Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Soluțiile eurodeputatului Mircea Hava înaintea summitului UE privind bugetul: Locuitorii orașelor și satelor Europei depind de acest buget. El poate fi suplimentat cu alte surse și venituri

Published

on

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că în calitate de membru al Parlamentului European nu va vota viitorul cadru financiar multianual, despre care spune că riscă să compromită noile ambiții ale Uniunii Europene, în forma în care a fost acesta propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, și în care se află în prezent pe masa liderilor europeni înaintea summitului extraordinar de joi, de la Bruxelles.

Este un buget pe care, în forma actuală sau ușor îndulcită după negocierile din Consiliul European de mâine și cele care vor urma, pe care nu îl voi vota”, avertizează europarlamentarul liberal.

Într-o amplă analiză pe pagina sa de Facebook, Mircea Hava atrage atenția că bugetul propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, reprezintă un ”progres nesemnificativ” față de propunerea fostei președinții finlandeze a Consiliului UE și avertizează că sunt state membre, între care și România, care pot pierde sume importante. Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Sunt unul dintre europarlamentarii la care disponibilitatea în negocierea unui compromis există, dar nu și acceptul de a compromite nevoile României și ale altor state față de acești bani. Concret, procentul avansat e susținut de argumentul tăierilor și nu de cel al completării veniturilor, iar minusul de 230 de miliarde de euro față de propunerea Parlamentului European, îi îngrijorează pe toți cei care depind de acest buget. Ei sunt locuitorii orașelor și satelor Europei, fermierii acesteia, sunt bursierii Erasmus+, sunt cercetătorii. Sunt statele membre precum România, care pot pierde sume importante pentru proiectele de infrastructură majoră de transport, pentru spitale, școli, energie și eficiență energetică”, atenționează europarlamentarul român.

Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Povestea tăierilor și a reducerilor n-a primit o atenție specială din partea mea nici pe vremea când eram primar. Tăierile devin argument când toate celelalte încercări de a aduce mai mulți bani la buget sunt epuizate. Dar, în cazul de față, slăbiciunea de a semnala minusul, fără a remedia, a devenit o modă. Miza este mare și, probabil, depășește simpla sugerare sau trecere în revistă a unor practici economice care ar putea completa veniturile”, explică Hava.

În propunerea sa, președintele Consiliului European a luat în considerare venituri suplimentare la bugetul UE, precum taxarea materialelor plastice și comercializarea certificatelor de emisii de CO2 (din schema extinsă pentru carbon).

”Ea trebuie completată și cu alte surse”, avertizează Mircea Hava, care oferă și câteva exemple precum politica de impozitare a companiilor multinaționale, introducerea unui impozit pe serviciile digitale sau managementul taxei pe valoare adăugată.

”Fără a avea pretenția unui specialist, sunt convins că ar avea un efect de stimulare a veniturilor reglarea și ajustarea onestă a intereselor între companiile multinaționale, și țările în care acestea activează”, spune europarlamentarul, invocând cifre care arată că aproape 40  din profiturile întreprinderilor multinaționale sunt transferate, în fiecare an, către paradisuri fiscale, cu pierderi clare pentru Uniunea Europeană, deoarece 35% din profiturile transferate provin din țările din UE.

”Să nu uităm că cetățenii UE sunt favorabili introducerii unui impozit pe serviciile digitale. Studiile arată că 80 % dintre cetățenii din Germania, Franța, Austria, Țările de Jos, Suedia și Danemarca susțin impozitarea serviciilor digitale și consideră că UE ar trebui să dea tonul măsurilor în acest domeniu pe plan internațional. De aceea, pachetul de reglementări privind fiscalitatea digitală, taxarea justă a giganților digitali, trebuie să devină o realitate”, precizează eurodeputatul liberal.

Mai mult. Mircea Hava abordează și problema pierderilor de bani de la bugetul UE din cauza fraudei fiscale, evaziunii fiscale, planificării fiscale agresive și spălării banilor.

”Ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,9 % în 2018. Banii din evaziunea intracomunitară sunt o pierdere majoră pentru bugetul UE. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este serios afectată de un management financiar defectuos, falimente, fraude și evaziune la nivel european. 147 de miliarde de euro (la nivelul anului 2016) a fost gaura în bugetele statelor membre, generată de neîncasarea TVA. O mai bună colectare a acestei taxe, ar spori disponibilitatea de lichiditate pentru cofinanțarea veniturilor bugetului UE” spune europarlamentarul PNL.

Hava pledează și pentru o intensă acțiune comunitară pentru recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal și combaterea celor acordate ca avantaje fiscale, precum și pentru o mai bună reglementare și o taxare echitabilă a porturilor libere, antrepozitelor vamale și altor zone economice specifice, care, în opinia sa, ar mai genera un plus de venituri.

”În concluzie, nu voi fi niciodată de acord ca șansele unor state care încă au mare nevoie de bani pe politicile de coeziune sau a celei agricole comune, sa fie restrânse până nu sunt explorate toate posibilele surse de suplimentare a banilor. A ignora realități, pentru a ne concentra exclusiv pe metode contabile, poate reprezenta un risc mai mare de creștere a decalajelor de dezvoltare. Suntem obligați să căutăm soluții pentru creșterea bugetului UE și nu să ne poticnim în tăieri. Am spus-o și recent: CFM-ul trebuie privit ca o investiție. La fiecare euro investit prin bugetele acestuia, se generează și se recuperează din Economia Pieței Unice, anual, alții 9 euro”, conchide Hava.

Propunerea lui Charles Michel privind viitorul cadrul financiar multianual se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

De asemenea, vinerea trecută, președintele Parlamentului European David Sassoli a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe) a adresat luni o interpelare Comisiei Europene în care solicită modificarea legislației europene în privința etichetării și calității mierii în așa fel încât să oprească frauda cu “miere” îndoită în siropuri.

“Deși România este cel mai mare producător de miere din UE, țara noastră importă aproximativ o treime din consum, iar prețul mierii este cel mai mic din UE, la doar 2.3 euro/kg, față de 6.5 euro/kg media europeană. O parte din această problemă provine din faptul că piața europeană, inclusiv cea românească, este invadată de amestecuri de miere de proastă calitate din afara UE, care sunt vândute la prețuri foarte scăzute, de sub 2 euro/kg”, a scris Mituța, pe pagina sa de Facebook.

El a indicat că această problemă este posibilă din cauza etichetării deficitare a mierii în Uniunea Europeană, care face ca afișajul de pe borcane să fie ambiguu, de tipul „amestec de miere din UE” sau „amestec de miere din UE și din afara UE”.

 

“În practică, acest lucru duce la prezența pe piață a unor amestecuri de miere contrafăcute, cu conținut scăzut de miere naturală și care nu pot fi diferențiate de mierea produsă autentic. De aceea, astăzi am adresat o interpelare Comisiei Europene, în care am cerut să modifice legislația europeană”, a spus eurodeputatul.

În interpelarea transmisă către executivul european, Mituța solicită Comisiei să introducă obligativitatea prezentării pe etichete a sursei primare a mierii, la recoltare. 

De asemenea, în cazul amestecurilor, europarlamentarul USR solicită Comisiei să prezinte procentul de miere provenită din diverse surse.

Nu în ultimul rând, Alin Mituța cere Comisiei Europene să ia măsuri pentru combaterea fraudei și concurenței neloiale venită de multe ori din partea producătorilor din afara Uniunii, care folosesc siropuri sintetice pentru a înmulți mierea și a o vinde apoi la prețuri foarte mici.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

Published

on

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din Parlamentul European, pledează pentru oncologie personalizată.

Acesta a participat luni la dezbaterea internă, care a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, pacienți și reprezentanți ai industriei am discutat despre progresele pe care le-au făcut țările UE în acest domeniu, provocările pe care trebuie să le depășim și soluțiile pe care le avem.

Acesta a amintit că Uniunea Europeană și-a asumat lupta împotriva cancerului și a acordat acesteia o finanțare fără precedent în Europa, nu doar prin planul european de luptă împotriva acestei boli în valoare de 4 miliarde de eruo, dar și prin programul EU4Helath și Orizont Europa.

”Mai departe avem nevoie de cercetători, medici și industrie care să lucreze împreună alături și pentru pacienți, dar și de bugetarea adecvată a cercetării. Finanțarea cercetării la nivelul UE reprezintă doar aproximativ 10% din investiția totală în cercetarea biomedicală din Europa. Prea puțin pentru nevoile curente, iar acest lucru trebuie să se schimbe”, a tras un semnal de alarmă Bușoi.

Eurodeputatul a explicat că Parteneriatul pentru Medicină Personalizată, care va fi stabilit în 2023 în cadrul Orizont Europa, va evidenția ”prioritățile pentru cercetare și educație, va sprijini proiecte de cercetare și va face recomandări pentru o mai bună integrare a medicinei personalizate în practica clinică.”

”Noi proiecte de colaborare în calculul de înaltă performanță și inteligența artificială sunt și ele anunțate de Executivul european pentru a sprijini deciziile de tratament și a promova medicina personalizată. Un registru al inegalităților de cancer care va identifica disparitățile și inegalitățile în îngrijirea cancerului între statele membre și regiuni este de asemena în plan și sunt un susținător al acestuia. O mai bună cooperare între statele membre, dar și la nivel regional și local este în același timp esențială și va asigura valoare adăugată pentru politicile de sănătate inovatoare și durabile”, a subliniat Cristian Bușoi.

În încheiere, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului a subliniat că ”suntem, așadar, datori să protejăm ceea ce funcționează și să reparăm acolo unde există erori pentru ca pacienții cu cancer să aibă șanse mai mari la o viață lungă și îngrijire de calitate.”

Emblematicul program al Uniunii Europene EU4Helath, un pilon al Uniunii Sănătății, a intrat în vigoare la 26 martie, după ce a primit avizul pozitiv din partea Consiliului Uniunii Europene, la 17 martie, și din partea Parlamentului European, la 9 martie.

Acesta este pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital, a cărei activitate a început la 1 aprilie. 

Cu un buget de 5,1 miliarde de euro, EU4Health va contribui la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, urmărind, în egală măsură, să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea ”O singură sănătate” (One Health).

Propus de Comisie la 28 mai 2020, programul este răspunsul UE la pandemia de COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical, a pacienților și a sistemelor de sănătate din Uniune.

”UE pentru sănătate” este, din punct de vedere financiar, cel mai mare program al UE în domeniul sănătății și va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor din domeniul sănătății și ONG-urilor.

Programul ”UE pentru sănătate” își propune:

  • să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune;
  • să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății;
  • să amelioreze disponibilitatea, accesibilitatea și caracterului abordabil al medicamentelor, al dispozitivelor medicale și al produselor relevante în situații de criză;
  • să consolideze sistemele de sănătate, reziliența acestora și utilizarea eficientă a resurselor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

Published

on

© Vasile Blaga / Facebook

Pașaportul European de Securitate Socială reprezintă un instrument de protecție a drepturilor muncitorilor din Uniunea Europeană, a declarat luni europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) pentru CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul European a adoptat în sesiunea plenară de săptămâna trecută de la Strasbourg o rezoluție prin care eurodeputații solicită Comisiei Europene accelerarea procedurilor pentru introducerea Pașaportului European de Securitate Socială.

”Acest pașaport va avea un rol extrem de important mai ales în cazul muncitorilor mobili din Uniune și va contribui activ la combaterea fraudelor sociale și a muncii la negru. Mai mult, acest act va face mult mai ușoară protejarea drepturilor muncitorilor, dar și situația contribuțiilor lor la asigurările sociale. În același timp, acest pașaport va fi un instrument extrem de util în simplificarea și eficientizarea procedurilor birocratice și administrative în zona pieței mobile a muncii”, a declarat eurodeputatul PPE Vasile Blaga.

Acesta a subliniat că numărul muncitorilor români care circulă în piața europeană a muncii este extrem de ridicat și a atras atenția că foarte multe cazuri în care lucrătorii români au fost abuzați, li s-au ignorat drepturi fundamentale de către angajatorii din alte țări sau nu li s-au plătit asigurările sociale.

“Acest pașaport poate fi un prim pas în protejarea mult mai riguroasă a drepturilor acestora peste granițele României în Uniunea Europeană. Complexitatea implementării Pașaportului European de Securitate Socială vine din faptul că acesta va trebui să țină cont de toate particularitățile sistemelor naționale de asigurări sociale nedevenind, totodată, o condiție pentru exercitarea liberei circulații”, a adăugat eurodeputatul PPE.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 598 voturi pentru, 59 împotrivă și 38 abțineri, eurodeputații au îndemnat Comisia Europeană să accelereze planurile pentru un pașaport european de securitate socială (PESS) pentru a facilita transferabilitatea drepturilor de securitate socială pentru lucrătorii mobili.

PESS va permite verificarea în timp real a datelor lucrătorilor mobili de către autoritățile naționale ale statului membru în care intenționează să lucreze. Acesta va contribui la combaterea fraudei sociale și a muncii nedeclarate, și va facilita, în același timp, urmărirea și revendicarea drepturilor și a contribuțiilor la asigurările sociale ale lucrătorilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH8 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO8 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.10 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending