ordinară a Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, alocarea a 8,19 milioane de euro pentru despăgubiri în urma inundațiilor care au afectat nord-estul României în vara anului 2018, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Banii ar urma să provină din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene cu scopul de a deconta cheltuieli de urgență realizate de autorități pentru reconstrucția digurilor și a infrastructurii de transport.

„Am solicitat alocarea acestor bani încă din prima ședință ordinară a Comisiei din noua legislatură fiindcă vreau ca raportul meu să fie adoptat de urgență, iar banii să ajungă cât mai repede în țară. După prezentarea pe care am făcut-o astăzi, Comisia pentru bugete va vota raportul meu în prima ședință de după vacanța de vară, iar Parlamentul European va aproba formal alocarea banilor în următoarea ședință plenară de la jumătatea lunii septembrie”, a declarat vicereședintele Comsiei pentru bugete din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, după prezentarea Raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate pentru România, Austria și Italia în Comisia pentru bugete.

Pe lângă cele 8,19 milioane de euro pentru România, raportul prezentat de eurodeputatul Siegfried Mureșan mai prevede alocarea a 8,15 milioane de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de vremea severă în două regiuni ale Austriei din octombrie 2018 și 277,2 milioane de euro pentru a compensa pagubele cauzate de vremea severă care a lovit tot teritoriul Italiei în toamna anului trecut.

Dintre cele trei state membre, Italia este țara care a fost cel mai puternic afectată de catastrofe naturale în 2018, pagubele totale însumând peste 6,6 miliarde de euro, comparativ cu 327 de milioane de euro, cât au însumat pagubele pentru România, respectiv, 326 milioane de euro, valoarea pagubelor pentru Austria.

Suma alocată fiecărei țări este proporțională cu valoarea totală a pagubelor din țara respectivă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending