Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața Statelor Unite din cauza investițiilor reduse și a reglementărilor fragmentate, avertizează un raport privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, la cererea Comisiei Europene, și prezentat luni la Bruxelles.

În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.

Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).

În privința domeniului farma (pag 187-204), raportul are ca punct de plecare faptul că sectorul farmaceutic are o contribuție semnificativă la economia UE, reprezentând 5% din valoarea adăugată în economie din toate sectoarele de producție, în timp ce produsele farmaceutice reprezintă aproape 11% din exporturile UE.

Deși raportul constată că UE poate valorifica o puternică amprentă comercială istorică în sectorul farmaceutic, Mario Draghi avertizează că Europa pierde teren în fața Statelor Unite.

Potrivit raportului, în perioada 2002-2023 analizată, exporturile UE de medicamente și produse farmaceutice au crescut cu aproape 10% pe an, în timp ce importurile UE au crescut cu 8% pe an. Pe parcursul întregii perioade, balanța comercială a UE cu SUA pentru produsele farmaceutice a fost în favoarea UE, înregistrând un excedent de 45 de miliarde de euro în 2023, după un vârf de 53 de miliarde de euro în 2022.

De asemenea, Uniunea Europeană deține și o bază puternică de producție și know-how științific în domeniul brevetelor. În ceea ce privește cercetarea, UE rămâne la același nivel cu SUA în ceea ce privește numărul de lucrări științifice publicate. Tendințele recente arată că UE depășește de fapt SUA în ceea ce privește volumul publicațiilor științifice, în special în revistele internaționale. Cu toate acestea, SUA continuă să aibă un impact mai semnificativ în ceea ce privește citările.

Cu toate acestea, există disparități în termeni de finanțare și eficiență între UE și SUA, cu sectorul privat din SUA care cheltuiește 0,45 % din PIB pentru cercetarea farmaceutică, în comparație cu 0,11 % în UE. Statele Unite sunt, de asemenea, mult mai rapide în obținerea aprobării noilor medicamente, cu un timp mediu de aprobare de 334 de zile, comparativ cu 430 de zile în Europa.

Aceste cifre se reflectă în decalajul de competitivitate pe care raportul lui Mario Draghi îl relevă.

Dintre primele zece medicamente biologice cele mai bine vândute în Europa în 2022, două au fost comercializate de societăți din UE, în timp ce șase (inclusiv primele patru) au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Se observă o scădere clară a cotei de piață deținute de societățile din UE (- 5%), în timp ce cea deținută de societățile din SUA a crescut (+7%).

Dintre primele zece cele mai bine vândute produse cu exclusivitate de piață ca medicament orfane în UE în 2022, niciunul nu a fost comercializat de societăți cu sediul în UE.  În schimb, șapte au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Datele privind vânzările de medicamente cu statut de medicamente orfane în Spațiul Economic Europeană arată o scădere dramatică pentru societățile cu sediul în UE, de la peste 40% din piață în 2012 (numai Regatul Unit reprezenta peste 50%) la mai puțin de 5 % în 2022, în timp ce SUA reprezintă în prezent aproape 70% din piață.

În prezent, medicamentele pentru terapie avansată (ATMP) reprezintă vânzări pe piața mondială de aproximativ 8 miliarde de euro. Din această sumă, 1 miliard de euro revine UE/SEE, în principal din produse comercializate de societăți cu sediul în SUA și Elveția. Restul de aproape 7 miliarde de euro provin din China (52,4%) și SUA (44,7%).

Cheltuielile cu ATMP la nivel mondial au avut o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 60 % între 2017 și 2022.

Potrivit raportului, cauzele care stau la baza decalajului competitiv emergent al UE sunt multiple

În special, aceste cauze se referă la:

– Investiții publice mai reduse și fragmentate în cercetare și dezvoltare în UE.
– Investiții private mai reduse în cercetare și dezvoltare în UE și un mediu de sprijin mai slab.
– Un cadru de reglementare lent și complex la nivelul UE.
– Apariția complexă a unui spațiu european de date privind sănătatea (EHDS).

Astfel, raportul întocmit de Mario Draghi vine cu o serie de propuneri care au drept obiectiv general să mențină și să extindă capacitatea UE de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare în domeniul produselor farmaceutice, inclusiv obținerea de către UE a poziției de lider mondial privind medicamentele pentru terapie avansată.

Propunerile vizează abordarea principalelor cauze care stau la baza deficitului de competitivitate emergent al UE în domeniul produselor farmaceutice. Aceste propuneri sunt:

– Maximizarea impactului spațiului UE de date privind sănătatea, de exemplu prin facilitarea accesului la dosarele electronice de sănătate și a partajării acestora, prin valorificarea rețelei DARWIN EU® și prin extinderea capacităților de secvențiere a genomului.

–Eficientizarea înființării și gestionării studiilor clinice multinaționale în UE pentru a face din UE un loc atractiv pentru desfășurarea cercetării și dezvoltării clinice.

– Accelerarea accesului pe piețe prin acțiuni coordonate ale agențiilor pentru medicamente, ale autorităților HTA și ale bugetelor publice în ceea ce privește orientările pentru industrie, stabilirea prețurilor și rambursarea, precum și achizițiile publice.

