Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații europeni salută prima strategie din istoria UE privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ: Este un nou capitol pentru drepturile lor

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European salută prima strategie a Comisiei Europene privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, pe care o descrie drept un “instrument capabil să răspundă solicitărilor noastre de lungă durată pentru egalitate și justiție în întreaga Uniune Europeană”.

“Vom lucra din greu pentru a ne asigura că măsurile vor fi implementate pe deplin, făcând viața fiecărei persoane LGBTI+ din fiecare stat membru mai sigură și mai echitabilă”, se arată într-o postare pe Facebook a grupului S&D.

Deși în ultimii ani UE a făcut progrese în direcția atingerii egalității pentru persoanele LGBTIQ, discriminarea împotriva acestor persoane continuă să existe – 43 % declarând că se simt discriminate. Criza provocată de COVID-19 nu a făcut decât să agraveze această situație. Astfel, Strategia prezentată astăzi abordează inegalitățile și dificultățile care afectează persoanele LGBTIQ, stabilind o serie de acțiuni specifice, inclusiv măsuri juridice și de finanțare, pentru următorii cinci ani.

Strategia prezentată este prima strategie a Comisiei din domeniul egalității pentru persoanele LGBTIQ, reprezentând îndeplinirea angajamentului președintei von der Leyen în favoarea unei Uniuni a egalității. Strategia se bazează pe Lista de acțiuni pentru promovarea egalității pentru persoanele LGBTIQ și are legături cu alte cadre strategice și strategii ale Comisiei, inclusiv cu recent adoptatul Plan de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025, cu Strategia privind drepturile victimelor și cu Strategia privind egalitatea de gen.

Strategia propune includerea pe lista infracțiunilor din UE a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură cu caracter homofob, precum și să promoveze legislația privind, printre altele, recunoașterea reciprocă a filiației în situații transfrontaliere. Strategia își propune, de asemenea, să se asigure că preocupările LGBTIQ sunt bine reflectate în procesul de elaborare a politicilor UE, astfel încât persoanele LGBTIQ să fie în siguranță în toată diversitatea lor și să beneficieze de șanse egale pentru a reuși în viață și a participa pe deplin la societate.

De asemenea, statele membre sunt încurajate să țină cont de bunele practici existente și să își elaboreze pe baza acestora propriile planuri de acțiune privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ. Obiectivul va fi asigurarea unei mai bune protecții a persoanelor LGBTIQ împotriva discriminării, completând acțiunile din cadrul acestei strategii cu măsuri destinate să promoveze egalitatea pentru persoanele LGBTIQ în domenii care țin de competența statelor membre. Comisia Europeană va monitoriza periodic punerea în aplicare a acțiunilor descrise în strategie și va prezenta o evaluare la jumătatea perioadei în 2023.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) a discutat joi cu ambasadorul Spaniei la București, Manuel Larrotcha, despre cooperarea bilaterală și măsurile implementate de guvernul social democrat condus de Pedro Sanchez.

„Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare și ferme din partea guvernanților. Din păcate, problema a fost ignorată”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul a amintit că Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile și persoanele vulnerabile, iar guvernul spaniol a solicitat măsuri unitare la nivel european, demers pe care l-a susținut și Victor Negrescu prin interpelarea depusă. Mai mult, guvernul spaniol a propus și un plan pentru independența energetică a Europei.

„Din păcate, în ședința de Consiliu pe energie la care au participat reprezentanții statelor membre, vocea României nu s-a auzit. Românii au nevoie de oameni capabili să se lupte pentru ei la nivel european, așa cum spaniolii au astăzi un Guvern responsabil”, a conchis acesta.

Reamintim că europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat marți Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie.

Tot în acest sens, Iratxe Garcia, liderul Grupului social-democraților din Parlamentul European, a solicitat Legislativului European o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.

„Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. Noi, progresiștii din Parlamentul European, am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a scris liderul Grupului S&D într-o postare pe contul de Twitter.

Citiți și: Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

Published

on

© Dan Motreanu - Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urgentarea procedurii pentru primirea României în Spațiul Schengen.

”Stimată doamnă președinte Ursula Von der Leyen, doresc să salut anunțul de a propune o nouă Strategie pentru viitorul spațiului Schengen și vă reamintesc pe această cale faptul că statul din care provin, România, îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, încă din luna iunie 2011. Acest fapt a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului UE de nenumărate ori, precum și în comunicările Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European din ultimii ani. Cu toate acestea, la zece ani distanță, România se află în continuare în afara Spațiului Schengen, iar cetățenii români, poate cei mai pro-europeni din întreaga UE, stau în continuare aliniați în rânduri la controale de frontieră, pentru fiecare ieșire sau intrare în țară”, a reamintit eurodeputatul român într-o intervenție ce a avut loc în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Pentru a transmite un mesaj de sprijin, Dan Motreanu i-a sugerat președintei Comisiei Europene să transmită ”un mesaj în acest sens cetățenilor români cu ocazia vizitei dumneavoastră la București din 27 septembrie.”

”Această situație nejustificabilă este greu de acceptat și greu de explicat cetățenilor români. Vă solicit, așadar, stimată doamnă Von der Leyen, atât în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei Europene, cât și în calitate de membru în Consiliu European, să soluționați această problema în cadrul noii Strategii pentru Spațiului Schengen”, a mai explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta și-a exprimat ”încrederea că vocea românilor va fi ascultată și că România va face cât mai curând parte din Spațiul Schengen.”

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul Schengen, Grecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, subliniază colaborarea eurodeputaților români cu autoritățile locale în contextul în care deciziile de la Bruxelles influențează viața oamenilor din România și setează cadrul pentru modernizarea țării. 

„Practic, ce facem noi în Parlamentul European este tot politică internă, nu externă, pentru că gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România. Și de aceea este extrem de important ca autoritățile locale să comunice cu noi, la nivel european. Așa putem fructifica oportunitățile pe care ni le creează Uniunea Europeană, cadrul pentru modernizarea României”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Acesta a reamintit că Planul Național de Redresare și Reziliență nu trebuie privit ca o „finanțare abstractă”, ci că „trebuie să înțelegem că vom avea cu toții de câștigat concret din asta, câtă vreme rămânem la fel de implicați”.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care oferă României aproape 30 de miliarde de euro, a fost creat de Comisia Europeană și de noi, cei din Parlamentul European. Dar foarte important e că a fost creat pornind de la ideile societății civile și proiectele unor primari serioși și puși pe treabă, care au contact direct cu nevoile comunității și care au explicat cum văd ei viitorul pentru cetățeni. Cu propunerile lor, prin problemele semnalate de ei și de voi, am ajuns să creăm cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene.  La nivel de țară, avem acum prin PNRR resursele financiare pentru a construi 440 km noi de autostradă, dar și șansa de a ne deplasa dintr-un colț al țării în altul cu trenul fără să trebuiască să petrecem pe drum o zi întreagă; sunt pregătite investiții de 3 miliarde în sănătate și investiții similare în educație; pe partea de împădurire este gata să înceapă un program de o ambiție pe care România nu a mai avut-o până acum. Și s-a muncit pe brânci pentru aceste șanse. Sunt lucruri concrete care să permită românilor să își recâștige încrederea și ambiția”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Citiți și Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU16 mins ago

Șeful diplomației germane solicită, de la ONU, o cooperare între UE și SUA în Indo-Pacific: Nu mai pot exista “fapte împlinite” din partea Statelor Unite

ONU57 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru protecția mediului înconjurător la reuniunea Alianței pentru Multilateralism de la New York

ONU1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

NATO16 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO17 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending