Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Soluțiile eurodeputatului Mircea Hava înaintea summitului UE privind bugetul: Locuitorii orașelor și satelor Europei depind de acest buget. El poate fi suplimentat cu alte surse și venituri

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că în calitate de membru al Parlamentului European nu va vota viitorul cadru financiar multianual, despre care spune că riscă să compromită noile ambiții ale Uniunii Europene, în forma în care a fost acesta propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, și în care se află în prezent pe masa liderilor europeni înaintea summitului extraordinar de joi, de la Bruxelles.

Este un buget pe care, în forma actuală sau ușor îndulcită după negocierile din Consiliul European de mâine și cele care vor urma, pe care nu îl voi vota”, avertizează europarlamentarul liberal.

Într-o amplă analiză pe pagina sa de Facebook, Mircea Hava atrage atenția că bugetul propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, reprezintă un ”progres nesemnificativ” față de propunerea fostei președinții finlandeze a Consiliului UE și avertizează că sunt state membre, între care și România, care pot pierde sume importante. Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Sunt unul dintre europarlamentarii la care disponibilitatea în negocierea unui compromis există, dar nu și acceptul de a compromite nevoile României și ale altor state față de acești bani. Concret, procentul avansat e susținut de argumentul tăierilor și nu de cel al completării veniturilor, iar minusul de 230 de miliarde de euro față de propunerea Parlamentului European, îi îngrijorează pe toți cei care depind de acest buget. Ei sunt locuitorii orașelor și satelor Europei, fermierii acesteia, sunt bursierii Erasmus+, sunt cercetătorii. Sunt statele membre precum România, care pot pierde sume importante pentru proiectele de infrastructură majoră de transport, pentru spitale, școli, energie și eficiență energetică”, atenționează europarlamentarul român.

Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Povestea tăierilor și a reducerilor n-a primit o atenție specială din partea mea nici pe vremea când eram primar. Tăierile devin argument când toate celelalte încercări de a aduce mai mulți bani la buget sunt epuizate. Dar, în cazul de față, slăbiciunea de a semnala minusul, fără a remedia, a devenit o modă. Miza este mare și, probabil, depășește simpla sugerare sau trecere în revistă a unor practici economice care ar putea completa veniturile”, explică Hava.

În propunerea sa, președintele Consiliului European a luat în considerare venituri suplimentare la bugetul UE, precum taxarea materialelor plastice și comercializarea certificatelor de emisii de CO2 (din schema extinsă pentru carbon).

”Ea trebuie completată și cu alte surse”, avertizează Mircea Hava, care oferă și câteva exemple precum politica de impozitare a companiilor multinaționale, introducerea unui impozit pe serviciile digitale sau managementul taxei pe valoare adăugată.

”Fără a avea pretenția unui specialist, sunt convins că ar avea un efect de stimulare a veniturilor reglarea și ajustarea onestă a intereselor între companiile multinaționale, și țările în care acestea activează”, spune europarlamentarul, invocând cifre care arată că aproape 40  din profiturile întreprinderilor multinaționale sunt transferate, în fiecare an, către paradisuri fiscale, cu pierderi clare pentru Uniunea Europeană, deoarece 35% din profiturile transferate provin din țările din UE.

”Să nu uităm că cetățenii UE sunt favorabili introducerii unui impozit pe serviciile digitale. Studiile arată că 80 % dintre cetățenii din Germania, Franța, Austria, Țările de Jos, Suedia și Danemarca susțin impozitarea serviciilor digitale și consideră că UE ar trebui să dea tonul măsurilor în acest domeniu pe plan internațional. De aceea, pachetul de reglementări privind fiscalitatea digitală, taxarea justă a giganților digitali, trebuie să devină o realitate”, precizează eurodeputatul liberal.

Mai mult. Mircea Hava abordează și problema pierderilor de bani de la bugetul UE din cauza fraudei fiscale, evaziunii fiscale, planificării fiscale agresive și spălării banilor.

”Ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,9 % în 2018. Banii din evaziunea intracomunitară sunt o pierdere majoră pentru bugetul UE. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este serios afectată de un management financiar defectuos, falimente, fraude și evaziune la nivel european. 147 de miliarde de euro (la nivelul anului 2016) a fost gaura în bugetele statelor membre, generată de neîncasarea TVA. O mai bună colectare a acestei taxe, ar spori disponibilitatea de lichiditate pentru cofinanțarea veniturilor bugetului UE” spune europarlamentarul PNL.

Hava pledează și pentru o intensă acțiune comunitară pentru recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal și combaterea celor acordate ca avantaje fiscale, precum și pentru o mai bună reglementare și o taxare echitabilă a porturilor libere, antrepozitelor vamale și altor zone economice specifice, care, în opinia sa, ar mai genera un plus de venituri.