– Furnizarea de orientări clare și oportune privind utilizarea inteligenței artificiale în ciclul de viață al medicamentelor.

– Punerea în aplicare rapidă și completă a regulamentului privind HTA și asigurarea alocării resurselor necesare pentru a asigura furnizarea de evaluări clinice comune începând cu 2025, cu scopul de a înființa o agenție UE pe termen lung.

– Îmbunătățirea predictibilității întreprinderilor printr-un dialog continuu cu părțile interesate, bazat pe dovezi, pentru a sprijini elaborarea politicilor UE privind mecanismele de protecție pentru medicamentele noi.

– Creșterea și concentrarea investițiilor publice în cercetare și dezvoltare în UE, de exemplu prin sprijinirea unui număr de centre de inovare de talie mondială în domeniul științelor vieții pentru produse medicamentoase pentru terapie avansată (ATMP).

– Mobilizarea investițiilor private în cercetare și dezvoltare în UE și consolidarea mediului de sprijin.

– Dezvoltarea de parteneriate internaționale strategice pentru a consolida și a sprijini poziția comercială internațională a UE în domeniul produselor farmaceutice.

Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.

Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și  cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

În privința domeniului sănătății, raportul Letta constată că “până în prezent, nu există o piață unică reală pentru produsele farmaceutice“, arătând că unele autorizații de introducere pe piață pentru medicamente sunt încă acordate la nivel național și că disparitățile substanțiale în materie de cheltuieli între statele membre duc la un acces inegal la diagnostic și tratament, o problemă exacerbată de migrația în domeniul sănătății și de exodul creierelor.

În contextul celor două rapoarte, datele unor rapoarte de anul trecut ale instituțiilor europene și industriei farma arată că pacienții din România au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile. De asemenea, România rămâne țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate, speranța de viață a românilor fiind cu mult sub media europeană.

Uniunea Europeană este de părere că aliații dispun de ”informații credibile” despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei”, a declarat Peter Stano.

Recent, Statele Unite au informat aliații că sunt de părere că Iranul a transferat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru a le utiliza în războiul din Ucraina, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune, informează Euronews.

Acestea nu au oferit detalii cu privire la câte arme au fost livrate sau când au avut loc transferurile, dar au confirmat concluziile serviciilor de informații americane. Casa Albă a refuzat să confirme transferurile de arme, dar și-a reiterat îngrijorarea că Iranul își adâncește sprijinul pentru Rusia.

De altfel, instituția americană a avertizat Teheranul de luni de zile împotriva transferului de rachete balistice către Rusia.

Din toamna anului 2022, Iranul furnizează Rusiei armament pentru a fi utilizat pe câmpul de luptă.

Acestea sunt considerate drept cea mai semnificativă contribuție a Teheranului la efortul de război al Rusiei, din cauza pagubelor pe care le pot provoca.

Concluziile serviciilor de informații americane vin în contextul în care Rusia susține că a cucerit un alt sat din estul regiunii Donețk, în timp ce se luptă să respingă o incursiune ucraineană majoră în regiunea sa Kursk.

Sâmbătă, locuitorii din Kursk s-au prezentat la urne pentru a vota în cadrul alegerilor locale. Rușii vor alege guvernatori în 25 de regiuni, membri ai adunării legislative în 13 regiuni, inclusiv două în Crimeea anexată, și numeroși funcționari locali.

Slovenia a nominalizat-o pe Marta Kos ca următorul său comisar european după ce candidatul anterior și-a retras candidatura în contextul în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen își dorește mai multe femei în Colegiul Comisiei Europene, a declarat guvernul de la Ljubljana pentru Politico Europe.

Mișcarea vine după ce Tomaž Vesel, un fost membru de top al Curții de Conturi din țara sa, a renunțat vineri la candidatură, în urma unui dezacord cu președintele Comisiei Europene von der Leyen.

“Din păcate, președintele von der Leyen și cu mine nu împărtășim același concept despre modul în care ar trebui să funcționeze Comisia Europeană și, prin urmare, am decis să îmi retrag candidatura pentru binele Republicii Slovenia”, a declarat Vesel vineri prin intermediul guvernului sloven.

Ursula von der Leyen a sporit presiunile asupra anumitor țări pentru a schimba candidații bărbați cu femei în numele echilibrului de gen. “Dacă nu ceri, nu vei primi”, a spus ea.

În prezent, din totalul de 26 de candidați, 10 sunt femei, iar Marta Kos va fi cea de-a 11.

Fiecare dintre cele 27 de țări membre nominalizează un comisar, cu excepția Germaniei, deoarece von der Leyen însăși este comisarul lor și a fost aprobată de Parlamentul European în iulie, și a Estoniei, unde Kaja Kallas a fost numită de șefii de stat și de guvern drept următorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, care, conform tratatelor, deține și funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Kos a fost ambasadoarea a Sloveniei în Germania și Elveția și a fost fost vicepreședinte al Partidului Libertății liberal al premierului Robert Golob. Ea a demisionat din funcția de ambasador în Elveția în 2020, în urma plângerilor angajaților ambasadei cu privire la un management inadecvat.

Ursula von der Leyen urmează să prezinte miercuri în Parlamentul European repartizarea portofoliilor în viitoarea Comisie.