COMISIA EUROPEANA
Sondaj al Comisiei Europene: La 10 ani de la aderare, peste 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană și cred că Uniunea va deveni mai puternică și mai unită
Published
8 years agoon
La 10 ani de la aderare, românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), iar 54% consideră că vocea le este auzită în UE, relevă cel mai recent sondaj de opinie publicat luni de către Reprezentanța Comisiei Europene în România cu ocazia împlinirii a 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană.
“Faptul că majoritatea românilor consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetățeni europeni activi. Cât despre viitorul Europei, ei susțin, la fel ca președintele Juncker, cel de-al șaselea scenariu, «unitate pentru toți»”, a subliniat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul conferinței de presă transmisă LIVE și pe CaleaEuropeana.ro.
Totodată, 51% dintre români consideră Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, care se va derula între 1 ianuarie – 30 iunie 2019, este un moment important.
Prezent la evenimentul de lansare al sondajului, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, „Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate pe măsură. În acest sens, ne propunem să corelăm prioritățile Președinției cu așteptările populației, plasând cetățeanul în centrul politicilor pe care le vom promova în plan european“.
Cum se poziționează românii față de Uniunea Europeană la 10 ani de la aderare?
– 86% dintre ei au o părere neutră (40%) sau pozitivă (46%) despre UE, iar 14% una negativă.
– În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relațiile bune dintre statele sale membre, democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și capacitatea de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii.
– Românii consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană va deveni mai puternică (56%) și mai unită (58%).
– principalele avantaje ale aderării sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, accesul la mai multe bunuri/piețe și impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc;
– principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare, exodul forței de muncă înalt calificată (brain-drain) și concurența din partea companiilor internaționale;
– principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției române, ar trebui să fie politica de coeziune (66%), precum și cea agricolă comună (59%), securitatea și migrația (58%), intrarea României în spațiul Schengen (57%) și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.
Datele complete ale sondajului pentru România sunt disponibile aici.
Sondajul publicat de către Comisia Europeană survine la o lună distanță după o măsurătoare a Parlamentului European. Rezultele sondajului legislativului european (Parlametru) arăta, la mijlocul lunii octombrie, că procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut cu 6 puncte procentuale, sub 50%. Astfel, doar 48% dintre români considerau că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că acest lucru nu este nici bun nici rău.
Cum a evoluat UE în ochii românilor după aderare
Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, românii au declarat că au încredere în Uniunea Europeană și peste 50% dintre ei au fost de părere că apartenența la blocul comunitar a adus beneficii țării noastre. În perioada 2007-2011, peste 60% dintre români au declarat că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii țării noastre, excepție făcând anul 2010, marcat de recesiune, când procentul a scăzut până la 53,25%. Atunci peste o treime dintre cetățeni a susținut că România nu a beneficiat de pe urma aderării.

Ulterior, în cadrul unui Eurobarometru realizat în 2012 , cetățenii din opt state europene, printre care și cei ai României, s-au declarat atașate de Uniunea Europeană: Luxemburg (72%), Polonia (60%), Belgia (58%), Franța (55%), Letonia (54%), Bulgaria (53%), Germania (52%) și România (51%).
Sprijinul arătat Uniunii Europene de către respondenţii români a fost susținut în continuare în 2013 de o percepţie pozitivă a imaginii acesteia: 43% dintre români au o imagine pozitivă, 5% optând pentru limita superioară a scalei şi menționând că imaginea este una „foarte pozitivă”. La polul opus, doar 13% au declarat atunci că au o imagine negativă despre Uniunea Europeană.
Liberalizarea accesului pe piața muncii pentru cetățenii români în toate statele membre, începând cu 1 ianuarie 2014 a menținut României în rândul țărilor eurooptimiste. Mai mult de jumătate dintre români (55%) considerau, potrivit unui Eurobarometru realizat atunci, că Uniunea se îndreaptă în direcția corectă și doar 16% considerând că direcția este cea greșită. Procentul optimiștilor situează România mult peste media europeană (25%). De asemenea, peste jumătate (59%) dintre cetățenii români au declarat atunci că o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, 11% dintre aceștia optând pentru limita superioară a scalei ce indică o imagine „foarte pozitivă”. La polul opus, cu o imagine negativă, întâlnim un procent de doar 9%, mult sub media europeană (22%), pentru acea perioadă.
