Connect with us

Bugetul UE

Austeritate sau crestere economica? Solutiile marilor familii politice europene pentru relansarea economiei. Vineri, 15 noiembrie, pe TVR1, de la 18.50

Published

on

Cand va iesi Romania din criza si ce solutii au marile familii politice europene pentru relansarea economiei? Cand vor simti romanii imbunatatirea nivelului de trai? Sunt europenii cu adevarat solidari? Cand se termina austeritatea?

Europarlamentarii Victor Bostinaru si dl Teodor Stolojan vin la emisiunea Calea Europeana din data de 15 noiembrie 2013, pentru a vorbi despre viitorul Romaniei Europene. Aceasta emisiune se integreaza in promovarea temelor de interes european si national in contextul activitatii Parlamentului European si importantei acesteia la nivel national si UE.

Photo: Ce si mai ales cum face Uniunea Europeana pentru relansarea economica. asta seara, de la ora 18.50, pe TVR1. O dezbatere pe teme economice cu eurodeputatii Theodor Stolojan si Victor Bostinaru. Le multumesc reprezentantilor PDL/PPE si PSD/Socialistii Europeni, dar si Biroului de Informare al Parlamentului European. Sper sa urmariti cu placere o dezbatere pe teme clare, fara atacuri la persoana, in care interlocutorii se pot contrazice fara a cobori nivelul discutiilor. Cand o vor duce europenii mai bine? Aflati pe Calea Europeana, la TVR1!

Asa cum v-am obisnuit, vom acorda, cu ajutorul sponsorului nostru, 4culori.ro, un premiu constand intr-un pachet care va contine un memory stick de mare capacitate, o agenda si un pix cu sigla caleaeuropeana.ro. Cea mai buna intrebare adresata invitatilor pe tema emisiunii va primi raspunsurile acestora, iar autorul acesteia va castiga premiul oferit. Asteptam intrebarile pe pagina de Facebook, la facebook.com/caleaeuropeana.

Romania va primi in plus 2,5 miliarde de euro din fondurile europene. Europarlamentarul PSD Victor Bostinaru, care a fost raportor al Parlamentului European pentru fondurile de coeziune, a reusit sa obtina un an in plus pentru ca banii europeni alocati perioadei 2007-2013 sa mai poata fi folositi de Romania. La initiative europarlamentarului Bostinaru, o  mare parte a acestor fonduri va putea fi folosita  pentru anveloparea cladirilor publice si private si pentru modernizarea centralelor termice, ceea ce  ar putea reduce considerabil facturile la incalzire.

La randul sau, fostul premier Theodor Stolojan, eurodeputat PDL/PPE a vorbit despre proiectul promovat in Parlamentul European, prin care va fi creat un mecanism de monitorizare a fraudelor la nivel european.

Mai multe date puteti afla urmarind emisiunea Calea Europeana difuzata de TVR 1, vineri de la ora 18.50. Invitatii lui Dan Carbunaru  sunt europarlamentarii Victori Bostinaru si Theodor Stolojan care vor vorbi despre banii alocati Romaniei si despremomentul cand vom depasi criza economica

Principalele teme pe care le vom aborda vor fi:

  • masurile economice luate la nivel UE pentru iesirea din criza si redresare economica/creare de noi locuri de munca
  • combaterea somajului,
  • piata unica,
  • competitivitate,
  • promovarea femilor la locul de munca,
  • provocarile globalizarii economiei
  • stimularea comertului
  • protejarea micilor companii
  • banking supervision, uniunea bancara
  • protejarea depozitarilor
  • uniunea monetara
  • dezvoltarea pietei interne in domeniul sectorului transporturilor
  • stabilitatea fiscala
  • austeritate vs masuri de crestere economica
  • eurobondurile
  • guvernanta fiscala si economica
  • lupta impotriva evaziunii fiscale la nivel UE
  • asigurarea unei competitii corecte pe piata interna europeana
  • solidaritatea statelor membre

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Bugetul UE

Klaus Iohannis se întâlnește la Bruxelles cu președintele Consiliului European: Discuțiile se axează pe negocierile privind bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Continue Reading

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending