Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste, a declarat duminică ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu, în marja reuniunii informale a miniștrilor de externe ai Alianței, la Berlin, relatează AFP, dpa și Reuters, preluat de Agerpres. 

Ministrul turc de externe a fost conciliant în ceea ce privește Finlanda, dar a criticat Suedia pentru că a făcut declarații „provocatoare” în timpul discuțiilor privind aderarea celor două țări la NATO, la Berlin.

„Din păcate, declarațiile ministrului suedez de externe [Ann Linde] nu sunt constructive. Aceasta continuă să facă comentarii provocatoare”, a declarat Mevlüt Çavușoğlu presei turce la Berlin, în marja reuniunii informale a miniștrilor de externe ai Alianței.

Ministrul turc a adoptat un ton mai conciliant față de Finlanda, pe care a descris-o ca fiind „foarte respectuoasă” în fața „preocupărilor” Ankarei. „Însă nu observăm aceeași atitudine din partea Suediei”, a insistat el.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

„Noi am susținut întotdeauna politica ușilor deschise a NATO. (…) Dar faptul că aceste două țări sunt în contact cu membri ai unei organizații teroriste, Suedia le trimite arme și impune restricții la exportul de echipamente de apărare către Turcia este împotriva spiritului Alianței”, a mai declarat Mevlüt Çavuşoğlu.

NATO Dışişleri Bakanları Gayrıresmi Toplantısı marjında İsveçli ve Finlandiyalı mevkidaşlarımla Berlin’de görüştük.

Met in Berlin with my colleagues @AnnLinde of Sweden & @Haavisto of Finland on the margins of @NATO Foreign Ministers’ Informal Meeting. pic.twitter.com/HfHSci48dT

— Mevlüt Çavuşoğlu (@MevlutCavusoglu) May 14, 2022

Menționând că Suedia nu a putut să ajungă la un acord cu partea turcă „din cauza formațiunii din nordul Siriei[YPG]”, Linde a subliniat: „Acceptăm că PKK este o organizație teroristă”, dar „nu avem aceeași părere despre formațiunea din nordul Siriei și nici multe țări NATO nu au aceeași părere”.

YPG este ramura siriană a PKK.

Totuși, în timpul întâlnirii cu omologii din cele două țări nordice, aceștia s-au arătat dispuși să „lucreze” pentru a „răspunde preocupărilor Turciei”, a adăugat Çavuşoğlu.

În acest sens, ministrul turc de externe a declarat că așteaptă să vadă „garanțiile” care vor fi oferite de cele două țări.

„Este imperativ să se pună capăt sprijinului acordat organizațiilor teroriste și să se ridice restricțiile asupra exporturilor către Turcia. Nu spun acest lucru ca monedă de schimb, ci pentru că asta înseamnă să fii Aliat”, a explicat șeful diplomației turce.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat încrederea în rezolvarea preocupărilor declarate de Ankara. Acesta a declarat că este în contact cu Çavuşoğlu.

„Turcia a spus clar că intenția sa nu este de a bloca aderarea”, a declarat Stoltenberg reporterilor, după ce miniștrii de externe ai alianței s-au întâlnit la Berlin. „Sunt încrezător că vom fi capabili să ajungem la un numitor comun, la un consens asupra modului în care să ne mișcăm în ceea ce privește chestiunile legate de aderare”, a adăugat acesta.

Duminică seara, guvernul de la Stockholm a anunțat că Suedia va trimite o delegație de diplomați în Turcia pentru a discuta despre decizia țării scandinave de a solicita aderarea la NATO.

Informația a fost confirmată de ministrul suedez de externe, Ann Linde, care a precizat că delegația va fi trimisă la Ankara foarte curând pentru a evalua decizia Partidului Social-Democrat, aflat la putere, în favoarea aderării la NATO.

Partidul Social-Democrat a decis duminică seara că Suedia trebuie să solicite aderarea la NATO, urmând ca premierul Magdalena Andersson să încerce să obțină luni sprijinul Parlamentului. 

Anterior, în aceeași zi, Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat că țara sa va solicita aderarea la NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este „cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

“Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Președintele PNL, premierul Nicolae Ciucă l-a felicitat duminică pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Agerpres. 

Prim-ministrul României i-a adresat felicitări şi premierului Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, pentru alegerea în funcţia de prim-vicepreşedinte al PAS.

„Felicitări Igor Gros şi Natalia Gavrilița. Suntem pregătiţi să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii”, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter.

Felicitări @Igor_Grosu_md si @natgavrilita. Suntem pregătiți să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democrației, stabilității și prosperității. 🇷🇴🇲🇩🇪🇺 @PnlRomania

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) May 15, 2022

La rândul său, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, transmis că noua conducere a partidului, aleasă pentru următorii patru ani la un congres desfăşurat duminică, are ca obiectiv obţinerea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.

„Suntem echipa care va face următorul pas şi va obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova. Integrarea europeană este modelul de dezvoltare care răspunde, în primul rând, aşteptărilor oamenilor. Oameni care-şi doresc justiţie dreaptă, o economie competitivă şi inovativă, un mediu înconjurător sănătos, o infrastructură modernă, servicii publice calitative. Această cale trebuie să fie ireversibilă. Părinţii noştri au clădit Moldova independentă, iar acum noi trebuie să construim Moldova europeană”, a scris Natalia Gavrilița, pe Facebook.

Igor Grosu a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al PAS. El a ocupat din decembrie 2020 funcţia de preşedinte interimar al PAS, după ce Maia Sandu, fondatoarea partidului, a fost aleasă președinta Republicii Moldova şi a trebuit să renunţe la conducerea formaţiuni. PAS a câştigat alegerile din 11 iulie 2021 şi deţine majoritatea în Parlamentul de la Chişinău.