Connect with us

ROMÂNIA

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Alte 350 de concentratoare de oxigen din Olanda au ajuns luni la București ca parte a sprijinului în spiritul solidarității europene pe care statele UE îl furnizează României în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, după ce autoritățile române au activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Un exemplu concret de solidaritate europeană, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România, reluând motto-ul UE în lupta contra pandemiei: “Împreună suntem mai puternici!”

Sprijinul furnizat de țările de Jos a fost recepționat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în prezenței Ramonei Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Astăzi, prin intermediul Mecanismului UE de protecție civilă, au ajuns în România încă 350 de concentratoare de oxigen din Țările de Jos, pe lângă cele 200 deja livrate“, a declarat Ramona Chiriac.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 15.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 400 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC), a doua cea mai scăzută din UE, după Bulgaria. Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare, cu peste 368.000 de persoane noi vaccinate la finele săptămânii trecute.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre, asistență pentru care președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit, joi și vineri, omologilor săi din Consiliul European la summitul de toamnă al liderilor UE.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE.

Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

Cel mai recent, luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că Polonia va trimite o misiune medicală în România pentru a sprijini lupta împotriva COVID-19, în timp ce Serbia a donat României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19 pentru a transporta echipamente de protecție din Coreea de Sud. De la autorizarea vaccinurilor Pfizer BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson, România a donat vaccinuri unui număr însemnat de state precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Tunisia, Egipt, Albania, Vietnam sau Coreea de Sud.

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joia trecută.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria

Published

on

© Cătălin Predoiu/Facebook

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, informează Agerpres.

Oficialul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.

”Ordinea de zi a viitorului Consiliu JAI se discută chiar azi şi discuţiile trebuie să ţină cont şi de procedurile care au loc în Olanda în urma alegerilor. Acolo tocmai au avut loc alegeri şi Guvernul trebuie să-şi precizeze în Parlament şi să obţină încrederea Parlamentului cu privire la o serie de subiecte. (…) Guvernul olandez, care a avut anul trecut o poziţie faţă de Bulgaria, urmează să se pronunţe în Parlament şi Parlamentul să se pronunţe cu privire la această chestiune. Ei bine, această procedură are loc undeva în perioada 4 – 6 decembrie, prin urmare, coincide această perioadă, această procedură din Parlamentul olandez, cu data la care va avea loc Consiliul JAI. Deci este imposibil să poţi discuta tranşant în Consiliul JAI din 4 – 6 decembrie chestiunea, până când Guvernul olandez nu o să-şi precizeze poziţia faţă de Bulgaria. Asta nu exclude ca în cursul lunii decembrie să mai existe şi alte reuniuni JAI”, a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă susţinută la Arad.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se regăsea pe ordinea de zi provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie, dar cu addendumul ”posibil”, într-o abordare precaută și cu privirea îndreaptată spre Olanda, unde extrema dreaptă a câștigat alegerile parlamentare, fapt ce angrenează această țară în cursa dificilă pentru formarea unei coaliții de guvernare, având în vedere că partidele au anunțat negocieri dure, unele dintre exprimându-și dorința de a intra în opoziție. 

Revenind la declarațiile lui Predoiu, acesta a reliefat performanțele înregistrate de România în privința protejării frontierelor, fapt ce risipește, conform spuselor sale, toate criticile.

”Nu mai există niciun fel de poziţie oficială a vreunui stat membru european care să pună în cauză performanţa României în materie de combatere a migraţiei ilegale şi protecţie a frontierei”, a precizat Predoiu, făcând trimitere la Austria, care a și-a mențiunit poziția de a respinge extinderea spațiului de liberă circulație, exprimată în urmă cu un an printr-un veto în cadrul aceleiași reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, motivând o defectuază gestionare a migrației ilegale. 

Pentru a stinge această opoziție a Vienei, Comisia Europeană a demarat împreună cu România și Bulgaria două proiecte-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți 

Continue Reading

NATO

Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis

Published

on

© SMAp

Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.

Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat.  Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.

Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.

Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.

În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.

În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.

Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.

În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.

A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.

Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.

S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.

Continue Reading

NATO

Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările NATO și omologul lor ucrainean, Dmytro Kuleba, au avut miercuri prima reuniune la nivel de șefi ai diplomațiilor a Consiliului NATO – Ucraina (NUC), cu Kievul afirmându-și angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate și cu aliații NATO furnizând recomandări pentru realizarea reformelor pe calea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, conform unei declarații comune adoptate.

“Ucraina și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate. Aliații au furnizat Ucrainei recomandări pentru reformele prioritare. Consiliul NATO-Ucraina salută prezentarea de către Ucraina a programului său național anual adaptat pentru 2024 și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia. Miniștrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate prin intermediul programului național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe calea sa către viitoarea aderare la NATO”, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din partea României, ministrul de externe Luminița Odobescu a salutat prima reuniune NUC la nivelul miniștrilor de externe aliați, de la lansarea formatului și a încurajat continuarea dialogului politic și a interacțiunii susținute, conform coordonatelor stabilite prin Planul de Acțiune NATO-Ucraina.

Odobescu a reiterat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional, reafirmând dreptul suveran al Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe și de securitate.

Șefa diplomației române a condamnat în termenii cei mai fermi invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina, reiterând faptul că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.

Totodată, aceasta a exprimat sprijinul României pentru avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la Summitul NATO de la București din 2008, precum și interesul ca Summitul aniversar de la Washington din 2024, să marcheze un pas înainte în relația Kievului cu NATO.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat și importanța intensificării măsurilor de sprijin politic și practic pentru Ucraina, în vederea consolidării rezilienței instituțiilor ucrainene.

În context, șefa diplomației de la București a făcut referire la sprijinul multidimensional și cuprinzător al României pentru Ucraina și obiectivul de a continua pe această linie, atât timp cât va fi necesar.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE2 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

INTERNAȚIONAL2 hours ago

A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea și consolidarea drepturilor călătorilor care achiziționează pachete de servicii

U.E.19 hours ago

UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria

NATO20 hours ago

Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis

NATO21 hours ago

Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte

NATO21 hours ago

Trebuie ”să creăm o zonă euro-atlantică a industriilor de apărare” pentru a satisface nevoile Ucrainei în materie de muniție, susține Dmitro Kuleba: Am primit o treime din proiectilele promise de UE

NATO3 days ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Prin centrele de zi destinate sprijinirii copiilor expuși riscului de a fi separați de familie ne asigurăm că toți copiii au șanse egale de a-și dezvolta potențialul

ROMÂNIA2 weeks ago

Tanzania poate conta pe România în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor cu UE, îi transmite Klaus Iohannis președintei țării africane

Trending