Globalizarea, acest fenomen deopotrivă lăudat și contestat este foarte mult blamat în ultima perioadă pentru multe probleme cu care societățile se confruntă și ale căror rădăcini pot fi identificate cu aproximativ 4 decenii în urmă.
Cu siguranță că există lecții pe care le putem învăța de pe urma proceselor globalizării. Primul lucrul care poate fi făcut în rezolvarea unei probleme este chiar identificarea acesteia. Una dintre cele mai notabile caracteristici ale Brexitului a fost conștientizarea nivelului populismului, fiind șocant pentru cetățenii cu venituri mari și cosmopoliți alegerile altor cetățeni ai Marii Britanii, notează World Economic Forum.
Aceștia sunt tocmai aceia care locuiesc în orașe mici unde joburile tradiționale au dispărut cu o generație în urmă și nu au mai fost înlocuite. Întregi comunități și-au văzut veniturile stagnând sau chiar regresând cu mult înaintea crizei financiare.
Această tendință se poate observa în întreaga Uniune Europeană, tinerilor fiindu-le foarte greu să își găsească locuri de muncă. Potrivit Eurostat, procentul șomerilor atingea cote alarmante în 2015, Spania fiind în coada clasamentului cu 49.9%, urmată la mică distanță de Grecia (49.7%), Croația (43.6%). Media UE este de 20.9 procente, iar în România șomajul în rândul tinerilor depășește media Uniunii, fiind de 23.3%.
La polul opus se află Danemarca cu 10.5%, Austria cu 9.9% și Germania cu 7.2 procente, acestea fiind statele care reușesc să integreze cei mai mulți tineri pe piața muncii.
Citiți și Germania, campioană la combaterea șomajului în rândul tinerilor. Cum stă România
Potrivit unui sondaj ale cărui rezultate au fost prezentate 2015, Germania era și atunci statul care reușea să combată cel mai bine șomajul în rândul tinerilor, doar 7.7 % dintre aceștia neavând loc de muncă. România avea un procent de șomaj în rândul tinerilor de 24% iar media Uniunii Europene (UE28) a fost în 2014 de 22,2%.