”În concluzie, nu voi fi niciodată de acord ca șansele unor state care încă au mare nevoie de bani pe politicile de coeziune sau a celei agricole comune, sa fie restrânse până nu sunt explorate toate posibilele surse de suplimentare a banilor. A ignora realități, pentru a ne concentra exclusiv pe metode contabile, poate reprezenta un risc mai mare de creștere a decalajelor de dezvoltare. Suntem obligați să căutăm soluții pentru creșterea bugetului UE și nu să ne poticnim în tăieri. Am spus-o și recent: CFM-ul trebuie privit ca o investiție. La fiecare euro investit prin bugetele acestuia, se generează și se recuperează din Economia Pieței Unice, anual, alții 9 euro”, conchide Hava.

Propunerea lui Charles Michel privind viitorul cadrul financiar multianual se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

De asemenea, vinerea trecută, președintele Parlamentului European David Sassoli a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19. Euroscepticii nu pot nega realitatea

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19, iar euroscepticii și alți actori statali nu pot nega realitatea, în ciuda dezinformării practicată pe scară largă pentru promovarea unor interese politice, transmite eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate criza generată de pandemia COVID 19, atât în domeniul sănătății cât și în domeniul economic. Acest lucru trebuie adus în atenția publicului, mai ales în contextul actual, când se încearcă propagarea unui curent eurosceptic, un context în care actori statali sau diverse publicații încearcă să creeze o imagine falsă și să profite de pe urma crizei pentru a-și promova interesele politice”, scrie Cristian Bușoi.

Acesta amintește că, în aceste ultime săptămâni, UE a creat mecanisme și a adoptat soluții de răspuns la criza generată de Covid 19 care presupun ajutoare financiare „fără precedent” pentru protejarea cetățenilor și a economiei, relaxare fiscală, achiziții comune și rezerve strategice pentru echipamente medicale și, mai presus de toate, solidaritate.

Mai jos, eurodeputatul menționează principalele măsuri luate de UE ca răspuns la criza provocată de COVID-19, pandemia care „a dat peste cap întreaga planetă”.

Achiziții comune, acces la rezerva stretegică rescEU

Uniunea Europeană a pus la punct un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale și de protecție, precum și medicamente. Statele membre au acces la rezerva strategică rescEU, care include atât echipamente de protecție pentru personalul medical, cât și ventilatoare pentru respirație. În plus, datorită industriei europene care s-a mobilizat și și-a adaptat liniile de producție UE va fi capabilă în maximum trei luni să fabrice echipamente de protecție pentru personalul din spitale, fără să mai depindă de importuri.

37 de miliarde de euro pentru Inițiativa Coronavirus Response

37 de miliarde EUR de la bugetul UE au fost alocate Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii și a piețelor forței de muncă. 28 de miliarde de euro vin sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, care nu sunt încă alocate proiectelor, și devin astfel eligibile pentru răspunsul la criză.

Alte 8 miliarde sunt prefinanțările din fondururile structurale neutilizate de statele și care nu vor fi restituite UE, cum s-a întâmplat până acum, ci vor rămâne la dispoziția statelor pentru a depăși criza. Din cele 37 de miliarde de euro României îi sunt alocale aprox. alocate 3,1 miliarde de euro. Planul de ajutor economic a intrat în vigoare la 1 aprilie.

În paralel, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului.

Promovarea cercetării pentru descoperirea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19

Comisia Europeană a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte de cercetare legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro. Fondurile suplimentare sunt destinate unui număr de 18 proiecte, la care lucrează 140 de echipe de cercetători, ce au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus. Pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020. Se estimează că investiția totală va ajunge la peste 90 de milioane de euro: jumătate provenind din bugetul UE și restul din fondurile industriei.

Repatrierea cetățenilor europeni și crearea de coridoare verzi

Uniunea Europeană ajută statele membre cu repatrierea cetățenilor rămași blocați departe de casă din cauza restricțiilor de circulație impuse de criza COVID-19. De la începutul pandemiei, aproximativ 250.000 de persoane au fost repatriate în Europa prin intermediul unor zboruri organizate de statele membre. Pentru a transporta rapid stocurile necesare de medicamente, echipamente medicale și alimente, UE a decis și înființarea de culoare verzi, care să faciliteze accesul transportatorilor, iar timpul de așteptare la trecerea prin punctele de frontier să nu depășească 15 minute cu tot cu controlul documentelor.

Repornirea economiilor

Pentru a atenua șocul economic provocat de COVID – 19, fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat pentru depăşirea crizei, iar regulile au fost relaxate pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficient, spune eurodeputatul PNL.

Cea mai recentă măsură este activarea SURE, un instrument financiar de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile să depășească perioada de criză.

Comisia Europeană a decis și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar.
Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că ”industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus”: Multe dintre fabricile noastre și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezoane, izolete

Published

on

Industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus, a transmis europarlamntarul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, precizând că ”multe dintre fabricile noaste și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezonae, izolete, iar, în curând, România ar putea produce inclusiv ventilatoare pentru respirație”.

Guvernul a aprobat deja prin ordonanță de urgență ”omologarea echipamentelor medicale și de protecție de către laboratoarele specializate ale MAPN, iar în acest moment există deja peste 400 de cereri depuse de către antreprenorii români pentru omologarea produselor.”

În acest context, eurodeputatul român a făcut o trecere în revistă a echipamentelor medicale care sunt produse deja în România:

1.Măști în 3 straturi

În maximum patru săptămâni, România ar putea acoperi cererea internă de măști de protecție din producție proprie. La Oradea se produc deja măști în 3 straturi, iar săptămâna aceasta vor ajunge în România alte 10 linii de producție. Începând cu 15 aprilie, țara noastră va putea produce între 1 și 2 milioane de măști pe zi. Materia primă pentru aceste măști se găsește în România, ceea ce însemnă că nu va mai dura mult până când măștile de protecție vor fi disponibile pentru întrega populație. Deocamdată stocurile sunt cumpărate integral de stat pentru sistemul de sănătate”, a informat Dan Montreanu.

2. Măști FPP

Eurodeputatul român a anunțat că , pentru măștile FPP, ”pe 15 aprilie va veni prima linie de producție, iar în două săptămâni de la instalare se vor putea produce aproximativ 40.000 de măști pe zi. Acest tip de măști sunt doar pentru sistemul de sănătate și există mari șanse ca România să-și poată asigura nevoia internă tot în câteva săptămâni. Materia primă pentru aceste măști trebuie importată din Turcia sau China, însă firma care aduce utilajul a oferit statului asigurări că va exista materialul necesar pentru producție.”

4. Izolete

Dan Motreanu a anunțat că, până în prezent, ”45 de izolete de producție românească au fost recepționate de Ministerul Apărării Naționale.”

Izoletele au fost fabricate de cercetătorii militari în colaborare cu medicii militari și indeplinesc standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare și pe traseul de transport al persoanei infectate cu noul tip de coronavirus. Ministerul Apărării a făcut comandă de minumim 100 de izolete.

5. Combinezoane

Potrivit eurodeputatului român, ”săptămâna aceasta un producător mare de textile industriale va omologa în laboratoarele MAPN un cobinezon dintr-un material special produs în România, ce urmează să fie dezvoltat ulterior în serie de către marile fabrici de confecții. Firba vine de la o fabrică din Buzău, iar materialul textil de la o fabrică din Vâlcea. După omologare, există șanse ca România să poată dezvolta inclusiv capacitate de export.”

6. Aparate PCR

Europarlamentarul a estimat că, până la sfârșitul lunii, numărul aparatelor RT-PCT s-ar putea dubla, în prezent, în România existând deja 40 de astfel de aparate. Astfel, ”capacitatea de testare ar putea ajunge la 6000 – 8000 de teste pe zi, compativ cu maximum 700, la începutul crizei. Creșterea capacității ține azi exclusiv de rapiditatea cu care vom putea instrui experți pentru a analiza testele. Avem suficiente kituri de testare și recoltoare.”, a dat asigurări Dan Motreanu.

7. Ventilatoare de respirație

Doi mari producători mondiali de ventilatoare respiratorii, unul din SUA și altul din Irlanda, au pus la dispoziție României blueprint-urile pentru a face aparatele de ventilație, inclusiv schițele pieselor”, a informat eurodeputatul român. În aceste condiții, marile firme din ”industria auto românescă încearcă acum construirea unui aparat de ventilație pilot, iar dacă acesta va trece cu succes de toate testele, urmează producția în serie, în maximum opt săptămâni.”

8. Viziere

”Cu ajutorul companiilor private, mai multe ONG-uri din România au cumpărat zilele acestea câteva sute de imprimante 3D pentru viziere, producția urmând să ajungă în spitalele din țară. În ceea ce privește vizirele, nu există o problemă de producție.”, a conchis Dan Motreanu.

Până în prezent, în România au fost înregistrate aproape 4.000 de infectări cu noul coronavirus, în vreme ce 157 de persoane testate pozitiv cu SARS-CoV-2 au decedat.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending