Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Social-democrații europeni pun presiune pe Ursula von der Leyen în privința comisarului propus de România: Este deja dificil să înghițim lipsa unui echilibru politic. Lipsa parității de gen va fi inacceptabilă

Published

on

© European Parliament

Social-democrații din Parlamentul European au avertizat-o pe președinta aleasă a Comisiei Europene să nu pericliteze echilibrul de gen asumat de însăși Ursula von der Leyen și să determine România, cea din urmă țară care mai trebuie să nominalizeze un comisar european, să propună o femeie pentru această poziție.

Într-o întâlnire care a avut loc marți seară între Ursula von der Leyen și Iratxe García, lidera eurodeputaților grupului S&D, al doilea ca mărime din legislativul european, aceasta din urmă a avertizat-o pe șefa Comisiei Europene că este deja dificil ca grupul său ”să accepte că există un risc de a nu avea un echilibru politic”, notează Politico Europe.

În formula inițială a echipei propuse de Ursula von der Leyen la data de 10 septembrie, social-democrații europeni aveau 10 comisari, iar popularii europeni 9, iar în privința echilibrului de gen, Comisia von der Leyen era formată din 14 bărbați și 13 femei.

După ce candidații inițiali ai Franței (Sylvie Goulard – Renew Europe), României (Rovana Plumb – S&D) și Ungariei (Laszlo Trocsanyi – PPE) au fost respinși în comisiile Parlamentului European, Budapesta l-a propus pe ambasadorul său la UE, Oliver Varhelyi, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron, acuzând un joc politic al Parlamentului European și indirect al PPE-ului împotriva lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, prejudiciind echilibrul de gen promis eurodeputaților de Ursula von der Leyen la sesiunea plenară la care Parlamentul European a confirmat-o în funcția de președinte.

În ce privește Bucureștiul, situația a devenit delicată în contextul în care opoziția politică din Parlament a declanșat procedura de demitere a guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, cabinet demis prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie.

Nominalizarea târzie venită din partea Parisului și incertitudinea politică din România a determinat amânarea votului de validare a Comisiei Europene, care era programat pentru 23 octombrie, și a întârziat cu cel puțin 30 de zile, 1 decembrie în loc de 1 noiembrie, instalarea echipei Ursulei von der Leyen.

Între timp, Ursula von der Leyen nu a luat în calcul alte trei propuneri de comisar european, toate din familia social-democrată, anunțate de premierul demis al României, Viorica Dăncilă – Dan Nica, Gabriela Ciot și Victor Negrescu -, solicitând o consultare cu președintele Klaus Iohannis, un lider cheie în rândul PPE, familie politică din care face parte și președinta Comisiei Europene.

Căderea guvernului social-democrat și înlocuirea acestuia cu un guvern minoritar PNL, prin extenso PPE, a deschis posibilitatea ca nominalizarea de comisar european din partea României, așteptată urgent la Bruxelles, să fie un candidat PNL, între numele vehiculate aflându-se eurodeputații Siegfried Mureșan și Adina Vălean. Atât Mureșan, cât și Vălean, sunt oameni politicieni cheie, primul fiind purtător de cuvânt al PPE și vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, iar cea de-a doua este singurul român președinte al unei comisii de specialitate a Parlamentului European.

În cazul în care și nominalizarea României, la fel precum cea a Franței, va fi un bărbat, atunci Comisia Ursulei von der Leyen ar urma să fie alcătuită din 16 bărbați și 11 femei. De asemenea, o propunere a României din interiorul PPE ar modifica raportul politic de forțe în rândul Colegiului Comisarilor în favoarea popularilor europeni, în timp ce propunerea Franței, Thierry Breton, are legături tradiționale cu conservatorii, chiar dacă în mod tehnic este nominalizat de grupul liberal-centrist Renew Europe al lui Emmanuel Macron.

Un oficial S&D, citat de Politico Europe, a spus că Iratxe Garcia i-a transmis Ursulei von der Leyen că un dezechilibru de gen ”va fi inacceptabil”.

Oficialul a spus social-democrații înțeleg că nu se poate face nimic în privința echilibrului politic, întrucât noul guvern de centru-dreapta din România este așteptat să propună un comisar PPE, însă frustrarea S&D se îndreaptă acum în privința situației de gen.

Este deja dificil pentru grupul nostru să înghită că există riscul să nu fie un echilibru politic. Dar în acest caz, este și mai important să lupți pentru echilibrul de gen”, au spus social-democrații.

Însăși Ursula von der Leyen a dat de înțeles săptămânile trecute că ar putea renunța la echilibrul de gen. Aflată la Helsinki, președinta Comisiei Europene a notat că deşi Parlamentul European a respins trei candidaţi, printre care două femei, viitoarea Comisie va dispune de ”cea mai mare proporţie de femei avută vreodată” de un executiv al UE. Executivul anterior, condus de Jean-Claude Juncker, a fost compus din 19 bărbați și 9 femei.

Politico Europe mai notează cu social-democrații europeni, a doua forță politică din Parlamentul European cu 154 de eurodeputați, s-ar putea opune la vot noii Comisii Europene dacă echilibrul de gen nu este respectat, iar semnalul poate fi alarmant pentru Ursula von der Leyen, care a fost aleasă în Parlamentul European, în iulie 2019, cu o majoritate fragilă de 383 de voturi în favoarea ei, dintr-un minim necesar de 374.

Candidații Franței, României și Ungariei trebuie audiați în următoare două săptămâni în Comisia pentru afaceri juridice și în comisiile de specialitate ale PE, în conformitate cu portofoliile alocate, iar validarea lor ar urma să determine programarea unui vot pentru aprobarea Comisiei Europene în sesiunea plenară de la Strasbourg din 25-28 noiembrie pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

Published

on

Comisia Europeană completează astăzi, 6 mai,  strategia UE privind vaccinurile, încununată de succes, cu o strategie privind mijloacele terapeutice vizând COVID-19 pentru a sprijini dezvoltarea și asigurarea disponibilității mijloacelor terapeutice atât de necesare împotriva COVID-19, inclusiv pentru tratamentul „COVID cu evoluție lungă”, potrivit comunicatului oficial.

Comisia Europeană va investi masiv în cercetare pentru a întocmi un portofoliu de 10 mijloace terapeutice potențiale împotriva COVID-19 și, până în iunie 2021.

Strategia anunțată astăzi cuprinde întregul ciclu de viață al medicamentelor: de la cercetare, dezvoltare și fabricare, până la achiziționare și punere la dispoziție pe scară largă.

Ea face parte din uniunea europeană a sănătății, o uniune puternică în care toate țările UE se pregătesc și răspund împreună la crize sanitare și care asigură disponibilitatea unor produse medicale accesibile și inovatoare, incluzând mijloace terapeutice necesare pentru tratarea COVID-19.

Reamintim că Strategia farmaceutică pentru Europa este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Strategia include acțiuni și obiective clare, inclusiv autorizarea a trei noi mijloace terapeutice pentru tratarea COVID-19 până în octombrie 2021 și, posibil, a încă două până la sfârșitul anului. În mod concret:

  • Cercetare, dezvoltare și inovare
    • Investirea a 90 de milioane EUR în studii populaționale și în studii clinice intervenționale pentru a stabili legături între factorii de risc și efectele asupra sănătății, în vederea unei mai bune fundamentări a politicii de sănătate publică și a gestionării situațiilor clinice, inclusiv în cazul pacienților COVID cu evoluție lungă.
    • Instituirea unui „promotor al inovării în domeniul mijloacelor terapeutice” până în iulie 2021, pentru a sprijini cele mai promițătoare mijloace terapeutice, din etapa cercetărilor preclinice, până la autorizarea introducerii pe piață. El se va baza pe inițiativele și investițiile actuale în dezvoltarea mijloacelor terapeutice, acționând în strânsă cooperare cu acțiunea pregătitoare de inventariere a mijloacelor terapeutice, derulată de Autoritatea UE pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA). Prin urmare, el va asigura coordonarea tuturor proiectelor de cercetare vizând mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, stimulând inovarea și amplificând dezvoltarea mijloacelor terapeutice.
  • Acces la studii clinice intervenționale și aprobarea rapidă a acestora
    • Investirea a 5 milioane EUR în cadrul programului EU4Health pentru a genera date mai bune și de înaltă calitate referitoare la siguranță, prin intermediul unor studii clinice intervenționale, ceea ce va contribui la obținerea unor rezultate solide într-un timp rezonabil.
    • Punerea la dispoziția țărilor UE a unui sprijin financiar în valoare de 2 milioane EUR în cadrul programului de lucru EU4Health 2021 pentru efectuarea unor evaluări rapide și coordonate în scopul facilitării aprobării studiilor clinice intervenționale.
    • Explorarea modalităților de sprijinire a dezvoltatorilor de mijloace terapeutice în vederea consolidării capacității de a produce materiale de calitate superioară pentru studii clinice intervenționale.
  • Căutarea unor mijloace terapeutice promițătoare
    • Investirea a 5 milioane EUR pentru a inventaria mijloacele terapeutice și diagnostice cu scopul de a analiza etapele de dezvoltare, capacitățile de producție și lanțurile de aprovizionare, inclusiv posibilele obstacole.
    • Crearea unui portofoliu, mai amplu, de 10 mijloace terapeutice potențiale împotriva COVID-19 și identificarea a cinci care sunt cele mai promițătoare până în iunie 2021.
  • Lanțurile de aprovizionare și livrarea de medicamente
    • Finanțarea unei acțiuni pregătitoare cu 40 de milioane EUR pentru sprijinirea producției flexibile și a accesului la mijloace terapeutice împotriva COVID-19 în cadrul proiectului EU Fab, care, la rândul lui, va deveni, în timp, un atu important pentru viitoarea Autoritatea UE pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA).
  • Flexibilitate în materie de reglementare
    • Autorizarea a cel puțin trei noi mijloace terapeutice până în octombrie și, eventual, a încă două până la sfârșitul anului și elaborarea unor abordări flexibile în materie de reglementare pentru a accelera evaluarea mijloacelor terapeutice promițătoare și sigure împotriva COVID-19.
    • Declanșarea a șapte revizuiri continue a datelor pe măsură ce ele apar referitoare la mijloace terapeutice promițătoare până la sfârșitul anului 2021, în măsura în care rezultatele cercetării și dezvoltării le permit.
  • Achiziționarea și finanțarea în comun
    • Lansarea unor noi contracte pentru achiziționarea unor mijloace terapeutice autorizate până la sfârșitul anului.
    • Asigurarea unui acces mai rapid la medicamente, cu termene administrative mai scurte.
  • Cooperarea internațională pentru punerea medicamentelor la dispoziția tuturor
    • Consolidarea angajamentului pentru pilonul mijloacelor terapeutice al Acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19.
    • Stimularea inițiativei „OPEN” de colaborare internațională.

Etapele următoare


Comisia va întocmi un portofoliu de 10 mijloace terapeutice potențiale împotriva COVID-19 și, până în iunie 2021, le va identifica pe cele cinci cele mai promițătoare. Ea va organiza evenimente de coordonare a actorilor industriali care au ca obiect de activitate mijloacele terapeutice, pentru a asigura o capacitate de producție suficientă și o fabricare rapidă. Înainte de sfârșitul anului vor intra în vigoare noi autorizații, revizuiri continue ale datelor pe măsură ce acestea apar și contracte de achiziții în comun.

Promotorul inovării în domeniul mijloacelor terapeutice, evenimentele de coordonare și acțiunea pregătitoare pentru a sprijini flexibilitatea fabricării și a accesului la mijloace terapeutice împotriva COVID-19 în cadrul proiectului EU Fab vor fi integrate în HERA, cu privire la care se preconizează o propunere mai târziu în cursul acestui an. Proiectul-pilot privind accesul la datele medicale va fi integrat în propunerea privind Spațiul european al datelor medicale, preconizată pentru sfârșitul acestui an.

