Europarlamentarul Victor Negrescu a trimis astăzi o solicitare Comisiei Europene, semnată de eurodeputați din mai multe grupuri politice, prin care atrage atenția instituțiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaționale, economice sau de sănătate, cu care se confruntă copiii rămași în urmă după plecarea părinților în afara țării.

”Un studiu recent, realizat de organizațiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puțin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara țării și că acest lucru a generat consecințe asupra dezvoltării și situației acestor copii. România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări”, a precizat Negrescu într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta consideră că ”problemele evidențiate pot să își găsească rezolvarea printr-o colaborare mai bună la nivel european”, astfel că a inițiat acest demers ”prin care solicităm Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autoritățile competente și partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare și să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică”.

Victor Negrescu și-a exprimat mulțumirea că această inițiativă ”a avut un ecou atât de bun și că mai mulți colegi eurodeputați, cu viziuni politice diferite, susțin demersul nostru”.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, este inițiatorul mai multor acțiuni pentru sprijinirea copiilor români, precum campaniile Zâmbetul de Sărbători, Culori de Primăvară, PESte tot la Școală sau a programelor prin care invită la Parlamentul European copii și tineri, inclusiv din diaspora, ultima vizită desfășurându-se chiar de Ziua Copilului.

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența Uniunii la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024.

Eurodeputații anticipează într-un comunicat că ingerințele străine, dezinformarea și atacurile asupra democrației se vor intensifica tot mai mult și vor deveni mai sofisticate în perioada de dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.

Citiți și: Oficial: Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024. În România, alegerile europene se va desfășura pe 9 iunie 2024

Această atenționare apare într-un raport al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, adoptat în plen cu 469 voturi pentru, 71 împotrivă și 75 abțineri.

În text, eurodeputații abordează ingerințele de pe platformele online, protecția infrastructurii critice și a sectoarelor strategice, ingerințele din timpul proceselor electorale, finanțarea disimulată a activităților politice de către actori străini și reziliența la atacurile cibernetice. Raportul se concentrează în special asupra ingerințelor Rusiei și Chinei în Uniunea Europeană, în țările care solicită aderarea la Uniune, inclusiv din Balcanii de Vest, și în țările din sudul global.

Amestecul în procesele electorale

Parlamentul condamnă fenomenul periculos al dezinformării contra cost. Este vorba de furnizori care oferă servicii de dezinformare actorilor guvernamentali și neguvernamentali, de exemplu, prin internetul negru, pentru a ataca procesele electorale.

Pentru a elimina tranzacțiile financiare interzise din țări din afara Uniunii care intră în sistemul politic al Uniunii, eurodeputații solicită Comisiei să faciliteze urmărirea donațiilor și invită statele membre să soluționeze urgent problema donațiilor care provin din țările terțe și care ajung la partidele politice naționale.

Infrastructura critică

Eurodeputații menționează și riscurile dependenței economice, spionajului și sabotajului, care apar atunci când companiile străine dobândesc influență asupra infrastructurii critice a Uniunii Europene. Ei adaugă că există companii chineze de transport maritim care dețin interese majoritare sau considerabile în peste 20 de porturi europene.

Membrii Parlamentului European recomandă totodată să se interzică TikTok-ul la toate nivelurile guvernelor naționale și în instituțiile UE. Tot ei solicită Consiliului și Comisiei să nu se mai utilizeze echipamente și software de la producători din țări cu risc ridicat, în special din China și Rusia, precum ByteDance Huawei, ZTE, Kaspersky, NtechLab sau Nuctech.

O strategie coordonată a Uniunii

Parlamentul dorește ca Uniunea să aibă o strategie coordonată care să includă noi inițiative și să se aplice mai bine dispozițiile existente. Solicită și o finanțare adecvată pentru a combate dezinformarea și pentru a susține procesele democratice.

Eurodeputații cer Comisiei să elaboreze un pachet de măsuri eficace privind apărarea democrației și o legislație care să combată amenințările hibride din Uniune, ținând seama de propunerile Conferinței privind viitorul Europei.

Ei își doresc și un organism permanent al Parlamentului European care să monitorizeze și să combată ingerințele străine.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Ungaria, în contextul deținerii președinției Consiliului UE în a doua parte a anului 2024, relevă un comunicat al instituției. 

În urma unei dezbateri în plen care a avut loc miercuri pe tema situației statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria și a înghețării fondurilor UE, textul a fost adoptat joi cu 442 pentru, 144 împotrivă și 33 abțineri.

Regrese suplimentare în ceea ce privește valorile UE

Eurodeputații și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la situația valorilor UE în Ungaria, care s-au deteriorat și mai mult din cauza „eforturilor deliberate și sistematice ale guvernului” și în ciuda activării de către Parlament a mecanismului articolului 7.

Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară și consultare publică, precum și la invocarea abuzivă a „situației de pericol”, la utilizarea abuzivă a protecției avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ și libertatea de exprimare, precum și la încălcarea drepturilor sociale și de muncă ale profesorilor.

Rezoluția condamnă campaniile anti-UE ale guvernului ungar, care urmăresc să distragă atenția de la nerespectarea valorilor europene și corupția sistemică. Eurodeputații solicită guvernului să alinieze procesele electorale la standardele internaționale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.

De asemenea, ei trag un semnal de alarmă cu privire la relatările unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliției secrete la birourile unor companii, ale unor părți „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului. Bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, subliniază aceștia, ceea ce a împiedicat un control adecvat și indică lipsa unei bune gestiuni financiare.

Parlamentul menționează, de asemenea, o serie de preocupări legate de fondurile de redresare „înghețate” și de reformele corespunzătoare.

Preocupări legate de președinția rotativă a UE

Parlamentul subliniază rolul important pe care președinția Consiliului îl are în promovarea legislației, în asigurarea continuității agendei UE și în reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții.

Acesta pune sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislația și valorile UE, precum și cu principiul cooperării loiale, dublând mesaje similare venite din partea unor state membre precum Germania, chiar dacă Budapesta, prin vocea ministrului de Justiție, Judit Varga, a contestat anticipat demersul legislativului european. 

Prin urmare, Parlamentul solicită Consiliului să găsească o soluție potrivită și reamintește că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție.

Prin adoptarea acestei rezoluții, instituția legislativă europeană răspunde așteptărilor cetățenilor de a susține în mod sistematic statul de drept în toate țările UE, în special prin protejarea valorilor europene și a bugetului UE, exprimate în propunerile 25(1), 25(4), 16(6) și 38(1) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.