Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă, iar spațiul european al educației trebuie să devină realitate, a susținut vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în urma unui vot pe care l-a acordat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă.

“Am votat cu toată încrederea pentru consolidarea educației în România, la fel ca peste tot în Europa. Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă! Spațiul european al educației trebuie să devină realitate. Mi-am acordat votul, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, suntem martori în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie. Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță”, a scris Crețu, pe Facebook.

În rezoluția adoptată, Parlamentul solicită triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației.

În motivarea votului său, Crețu citează și un studiu realizat în perioada stării de urgență, care arată că în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online.

“Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță. Evident, sunt multe implicații ale acestei situații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală”, a spus ea.

“Prin votul pe care l-am dat în Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. Toate aceste măsuri trebuie luate într-o manieră coordonată la nivelul Uniunii Europene, iar schimbul de bune practici educaționale trebuie să devină un automatism”, a mai completat Corina Crețu.

De altfel, votul Parlamentului European vine după ce Comisia Europeană a adoptat recent două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

“Spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar această criză a demonstrat-o foarte clar. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să investească mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum, în al 11-lea ceas, cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate“, a conchis Corina Crețu.

Grupul social-democraților din Parlamentul European condamnă decizia Tribunalului Constituțional din Polonia de a interzice aproape în totalitate a avorturilor, chiar și cazurile medicale grave cu malformații ale fătului.

„Nu am cuvinte. În Polonia de astăzi, stat membru al UE în secolul XXI, viețile și sănătatea femeilor poloneze sunt subordonate unui calcul pur politic și al unei motivații ideologice. Sunt îngrozită atât de caracterul barbar al noilor restricții, cât și de modul în care au fost introduse de Tribunal, care nu merită numele său, întrucât este controlat în totalitate de PiS, partidul de drept și justiție al lui Kaczynski”, a transmis președinta Grupului S&D, Iratxe García Pérez, din Legislativul European.

În urma deciziei, avortul va fi legal în Polonia numai dacă sarcina reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii sau a vieţii mamei sau atunci când este rezultatul unui act interzis precum violul sau incestul.

Decizia este o schimbare majoră în Polonia, pentru că anulează ‘compromisul privind avortul’ din Polonia, o lege din 1993 care nu a trecut prin mari schimbări în ultimii peste 20 de ani.

„Polonia are deja una dintre cele mai restrictive legi anti-avort din UE. Această hotărâre înseamnă că aproape va exista o interzicere completă a avortului în Polonia. Este un atac îngrozitor asupra femeilor: o încălcare a drepturilor fundamentale ale femeilor, deoarece chiar și în cazurile extreme de malformații congenitale grave sau anomalii fetale, femeile poloneze vor fi private de dreptul de a decide dacă doresc să își întrerupă sarcina. În consecință, și mai multe femei pot fi împinse să facă avorturi ilegale, nesigure și care le vor pune viața în pericol”, se mai arată în comunicatul oficial.

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) este de părere că este nevoie de reciprocitate în relația dintre UE și SUA și că vizele pentru cetățenii români trebuie ridicate cât mai curând, după ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

“Am votat, în Parlamentul European, în favoarea rezoluției care cere Comisiei Europene să suspende exonerarea obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA – așa cum este stabilit în mecanism de reciprocitate. Așa cum știți, în acest moment, cetățenii români (alături de bulgari, croați și ciprioți) sunt obligați să dețină viză la intrarea în SUA, în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație. Este, așadar, o situație disproporționată care trebuie să ia sfârșit. Sunt o susținătoare a principiului solidarității între membrii UE, și mă bucur să văd că majoritatea covârșitoare a colegilor mei din Parlamentul European gândesc la fel. Nu putem avea o dublă măsură”, a spus Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul român a subliniat că dacă adoptată de Parlamentul European va fi susținută și de statele membre, “ar trebui ca în maximum 24 de luni, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană va impune vize cetățenilor americani”.

“Sper ca, prin decizia Parlamentului European, să asistăm la îndreptarea acestei situații, nefiind prima dată când legislativul european solicită această măsură – care în definitiv nu este altceva decât îndreptarea unei situații incorecte cu care s-au confruntat și românii atât de mulți ani”, a completat ea.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.