În cadrul unui sondaj realizat de Parlamentul European în 2015, 72% dintre români au susținut că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării lor iar acestea sunt, în opinia respondenților, noi oportunităţi pentru locuri de muncă (48%), îmbunătăţirea standardelor de viaţă (29%), contribuţia UE la democraţia din România (28%), şi contribuţia la creşterea economică (27%).
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
-
UE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia trebuie să se bucure din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”
-
“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”: În debutul epocii jocului de sumă zero între superputeri, UE și Mercosur au semnat, la Asuncion, acordul celei mai mari zone de liber-schimb
-
UE arată ca o “stea în declin”, avertizează președintele naționalist al Poloniei: Trebuie să conducem tabăra reformistă a UE. Moartea unei astfel de stele poate duce la formarea găurilor negre
-
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
-
INS: România are al doilea cel mai scăzut nivel al prețurilor din UE pentru consumul gospodăriilor, dar puterea de cumpărare rămâne sub media europeană
-
România, „unul dintre principalii piloni de securitate ai Europei” prin SAFE. Abrudean: Am negociat responsabil. Modernizăm armata, dezvoltăm industria de apărare și creștem siguranța cetățenilor
COMISIA EUROPEANA
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Published
1 day agoon
January 17, 2026By
Teodora Ion
Președintele brazilian Luiz Inacio da Silva și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au celebrat vineri, la Rio de Janeiro, acordul comercial UE-Mercosur, salutându-l ca pe un succes pentru multilateralism, în pofida îngrijorărilor pe care acesta le-a provocat și care persistă, anunță EFE, citat de Agerpres.
„Acordul UE-Mercosur transmite un mesaj puternic. Acesta spune: bine ați venit în cea mai mare piață din lume și în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă. Aceasta este puterea parteneriatului și a deschiderii. Aceasta este puterea prieteniei și a înțelegerii între popoare și regiuni de peste oceane. Și astfel creăm prosperitate reală – prosperitate comună. Pentru că suntem de acord că comerțul internațional nu este un joc cu sumă zero. Suntem convinși că toată lumea poate și trebuie să beneficieze – în termeni de noi locuri de muncă de ambele părți, oportunități mai bune pentru cetățenii noștri și pentru sectorul de afaceri și, prin urmare, venituri mai mari. Vrem o lume care să funcționeze pe baza încrederii și a muncii în echipă. Aceasta este ambiția Europei. Și știu că este și ambiția dumneavoastră”, a transmis von der Leyen într-o conferință de presă comună cu președintele brazilian înainte ca documentul care parafează înțelegerea comercială să fie semnat.
The EU-Mercosur deal sends a strong message.
It says:
Welcome to the world’s biggest market.
The largest free trade area on the planet.
This is the power of partnership and openness ↓ https://t.co/X00vmu5Wq7
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 16, 2026
Aceasta a amintit că anul viitor, UE și Brazilia vor celebra 20 de ani de parteneriat strategic și a prezentat o serie de avantaje ale acestui acord comercial.
„Prin urmare, acest acord nu putea veni într-un moment mai potrivit. El va multiplica oportunitățile ca niciodată până acum. Cu acces reciproc la piețe strategice. Reguli clare și previzibile. Standarde comune. Și lanțuri de aprovizionare care devin autostrăzi pentru investiții. Pentru mine, aceasta este esența comerțului bazat pe norme. Dar munca noastră continuă. Semnarea de mâine va fi doar un prim pas. Următoarele capitole rămân de scris. Întreaga poveste va fi un succes complet doar atunci când oamenii și întreprinderile vor putea simți beneficiile acordului nostru. Și acest lucru ar trebui să se întâmple rapid. Când vom pune în aplicare acordul UE-Mercosur, aceasta va fi o poveste de succes scrisă de 700 de milioane de oameni”, a continuat președinta Comisiei Europene.
Potrivit oficialului european, „Europa și Brazilia se îndreaptă către un acord politic foarte important privind materiile prime critice.”
„Acesta va sta la baza cooperării noastre în cadrul proiectelor comune de investiții în litiu, nichel și pământuri rare. Acest lucru este esențial pentru tranziția noastră digitală și ecologică. De asemenea, este esențial pentru independența noastră strategică într-o lume în care mineralele tind să devină un instrument de coerciție. Oferta Europei va fi întotdeauna diferită. Vom respecta întotdeauna cele mai înalte standarde. În ceea ce privește transparența. În ceea ce privește respectul pentru mediu. Și ne vom asigura întotdeauna că comunitățile locale sunt principalele beneficiare ale valorii create. Așadar: toată lumea are de câștigat. Este o situație cu adevărat avantajoasă pentru toate părțile. Pentru că acesta este modul în care Europa face afaceri”, a conchis Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene și președintele Consilului European, Antonio Costa, vor semna sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, acordul UE – Mercosur, negociat din 1999.
Președintele Consiliului European ar fi trebuit să participe la evenimentul din Brazilia, dar acesta nu a mai putut fi prezent din cauza anulării zborului, informează Politico Europe.
Deși fac parte din aceeași echipă de negociatori, delegațiile Consiliului European și Comisiei Europene au călătorit separat în America de Sud.
Comisia Europeană a refuzat să furnizeze detalii despre călătoria dnei von der Leyen din motive de securitate.
COMISIA EUROPEANA
UE va continua să colaboreze cu aliații și partenerii săi, inclusiv cu SUA, în vederea asigurării securității în regiunea arctică, subliniază Ursula von der Leyen pe fondul tensiunilor transatlantice privind Groenlanda
Published
2 days agoon
January 16, 2026By
Teodora Ion
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE va continua să colaboreze cu SUA pentru a consolida securitatea în regiunea arctică, în pofida amenințărilor lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, informează Euronews și Politico Europe.
În același timp, von der Leyen a confirmat că Groenlanda este „în principiu” acoperită de clauza de asistență reciprocă a blocului.
„Uniunea Europeană se bucură de o reputație foarte bună în Groenlanda și ne bazăm foarte mult pe excelenta cooperare pe care o avem”, a declarat von der Leyen joi, în cadrul unei vizite oficiale la Limassol, Cipru, țară care a preluat la începutul acestui ai președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
„Vom continua astfel să lucrăm la securitatea Arcticii împreună cu aliații și partenerii noștri, inclusiv cu Statele Unite”, a adăugat ea.
Trump și-a prezentat agenda expansionistă ca pe un obiectiv de securitate națională.
Miercuri, președintele american a declarat că NATO va deveni „mai puternică și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite”. În caz contrar, a spus el, Rusia și China ar avea de câștigat în această regiune strategică.
„Orice altceva decât asta este inacceptabil”, a scris el pe platforma sa de socializare, Truth Social.
Declarațiile sale au coincis cu o întâlnire la Washington între miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, secretarul de stat american Marco Rubio și vicepreședintele american J.D. Vance.
Ministrul danez, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că tonul discuțiilor a fost sincer și constructiv, dar a recunoscut că între cele două părți există în continuare un „dezacord fundamental”.
„Nu am reușit să schimbăm poziția americană”, a declarat el la finalul întâlnirii care s-a soldat cu stabilirea unui „grup de lucru la nivel înalt” pentru o „cale comună de urmat” privind Groenlanda.
În același timp, mai multe țări europene au început să-și anunțe public intenția de a trimite ofițeri militari în cadrul unei misiuni de recunoaștere în teritoriul bogat în minerale, o reflectare clară a tensiunilor extrem de ridicate alimentate de viziunea lui Trump.
Cu ocazia debutului președinției cipriote a Consiliului UE, von der Leyen a promis să „dubleze” investițiile și cooperarea în Groenlanda.
„Ceea ce este clar este că Groenlanda poate conta pe noi din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă, alături de președintele cipriot Nikos Christodoulides.
„În ceea ce privește securitatea sa, discuțiile privind securitatea Arcticii sunt, în primul rând, o problemă fundamentală pentru NATO. Dar doresc să subliniez și faptul că Arctica și securitatea Arcticii sunt două teme fundamentale pentru Uniunea Europeană și au o importanță enormă pentru noi”, a continuat ea.
Asistență reciprocă
Separat, Comisia Europeană a confirmat că Danemarca ar putea invoca clauza de asistență reciprocă a UE în cazul unui atac armat împotriva Groenlandei.
Comisia a evitat recent să clarifice aplicarea juridică.
„Groenlanda face parte din teritoriul Regatului Danemarcei și, prin urmare, este, în principiu, acoperită de clauza de solidaritate reciprocă prevăzută la articolul 42.7 din TUE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Euronews.
„Cu toate acestea, în prezent, nu se ridică problema” a adăugat purtătorul de cuvânt, referindu-se la faptul că amenințările lui Trump nu s-au concretizat încă în acțiuni.
Clauza de asistență reciprocă este consacrată în articolul 42.7 din tratatele UE, care prevede că, dacă o țară este „victima unei agresiuni armate pe teritoriul său”, celelalte state membre vor avea „obligația de a acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”, în conformitate cu dreptul la autoapărare colectivă recunoscut de Carta ONU.
