Eurodeputatul Mircea Hava și colegii liberali din Parlamentul European au trimis o solicitare comună către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, privind progamarea fondurilor europene, a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus, astfel încât acestea să poată beneficia de investiții.

Solicitarea acestora a venit pe fondul analizei „în detaliu” a Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale subsecvente, respectiv pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. 

„Am analizat draft-ul împreună cu o echipă de oameni cu care nu mi-a fost niciodată teamă să plec la drum. Tocmai din acest motiv, vreau să fiu înțeles că nu am căutat motive de a da cu piatra, ci de a formula, alături de toți cei implicați, un conținut în total acord cu ceea ce așteaptă țara, dar și luând în calcul legislația. Sunt de părere că practica legilor fără o gestiune corectă a pârghiilor de aplicare e ca și umbrela fără spițe. O ai, dar nu te poți folosi de ea”, spune eurodeputatul PNL. 

Astfel, acesta a constatat că în draftul de acord „sume importante de bani, din instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI), vor fi direcționate doar către Delta Dunării și Valea Jiului”, ceea ce l-a determinat să insiste pe lângă premierul Ludovic Orban, „cu care am avut o discuție edificatoare” pentru clarificarea acestui aspect având la bază Legea 176/2020.

Mircea Hava explică că acest act normativ „dă dreptul mai multor entități să revendice cu bună-credință prezența în Acordul de Parteneriat. Practic, la Art. 7 lit. c) se prevede că Ministerul Fondurilor Europene va aloca Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră», Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Țara de Sus și Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului, sumele necesare pentru asistența tehnică în vederea elaborării strategiei pentru investiții teritoriale integrate (ITI)”. Totuși, subliniază eurodeputatul, „până la această dată, prevederile acestui articol nu au fost puse în aplicare, cu consecințe negative asupra capacității de organizare, planificare și pregătire la timp a utilizării mecanismului ITI de către teritoriile în cauză”. 

Mai mult, spune Mircea Hava, potrivit aceleiași legi, în baza strategiilor elaborate, se vor aloca resurse pentru pregătirea și implementarea de proiecte. „Suma care va fi alocată pentru ITI se va calcula procentual, în raport cu suprafața, numărul de localități şi numărul de locuitori”, lămurește acesta. 

În context, Mircea Hava le atrage atenția „celor mai puțin familiarizați că acest document (Acordul de Parteneriat) are o importanță vitală pentru România, de la coperți, până la cele mai mici detalii”, în sensul în care „corectitudinea și claritatea conținutului vor decide, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, felul în care vor putea fi cheltuite, pentru bunăstarea directă a românilor, în următorii ani, cele aproape 85 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”. Politicianul liberal mai punctează că „nu e doar șansa noastră de a o scoate la capăt, ci de a recupera dezvoltarea la care visăm de atâția ani”. 

Prin urmare, în lumina discuțiilor avute cu mai mulți primari, cu colegi deputați și europarlamentari, Mircea Hava informează că a înaintat o solicitare, către membrii Guvernului României, miniștrilor și specialiștilor implicați în redactarea acestui document, care prevede în mod explicit includerea teritoriilor și instituțiilor desemnate în Legea 176/2020, în acordul de parteneriat.

„Mesajul a fost transmis împreună cu toți cei nouă colegi europarlamentari ai PNL, tocmai pentru a sprijini și a susține succesul acestui acord. Acest demers colectiv a fost dublat și de inițiativa celor care cunosc realitățile cel mai bine și conduc Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară – ITI – Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus”, precizează eurodeputatul.

de Rareș Bogdan

Criza pandemică a așezat în fața Uniunii Europene provocări pe care nu le visase în urmă cu doi ani, cu toate filmele SF despre viruși biologici. Erau, până la urmă, ficțiune, deci drogau mentalul colectiv cu sentimentul că așa ceva nu este posibil. Nenorocirea a venit, totuși, dând naștere unui șir de crize în fața cărora instituțiile internaționale trebuiau să ofere rapid soluții.

După deciziile menite să crească capacitatea de reacție a sistemelor medicale, în secunda 2 au fost așezate pe planșetă provocările economice. Erau și sunt considerate de maxima urgență, din cauza pericolului pulverizării mecanismelor care asigură echilibrul cerere – ofertă, pericol dus până în scenariul colapsului.

Toate deciziile, însă, se bazează pe capacitatea oamenilor de a le înțelege, accepta și introduce în viața de zi cu zi. Însă cu o populație înfricoșată, lucrurile devin dificile. Mai ales că exact în momentul în care au survenit primele lockdown-uri, peste mințile speriate ale oamenilor s-a insinuat o propagandă perfidă, cu un scop mizerabil: inducerea convingerii că pandemia este o invenție de care profită niște inițiați, camuflați sau nu, care au scopul de a conduce planeta, golită de oamenii ținuți în case.

Sunt mulți cei care au crezut asemenea teorii. Din nefericire, amploarea lor nu a fost bine estimată la începutul pandemiei. Nici nu este de mirare, căci șocul a fost enorm. Și până ne-am dezmeticit cu toții, mediul online a fost invadat de virușii dezinformării, care, pe un mental paralizat de teamă, a produs ravagii. Europa a fost invadată de campanii de dezinformare care nu au fost doar un atac la adresa sănătății, ci au urmărit subminarea încrederii în guvernele statelor UE. N-a fost greu, pentru Comisia Europeană, să identifice sursele campaniilor bazate pe teoriile conspiraționiste. Rusia și China nu aveau pentru prima oară ideea de a submina democrația europeană și a slăbi UE, iar dovezile cibernetice nu au întârziat să apară.

Tocmai de aceea, Parlamentul European a înființat o comisie specială care a început să identifice domeniile în care sunt răspândite informațiile false. Cel mai vizibil fusese deja devoalat înaintea alegerilor europarlamentare, când au fost reclamate atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot. Odată, cu pandemia, însă, a apărut teoria falsă potrivit căreia combaterea virusului ar fi un pretext pentru introducerea obligativității vaccinării în masă. Dar și cea care pretindea că se urmărește supravegherea globală a populației.

Sigur, nimeni nu dorește să afecteze libertatea de exprimare! Însă între a comunica informație și știri false care panichează populația, o demoralizează, o aduce în pragul bolilor generate de frică este o mare distanță. De altfel, deciziile platformelor sociale de a elimina conținut fals sau a-l face irelevant, ca audiență, arată că responsabilitatea a devenit cheia acestor zile. Doar în perioada aprilie – iunie, Facebook a eliminat 7 milioane de postări cu informații false despre SARS COV2.

UE știe ce are de făcut. Eurosistemul știe că cetățenii trebuie protejați și o va face indiferent de costuri. Sunt convins că UE va câștiga războiul cu coronascepticismul. Motivul e simplu: atunci când casa ta este atacată, te mobilizezi.

Rareș Bogdan este liderul delegației române din Grupul PPE, membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite. De asemenea, este membru supleant în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.

Din septembrie 2019, el este singurul eurodeputat român membru în Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea.

Uniunea Europeană trebuie să se ridice la înălțimea potențialului său de forță motrice pentru o lume echitabilă, egală și stabilă, au transmis miniștrii dezvoltării din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni (PES) în cadrul unei întrevederi desfășurate prin videoconferință la care a participat și comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Potrivit unui comunicat al PES, miniștrii dezvoltării au discutat despre corelarea investițiilor și reducerea datoriilor cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), promovând egalitatea de gen în toate acțiunile externe.

”Lumea continuă să se confrunte cu multe provocări. Schimbările climatice, pandemia de COVID-19, sărăcia, inechitatea, cu precăderea egalitatea de gen, trebuie abordate. Acestea sunt provocări comune pe care umanitatea trebuie să le depășească împreună, iar noi suntem hotărâți să ne asigurăm că UE este un partener constructiv în această luptă”, a transmis Giacomo Filibeck, secretarul general adjunct al PES.

Miniștrii dezvoltării și-au arătat, de asemenea, au salutat sprijinul oferit statelor sărace prin investiții și reducerea datoriilor, astfel încât fiecare națiune să poată atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și să combată efectele provocate de criza COVID-19.

Miniștrii și-au exprimat sprijinul și pentru eforturile Comisiei Europene de a se asigura că politica de dezvoltare reprezintă un conductor pentru a împuternici femeile din întreaga lume și pentru a se adresa inegalităților de gen.