România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

România neguvernată arată rău de la Bruxelles, cu un PNRR compromis, vaccinare ratată și populație abandonată, transmite Delegația PSD din Parlamentul European într-un comunicat, context în care eurodeputații PSD consideră că țara noastră riscă să devină în toamnă oaia neagră a Uniunii Europene.   

Delegația Română S&D atrage atenția că pentru prioritățile naționale orice guvern responsabil își face timp, chiar și în perioada de vacanță a Parlamentului European, mai puțin cel al României.

“După ce a utilizat în mod abuziv resursele umane și bugetare din Guvernul unui stat membru al UE, pentru campania internă a propriului partid, nu ne imaginăm că mai mult candidatul decât premierul Florin Cîțu își mai amintește că România a ratat startul în ceea ce privește Planul Național de Reziliență, dar îi reamintim noi ce se întâmplă în țara pe care a uitat să o mai conducă: datoria publică se apropie de pragul critic, actuala formă a PNRR este lipsită de reformele solicitate de Comisie, observațiile sunt încă ținute la secret, iar scumpirile pe care actuala guvernare nu le vede, adâncesc sărăcia oamenilor abandonați de autoritățile statului român chiar și în fața pandemiei”, spun reprezentanții Delegației Române din Parlamentul European.   

Eurodeputații PSD susțin că actuala guvernare se joacă periculos cu șansa României de a-și reveni după criza sanitară și cea economică, PNRR având nevoie de contribuția societății civile, a mediului de afaceri și de un consens politic în interes național, pentru evitarea unor noi blocaje în toamnă, determinate de inabilitatea actualilor guvernanți de a crea un plan de redresare pentru populație, nu pentru un partid sau altul. 

Oficialii români mai arată că țara noastră a fost din nou pusă într-o lumină proastă, după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană și-a atins obiectivul de a vaccina 70% din populația adultă cu cel puțin o doză, România având o rată de vaccinare de numai 31%.

Social-democrații atrag atenția că Executivul și-a încălcat propriile ținte în ceea ce privește vaccinarea, a refuzat să aplice singura soluție viabilă pentru gestionarea pandemiei – vaccinare + testare – și încă nu a depus niciun efort pentru crearea unui mecanism de testare în unitățile de învățământ.

“După toate aceste pariuri pierdute, o parte a Guvernului României încearcă acum să facă din români ținta unei abordări abuzive, printr-o eventuală impunere a vaccinării, împărțind România în două tabere și tratând cetățenii ca prezumtivi vinovați. Cealaltă parte, a aceluiași Guvern, neagă. Este o lipsă totală de coerență la cel mai înalt nivel, ceea ce a dus la un număr scăzut al celor care au ales să se vaccineze. Asistăm de luni de zile la mesaje contradictorii ale celor care ar trebui să transmită încredere cetățenilor, făcându-i parteneri în acest demers, nu haos și dezinteres”, a adăugat Delegația PSD din Parlamentul European.  

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.