Articolul nu precizează în mod explicit ce măsuri sunt incluse în categoria „ajutor și asistență”.
Conform unei note explicative a Comisiei, statele membre ar trebui să dispună de o marjă suficientă pentru a decide asupra sprijinului pe care îl acordă, care poate fi de natură diplomatică, tehnică, medicală sau civilă. Se are în vedere și asistența militară.
Activarea articolului necesită un atac „din străinătate” efectuat de actori statali sau nestatali, se precizează în notă. Decizia de activare revine exclusiv statului membru atacat. Odată declanșată, obligația de a acorda asistență devine „obligatorie din punct de vedere juridic”.
De la introducerea sa în 2007, articolul 42.7 a fost invocat o singură dată, când Franța a fost victima atacurilor teroriste din noiembrie 2015 și a solicitat altor state membre să contribuie cu forțe la Operațiunea Santinela.
În mod special, articolul 42.7 stabilește o legătură directă cu articolul 5 din Tratatul NATO, care constituie fundamentul apărării colective a alianței transatlantice. Majoritatea țărilor UE sunt membre ale NATO, ceea ce duce la o suprapunere a angajamentelor și obligațiilor.
Spre deosebire de prevederea UE, care este formulată în termeni generali, articolul 5 din Tratatul NATO este mai explicit, obligând aliații să ia măsurile necesare, „inclusiv utilizarea forței armate”, pentru „restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice”.
Având în vedere că atât SUA, cât și Danemarca sunt membre ale NATO, nu există precedent pentru a stabili cum s-ar aplica articolul 5 într-un scenariu în care armata americană ar încălca suveranitatea daneză și ar ocupa Groenlanda cu forța.
COMISIA EUROPEANA
Comisarul european Jessika Roswall a discutat cu directorul executiv al Shein despre „soluții durabile și circulare pentru a proteja mai bine consumatorii” europeni
Published
3 days agoon
January 15, 2026By
Teodora Ion
Directorul executiv al Shein, Donald Tang, s-a întâlnit miercuri cu comisarul pentru mediu și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, pentru a discuta despre „prioritățile comune” ale companiei cu UE în materie de durabilitate și economie circulară, informează Politico Europe.
Întâlnirea dintre Tang și Roswall are loc la doar câteva săptămâni după ce compania a evitat la limită suspendarea completă a pieței sale online în Franța, pe măsură ce eforturile Parisului de a coagula o reacție la nivel european împotriva Shein își pierd din avânt.
„Această întâlnire face parte din dialogul nostru regulat cu factorii de decizie europeni pe teme relevante pentru sectorul nostru”, a declarat Martin Reidy, purtătorul de cuvânt al companiei, adăugând că aceasta reflectă „angajamentul Shein față de un dialog constructiv”.
Compania a deschis în decembrie un centru logistic de mari dimensiuni în Wrocław, Polonia, cu o suprafață de depozitare de 740.000 de metri pătrați, afirmând într-un comunicat de presă că această facilitate va crea mii de locuri de muncă și va deservi 100 de milioane de cumpărători de pe continent.
„Aștept cu interes să aflu de la Shein cum respectă legislația UE și cum încorporează soluții durabile și circulare pentru a proteja mai bine consumatorii”, a declarat Roswall înaintea reuniunii, adăugând că „moda fast-fashion reprezintă o provocare din ce în ce mai mare”.
Vestea vizitei lui Tang a stârnit reacții în rândul parlamentarilor europeni de stânga, care, împreună cu conservatorii, liberalii și verzii, au adoptat în noiembrie anul trecut o rezoluție prin care solicitau Comisiei să „treacă de la dialog la aplicarea decisivă” a standardelor UE de protecție a consumatorilor pentru platformele online.
„Mă aștept la consecințe clare în urma acestei întâlniri”, a declarat Gabriele Bischoff, europarlamentar și vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
În opinia sa, scandalul păpușilor sexuale „a arătat clar că platformele de comerț electronic, precum Shein, profită în mod repetat de produse ilegale și periculoase, ignorând standardele europene”.
Comisia ar trebui să arate „în mod clar (companiei Shein) că normele UE nu sunt negociabile și că este pregătită să își exercite în mod consecvent competențele, inclusiv opțiunea de a exclude platformele de pe piața UE”, a adăugat ea.
Presiunea asupra Shein a crescut odată cu preocupările eurodeputaților cu privire la afluxul de colete mici din țări terțe, care conțin adesea produse nesigure și ilegale și au un impact negativ semnificativ asupra mediului.
„Când Franța a încercat să interzică Shein pe piața franceză, am învățat un lucru: Shein reacționează doar la măsuri dure pentru a-și alinia modelul de afaceri la legislația UE”, a declarat pentru Politico Anna Cavazzini, președinta comisiei IMCO și eurodeputată germană din partea Verzilor.
„Anularea acestei decizii a evidențiat și mai mult necesitatea unor măsuri ferme și decisive la nivelul UE pentru a combate încălcările legislației noastre. Prin urmare, este timpul ca Comisia să acționeze cu fermitate, de exemplu prin suspendarea acestor platforme la nivelul întregii UE în cazul unor încălcări sistematice și repetate”, a adăugat ea.
Shein învinge Franța (oarecum)
În Franța, compania a ieșit din scandalul păpușilor sexuale cu foarte puține consecințe, în afară de imaginea șifonată și de atitudinea glacială a oficialilor francezi.
În decembrie, un tribunal francez a decis în favoarea Shein și a respins încercarea Ministerului de Interne francez de a suspenda magazinul online Shein în urma vânzării de produse ilegale. Guvernul francez a susținut că, în cazul Shein, exista riscul ca problemele să se repete, dar tribunalul a considerat că suspendarea platformei era o măsură prea severă, având în vedere că Shein a reacționat prompt la momentul respectiv.
Cu toate acestea, a obligat Shein să implementeze verificarea vârstei dincolo de declararea pe proprie răspunde a utilizatorilor înainte de a continua să vândă produse pornografice.
Shein a promis, de asemenea, să respecte „toate legile franceze” și să continue discuțiile cu autoritățile franceze — o victorie pe jumătate pentru guvernul francez, care a declarat deja că va face apel. Procesul începe pe 5 februarie.
„Nu ne vom opri aici”, a promis ministrul francez al comerțului, Serge Papin. Compania se confruntă, de asemenea, cu o acțiune în justiție separată din partea unor mărci franceze, pe motiv de concurență neloială.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Donald Trump spune că „este timpul pentru o nouă conducere în Iran”, în contextul reprimării violente a protestelor: Ayatollahul Khamenei este responsabil pentru „distrugerea completă a țării”
Ministrul groenlandez al resurselor minerale salută reacția țărilor europene în fața tarifelor impuse de Trump: „Trăim vremuri extraordinare, care necesită nu numai demnitate, ci și mult curaj”
Oficial: Nicușor Dan a primit o scrisoare de la Donald Trump prin care România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Gaza
Ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva summitului NATO de la Ankara: consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, progrese în alocarea fondurilor pentru apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina
UE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia trebuie să se bucure din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”
“Nu ne vom lăsa șantajați și intimidați”: Europenii ripostează la tarifele lui Trump și promit un răspuns unit, inclusiv asigurarea securității arctice și în Groenlanda
“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”: În debutul epocii jocului de sumă zero între superputeri, UE și Mercosur au semnat, la Asuncion, acordul celei mai mari zone de liber-schimb
Trump impune tarife Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei pentru a forța “achiziția” Groenlandei: Pacea mondială este în joc!
A intrat în vigoare tratatul ONU ce oferă un cadru pentru guvernanța comună a aproximativ două treimi din suprafața oceanelor. Emmanuel Macron: Marea liberă nu va mai fi un Vest Sălbatic
Autoritatea Națională pentru Cercetare: Proiecte de cercetare de peste 12 miliarde de lei contractate în ultimii trei ani din fonduri structurale, PNRR și fonduri naționale pentru competitivitatea europeană și națională
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene
Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional
România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”
Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european
Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days agoEXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
-
REPUBLICA MOLDOVA6 days agoMaia Sandu ar vota în favoarea unirii R. Moldova cu România: “Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
-
CONSILIUL UE1 week agoRomânia a votat în favoarea acordului UE – Mercosur, anunță Nicușor Dan: “România câștigă noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată”
-
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week agoRomânia, încă un pas pe drumul aderării la OCDE: Țara noastră a obținut al 18-lea aviz formal din 25 necesare, anunță Luca Niculescu
-
NATO7 days agoPremierul danez cere NATO “mai multă fermitate și unitate” ca Rusia și China să nu devină amenințări în Arctica: “Se destramă iluzia că libertatea și securitatea sunt garantate”

