În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul Comisiei Europene de includere a gazelor naturale şi energiei nucleare în lista energiilor sustenabile, conform unei rezoluţii semnate de 16 europarlamentari din grupuri politice care împreună formează o majoritate în legislativul european, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Două comitete vor vota rezoluţia luna viitoare, după care va urma votul Parlamentului European. Puţini europarlamentari au însă o poziţie fermă pe acest subiect, astfel că nu este clar ce şanse de reuşită are acest demers impulsionat de europarlamentari din grupul Verzilor. Pentru aceasta este nevoie ca cel puţin jumătate din cei 705 de europarlamentari să voteze împotriva planului Comisiei Europene.

Aceasta din urmă a propus includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia UE, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european şi care vor putea beneficia de finanţare pentru investiţii.

„Comisia Europeană a încălcat spiritul şi litera legii prin etichetarea ca sustenabile a unor surse de energie foarte controversate şi poluante”, a declarat Bas Eickhout, europarlamentar din grupul Verzilor şi unul dintre semnatarii rezoluţiei.

Propunerea Comisiei a venit după aproape doi ani de dezbateri aprinse în interiorul UE între statele membre şi europarlamentarii pro sau contra acestui plan conceput pentru atingerea obiectivelor europene de mediu şi combaterea încălzirii globale.

Statele care au cerut includerea gazului natural în taxonomie au insistat că aceasta le va ajuta să renunţe la cărbune, care este mai poluant. Cât despre energia nucleară, deşi aceasta nu are emisii de CO2, ea produce în schimb deşeuri radioactive, argument invocat de statele care se opun includerii ei în taxonomie, printre care şi Germania.

În luna februarie, Austria transmitea că va „pregăti toți pașii legali” pentru a ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Comisiei Europene de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista investițiilor pe care Uniunea Europeană le va finanța pentru atingerea decarbonizării.

Anterior acestui moment, Germania a prezentat obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil. 

Recent, guvernul de la Berlin a anunțat că Germania se va opune planurilor Comisiei Europene de a include energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile în taxonomia elaborată de blocul comunitar pentru etichetarea investiţiilor verzi, scrie Agerpres. 

De altfel, la mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate „durabile”.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor „verzi”, descrisă drept „un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

După consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, demarate la 31 decembrie, Comisia Europeană a prezentat la 2 februarie Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea prezentat.

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.

Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, a deblocat 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei, acest sprijin financiar urgent ajută Ucraina să facă față deficitului acut de finanțare legat de nevoile sale excepționale în materie umanitară și de apărare.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prima tranșă de 600 de milioane de euro din asistența macrofinanciară de urgență a fost plătită în două tranșe, la 11 și 18 martie.

”În aceste vremuri extrem de dificile, UE sprijină fără ezitare Ucraina și poporul său curajos. Astăzi, am plătit 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară de urgență pentru a răspunde nevoilor acute de finanțare ale Ucrainei, asigurându-ne astfel că aceasta poate continua să furnizeze servicii esențiale și să răspundă nevoilor zilnice de bază. Plata de astăzi este ultima tranșă din pachetul de ajutor financiar de 1,2 miliarde de euro pe care l-am anunțat la sfârșitul lunii ianuarie. În continuare, UE va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, însoțind-o în același timp în reconstrucția sa pe termen lung, în conformitate cu planurile anunțate miercuri. Ucraina se va pune din nou pe picioare ca o țară democratică și prosperă”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceste fonduri sunt furnizate Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de favorabile. Ele contribuie la finanțarea unei părți din deficitul de finanțare considerabil al țării, estimat de instituțiile financiare internaționale la aproximativ 15 miliarde de dolari pentru al doilea trimestru al anului 2022.

Această asistență macrofinanciară consolidează stabilitatea macroeconomică a Ucrainei și sprijină funcționarea continuă a funcțiilor statului în această conjunctură critică. Plata reprezintă o demonstrație tangibilă a sprijinului neclintit al UE pentru Ucraina.

Plata vine după o evaluare a progreselor înregistrate de autorități în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică structurală convenite în memorandumul de înțelegere.

Comisia a concluzionat că, în general, autoritățile au întreprins acțiuni în vederea punerii în aplicare a condiționalității convenite. Cu toate acestea, circumstanțele actuale de război constituie un caz de forță majoră care împiedică finalizarea efectivă a măsurilor de politică structurală.

Ca răspuns excepțional la nevoile acute de finanțare ale Ucrainei și întrucât condițiile nu pot fi îndeplinite în acest stadiu din motive de forță majoră, Comisia a decis să procedeze la plata celei de-a doua tranșe în regim de urgență.