Membrii ai colegiului au declarat:

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Situația din multe unități de terapie intensivă de pe întregul continent rămâne critică. Trebuie să ne concentrăm atât asupra vaccinurilor, cât și asupra mijloacelor terapeutice, ele fiind două modalități puternice și complementare de combatere a COVID-19. Dar în prezent avem un singur medicament autorizat pentru tratarea COVID-19. Acționând astăzi pentru o mai bună disponibilitate a medicamentelor, asigurăm faptul că pacienții primesc tratamentele de care au nevoie, asigurând, în același timp, pregătirea noastră viitoare în domeniul biomedical. O strategie coordonată privind accesul rapid la mijloace terapeutice va spori autonomia noastră strategică și va contribui la o uniune a sănătății puternică.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Vaccinările salvează vieți, dar încă nu pot eradica COVID-19. Avem nevoie de un impuls puternic în ceea ce privește tratamentele pentru a limita nevoia de spitalizare, a accelera perioadele de recuperare și a reduce mortalitatea. Este necesar ca pacienții din Europa și din întreaga lume să aibă acces la medicamente de nivel mondial împotriva COVID-19. Acesta este motivul pentru care am stabilit un obiectiv foarte clar: până în octombrie, vom dezvolta și vom autoriza trei noi mijloace de tratament eficace împotriva COVID-19 care să aibă potențialul de a modifica evoluția bolii. Vom realiza acest obiectiv investind în cercetare și inovare, în identificarea unor noi medicamente promițătoare, sporind capacitatea de producție și sprijinind accesul echitabil. Strategia noastră privind mijloacele terapeutice este manifestarea în acțiune a unei puternice uniuni europene a sănătății.”

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Prin creșterea disponibilității vaccinurilor în întreaga Europă, tot mai mulți europeni sunt în prezent protejați împotriva COVID-19. Între timp, dezvoltarea de medicamente inovatoare pentru tratarea pacienților afectați de noul coronavirus rămâne o prioritate în ceea ce privește salvarea de vieți omenești. Cercetarea și inovarea reprezintă primul pas către găsirea unor mijloace terapeutice eficace și sigure, motiv pentru care propunem instituirea unui nou „promotor al inovării în domeniul mijloacelor terapeutice împotriva COVID-19” și investirea a 90 de milioane EUR în studii populaționale și în studii clinice intervenționale.

Context

Strategia privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19 completează strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19 din iunie 2020 și se bazează pe activitatea desfășurată în prezent de Agenția Europeană pentru Medicamente și de Comisie pentru a sprijini cercetarea, dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziție pe scară largă a unor mijloace terapeutice.

Strategia face parte dintr-o uniune europeană a sănătății puternică, utilizând o abordare coordonată la nivelul UE pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor noștri, pentru a dota UE și statele sale membre cu mijloace menite să prevină și să contracareze mai bine viitoarele pandemii și pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor de sănătate din Europa.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, discurs la evenimentul „Starea Uniunii” de la Florența: UE este la momentul actual principalul exportator de vaccinuri din lume

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Sub o presiune uriașă, europenii și-au păstrat valorile și au demonstrat că și în vremuri de pandemie sunt capabili să abordeze cu putere marile provocări, iar prin Acordul European, un întreg continent s-a mobilizat pentru a combate schimbările climatice, cea mai evidentă amenințare pentru sănătatea planetei, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul anual „Starea Uniunii” organizat de Institutul Universitar European de la Florența.  

Evenimentul „ Starea Uniunii” (The State of The Union) este un forum anual de reflecție la nivel înalt privind Uniunea Europeană, organizat de Institutul Universitar European (EUI) la Florența, Italia. Din 2011 conferința acționează ca o punte între mediul academic și elaborarea politicilor la cel mai înalt nivel din Europa, reunind șefi de state, președinți și reprezentanți ai UE. 

„Este o onoare pentru mine să deschid a zecea aniversare a conferinței privind Starea Uniunii. În fiecare an, în jurul Zilei Europei, Florența devine centrul Uniunii noastre. Nu ar putea exista un loc mai bun decât Florența pentru a sărbători Ziua Europei din acest an”, a punctat aceasta. 

Președinta a subliniat că Uniunea Europeană nu a fost concepută pentru a face față problemelor de sănătate sau pentru a combate o pandemie. „Îmi amintesc foarte clar primele zile ale pandemiei. Și îmi amintesc apelul Italiei către Europa, poporul italian a cerut ca Europa să intervină. Au cerut solidaritate și coordonare europeană. Și au avut dreptate. Italia avea dreptate. Europa a trebuit să intervină și asta am făcut”.

De asemenea, von der Leyen a amintit cum unele țări au introdus interdicții de export pentru echipamentele medicale, iar altele și-au închis granițele. Europa a restabilit libera circulație a mărfurilor pe piața unică și s-a asigurat că interdicțiile au fost ridicate și că echipamentele medicale au putut ajunge acolo unde a fost nevoie. „Cel mai important, am decis să procurăm împreună vaccinuri în Uniunea noastră”.

Aceasta a subliniat că, până în prezent, aproximativ 200 de milioane de doze de vaccinuri au fost distribuite în interiorul Uniunii Europene, fiind suficiente pentru a vaccina cel puțin o dată mai mult de jumătate din populația adultă a Europei. 

„Chiar acum, în timp ce vorbesc, vaccinăm 30 de europeni în fiecare secundă. Așadar, de la începutul acestui discurs, peste 12.000 de europeni au primit o doză de vaccin. Suntem obișnuiți să auzim astfel de cifre în fiecare zi. Europa nu a văzut niciodată așa ceva: o campanie de vaccinare în masă la scară continentală. Acest lucru se întâmplă deoarece un întreg continent s-a mobilizat. De la spitale mici la centre masive de vaccinare, campania este activă în toate colțurile Uniunii noastre”, a spus ea. 

Mai mult, Ursula von der Leyen s-a declarat încrezătoare că Uniunea Europeană își va atinge obiectivul de a livra suficiente doze pentru ca 70% dintre adulții europeni să fie vaccinați până în luna iulie. 

„Sunt bucuroasă să vă spun că suntem aproape de a semna un nou contract cu compania BioNTech-Pfizer. Aceasta va livra 1.8 miliarde de doze de vaccinuri între sfârșitul anului și 2023. Acest lucru arată în mod clar că investițiile noastre dau roade”, a punctat aceasta. 

De asemenea,  ea a reamintit însă că UE este, la momentul actual, „principalul exportator de vaccinuri din lume” și a chemat celelalte state producătoare să ridice restricțiile la exporturile de vaccinuri. „UE exportă către mai mult de 90 de state”, din Japonia până în Columbia, ceea ce o face să fie „farmacia lumii” și „singura regiune democratică ce exportă la scară largă”, a menționat Ursula von der Leyen.

În plus, făcând trimitere la vaccinurile cu ARNm, președinta a declarat că acestea sunt coloana vertebrală a campaniei de vaccinare, fiind un element central al strategiei de pregătire a Europei pentru următorul val de COVID-19. 

„Acesta este și motivul pentru care am propus organizarea unui Summit global al sănătății G20, pe care îl voi găzdui alături de prim-ministrul Draghi, la Roma, la sfârșitul acestei luni. Acum trebuie să trecem de la soluțiile ad-hoc, la un sistem durabil. Un sistem care funcționează pentru întreaga lume. Pentru că virusul nu cunoaște frontiere”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Președinta a reamintit că împreună cu sprijinul puternic al celor 27 de state membre, Comisia Europeană ridică capital pe piețele internaționale și împuternicește Uniunea să investească miliarde de euro într-o redresare comună extrem de necesară. „Planul se numește NextGenerationEU. Valoarea acestuia este de 750 miliarde de euro. Acesta este cel mai mare pachet de redresare din Europa de la Planul Marshall”. 

În discursul său, aceasta a subliniat că prioritățile NextGenerationEU sunt bine stabilite: reziliența pieței unice, digitalizarea și Acordul european ecologic, deoarece schimbările climatice vor rămâne în continuare, odată ce pandemia va fi învinsă. 

„Prin acordul nostru european european, suntem hotărâți să devenim primul continent neutru din punct de vedere climatic în 2050. Tocmai am experimentat, la conferința internațională privind clima de Ziua Pământului, cât de puternic este mesajul nostru. Prin ambiția sa climatică, Europa este în mod clar lideră”, a adăugat șefa Executivului European.

Președinta a spus că angajamentele trebuie susținute de acțiuni reale și de obiective măsurabile și a amintit că va prezenta o serie lungă de propuneri legislative până de vară – pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55% până în anul 2030.

„Noi numim acest pachet imens „potrivit pentru 55”. Acesta se întinde pe un arc, de la un sistem îmbunătățit de comercializare a emisiilor, până la sursele regenerabile de energie, cum ar fi hidrogenul curat și normele clare privind finanțarea ecologică, de exemplu”, a detaliat aceasta.

O treime din fondul NextGenerationEU este alocat pentru Acordul Ecologic European. „Avem strategia, avem legile și avem resursele necesare. Îi invităm prietenii noștri americani să ni se alăture în următorii pași concreți pentru a crea o alianță transatlantică puternică pentru neutralitatea climei până în 2050”.

„Ne pasă de cei mai slabi dintre noi. Ne pasă de vecinii noștri. Ne pasă de planeta noastră și ne pasă de generațiile viitoare. Acestea sunt motivele pentru care vom lansa în mod oficial Conferința privind viitorul Europei, duminică, de Ziua Europei. Anii următori vor fi din nou o perioadă definitorie pentru Uniunea Europeană, următoarea renaștere europeană. Iar rezultatul Conferinței va fi la fel de bun ca ideile și viziunile oamenilor ca voi”, a conchis Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut miercuri întrevederi la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Janez Lenarčič, comisarul european pentru managementul crizelor, într-un demers de avansare a dialogului politic cu oficialii Comisiei Europene pentru a finaliza ”cât mai curând” negocierile în vederea proiectelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență” pentru componenta ”Reziliență în situații de criză”.

”Este un domeniu deosebit de important pentru România, iar continuarea coordonării la nivelul UE este esențială pentru a asigura cele mai bune rezultate în perioada post-pandemie. Plecăm de la premisa că situațiile cu care ne vom confrunta în viitor vor crește în complexitate, iar consecințele probabile ale acestora s-ar putea întinde pe perioade tot mai lungi”, a precizat Lucian Bode într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul discuțiilor avute cu oficiali europeni, acesta a transmis preocuparea României pentru revenirea completă la normalitate și a subliniat reformele necesare în perioada de redresare post-pandemie.

Astfel, Lucian Bode a susținut propunerile țării noastre de proiecte și necesitatea realizării investițiilor propuse.

”Discuțiile cu oficialii europeni vor continua în zilele următoare la nivelul grupurilor de experți și am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de către Ministerul Afacerilor Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni. În fond, toate realizările de până acum în domeniul situațiilor de urgență arată că investiția în România a fost benefică tuturor. Ne-am dezvoltat în plan național, însă în același timp, am contribuit și la efortul european, dovedind astfel că rolul României a fost unul de succes”, a mai spus ministrul de Interne.

Lucian Bode a profitat de o ocazie pentru a da asigurări că România este pe deplin pregătită ”să se angajeze în derularea cu succes a investițiilor propuse și am subliniat că acțiunea noastră comună la nivel european trebuie să rămână ghidată de nevoia de convergență și coeziune, respectiv de principiul <<a nu lăsa pe nimeni în urmă>>. Criza ne-a arătat că UE trebuie să dispună de instrumente și mijloace adecvate de răspuns comun în situații de criză pentru a face față cu succes provocărilor viitoare”.

Ministrul de Interne, a discutat, de asemenea, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, despre identificarea unor soluții eficiente la provocările cu care ”ne-am confruntat la nivel european în domeniul afacerilor interne”.

”Într-adevăr, această criză sanitară ne-a acaparat atenția și resursele, dar nu trebuie să pierdem din vedere și celelalte aspecte preocupante privind migrația și azilul, protecția frontierelor externe, revenirea la un spațiu Schengen funcțional, asigurarea securității interne și lupta împotriva terorismului. În această privință, am transmis faptul că România rămâne ferm angajată în sprijinirea mecanismelor și instrumentelor europene menite să asigure o securitate internă sporită a UE și o mai mare reziliență în fața provocărilor curente. Legat de subiectul Schengen, am evidențiat faptul că dorim definitivarea aderării României la spațiul Schengen, deoarece nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează din 2011”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO16 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE17 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

U.E.19 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE în care au crescut vânzările cu amănuntul în luna martie

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending