Connect with us

INTERNAȚIONAL

Solidaritate cu creștinii: Peste 100 de musulmani au participat la slujbele catolicilor din Franța în semn de solidaritate cu recentele atacuri teroriste

Published

on

În mai multe oraşe din Franţa, sute de musulmani au participat duminică la slujbele catolicilor în semn de solidaritate cu părintele ucis de jihadişti. 

rouen church

FOTO: straitstimes.com

La catedrala din Rouen, aproximativ o sută de musulmani au răspuns apelului făcut de Consiliul francez al Cultului Musulman de a participa la liturghia creștinilor, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Bordeaux şi la Nisa, scrie RFI România.

Arhiepiscopul din Rouen, Monseigneur Dominique Lebrun a declarat la finele liturghiei că prezența musulmanilor la slujba creștinilor reprezintă un gest de curaj și de pace. ”Violențele și morții făcuți în numele Domnului nu reprezintă islamul”, a adăugat acesta.

La Bordeaux, imam-ul moscheii de aici Tareq Oubrou a fost la biserica Notre-Dame acompaniat de un grup de credincioși musulmani.

La Nice, oraș îndoliat de un atentat revendiat de asemenea de organizația Stat Islamic,  în urma căruia au murit 84 de oameni, s-a ținut o ceremonie creștină la care au participat numeroși musulmani. Liturghia specială a avut loc la biserica Saint-Pierre-de-l’Ariane iar aici, imam-ul Otman Aissaoui a declarat : ”A rămâne uniți, acesta este răspunsul nostru  la aceste aceste acte de barbarie săvârșite în ultimul timp în Franța”.

Nu doar in Franta musulmanii și-au exprimat solidaritatea în acest fel, iar același lucru s-a întâmplat și în Italia, la Milan și Palermo, unde mici delegații de imami au asistat la slujbele creștinilor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste, a declarat duminică ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu, în marja reuniunii informale a miniștrilor de externe ai Alianței, la Berlin, relatează AFP, dpa și Reuters, preluat de Agerpres

Ministrul turc de externe a fost conciliant în ceea ce privește Finlanda, dar a criticat Suedia pentru că a făcut declarații „provocatoare” în timpul discuțiilor privind aderarea celor două țări la NATO, la Berlin.

„Din păcate, declarațiile ministrului suedez de externe [Ann Linde] nu sunt constructive. Aceasta continuă să facă comentarii provocatoare”, a declarat Mevlüt Çavușoğlu presei turce la Berlin, în marja reuniunii informale a miniștrilor de externe ai Alianței.

Ministrul turc a adoptat un ton mai conciliant față de Finlanda, pe care a descris-o ca fiind „foarte respectuoasă” în fața „preocupărilor” Ankarei. „Însă nu observăm aceeași atitudine din partea Suediei”, a insistat el.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

„Noi am susținut întotdeauna politica ușilor deschise a NATO. (…) Dar faptul că aceste două țări sunt în contact cu membri ai unei organizații teroriste, Suedia le trimite arme și impune restricții la exportul de echipamente de apărare către Turcia este împotriva spiritului Alianței”, a mai declarat Mevlüt Çavuşoğlu.

Menționând că Suedia nu a putut să ajungă la un acord cu partea turcă „din cauza formațiunii din nordul Siriei[YPG]”, Linde a subliniat: „Acceptăm că PKK este o organizație teroristă”, dar „nu avem aceeași părere despre formațiunea din nordul Siriei și nici multe țări NATO nu au aceeași părere”.

YPG este ramura siriană a PKK.

Totuși, în timpul întâlnirii cu omologii din cele două țări nordice, aceștia s-au arătat dispuși să „lucreze” pentru a „răspunde preocupărilor Turciei”, a adăugat Çavuşoğlu.

În acest sens, ministrul turc de externe a declarat că așteaptă să vadă „garanțiile” care vor fi oferite de cele două țări.

„Este imperativ să se pună capăt sprijinului acordat organizațiilor teroriste și să se ridice restricțiile asupra exporturilor către Turcia. Nu spun acest lucru ca monedă de schimb, ci pentru că asta înseamnă să fii Aliat”, a explicat șeful diplomației turce.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat încrederea în rezolvarea preocupărilor declarate de Ankara. Acesta a declarat că este în contact cu Çavuşoğlu.

„Turcia a spus clar că intenția sa nu este de a bloca aderarea”, a declarat Stoltenberg reporterilor, după ce miniștrii de externe ai alianței s-au întâlnit la Berlin. „Sunt încrezător că vom fi capabili să ajungem la un numitor comun, la un consens asupra modului în care să ne mișcăm în ceea ce privește chestiunile legate de aderare”, a adăugat acesta.

Duminică seara, guvernul de la Stockholm a anunțat că Suedia va trimite o delegație de diplomați în Turcia pentru a discuta despre decizia țării scandinave de a solicita aderarea la NATO.

Informația a fost confirmată de ministrul suedez de externe, Ann Linde, care a precizat că delegația va fi trimisă la Ankara foarte curând pentru a evalua decizia Partidului Social-Democrat, aflat la putere, în favoarea aderării la NATO.

Partidul Social-Democrat a decis duminică seara că Suedia trebuie să solicite aderarea la NATO, urmând ca premierul Magdalena Andersson să încerce să obțină luni sprijinul Parlamentului. 

Anterior, în aceeași zi, Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat că țara sa va solicita aderarea la NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este „cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

Published

on

© NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Președintele PNL, premierul Nicolae Ciucă l-a felicitat duminică pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Agerpres

Prim-ministrul României i-a adresat felicitări şi premierului Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, pentru alegerea în funcţia de prim-vicepreşedinte al PAS.

„Felicitări Igor Gros şi Natalia Gavrilița. Suntem pregătiţi să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii”, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter.

La rândul său, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, transmis că noua conducere a partidului, aleasă pentru următorii patru ani la un congres desfăşurat duminică, are ca obiectiv obţinerea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.

„Suntem echipa care va face următorul pas şi va obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova. Integrarea europeană este modelul de dezvoltare care răspunde, în primul rând, aşteptărilor oamenilor. Oameni care-şi doresc justiţie dreaptă, o economie competitivă şi inovativă, un mediu înconjurător sănătos, o infrastructură modernă, servicii publice calitative. Această cale trebuie să fie ireversibilă. Părinţii noştri au clădit Moldova independentă, iar acum noi trebuie să construim Moldova europeană”, a scris Natalia Gavrilița, pe Facebook.

 

Igor Grosu a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al PAS. El a ocupat din decembrie 2020 funcţia de preşedinte interimar al PAS, după ce Maia Sandu, fondatoarea partidului, a fost aleasă președinta Republicii Moldova şi a trebuit să renunţe la conducerea formaţiuni. PAS a câştigat alegerile din 11 iulie 2021 şi deţine majoritatea în Parlamentul de la Chişinău.

Continue Reading

Facebook

NATO5 mins ago

Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

NATO52 mins ago

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

REPUBLICA MOLDOVA58 mins ago

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

CONSILIUL UE1 hour ago

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în contextul provocărilor generate de războiul rus împotriva Ucrainei

NATO13 hours ago

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

NATO19 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu Antony Blinken la Berlin despre planurile României de a sprijini economia Ucrainei

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Finanțarea digitală: Comisia Europeană marchează lansarea Fintech Challenge pentru Ucraina

NATO21 hours ago

Finlanda își va depune candidatura de aderare la NATO, anunță președintele Sauli Niinisto: Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO22 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending