Connect with us

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

GENERAL

Șase luni de comandă NATO. Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu”, aflat în premieră la comanda SNMCMG-2, va pleca luni în misiune în Marea Neagră și Marea Mediterană

Published

on

© navy.ro

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), va pleca pe 20 ianuarie în misiune pentru şase luni în Marea Neagră şi Marea Mediterană, alături de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, informează Forțele Navale Române printr-un comunicat, citat de Agerpres.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending