Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sondaj alarmant: Mai puțin de jumătate dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun

Published

on

Rezultatele celui mai recent sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

Deși în scădere cu 3 puncte procentuale față de luna octombrie a anului trecut, o majoritate apropiată de media europeană dintre români (61%, față de 64% în octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE. 

Însă procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut cu 6 puncte procentuale, sub 50%. Astfel, doar 48% dintre români consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că acest lucru nu este nici bun nici rău.

Potrivit sondajului, 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În aproape toate statele europene, cetățenii consideră că vocea lor este mai puternică la nivel național, decât la nivel european. Excepție fac România și Lituania, unde cetățenii cred că vocea lor contează mai mult în Uniunea Europeană decât în propria țară. În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară. În acest context, merită menționat faptul că ”guvernul României a fost schimbat în iunie 2017” și că ”un nou guvern a preluat puterea în Lituania, în iarna anului 2016”, precizează sursa citată.

În privința realizărilor și obiectivelor pe care Uniunea Europeană trebuie să le protejeze în continuare și să le trateze cu prioritate, peste 44% dintre respondenții din UE au ales apărarea drepturilor fundamentale și a libertăților.

Al doilea cel mai votat beneficiu este libertatea de a călători, lucra și studia în Uniunea Europeană. Totodată, potrivit sondajului, UE trebuie să protejeze aspectele legate de drepturile lucrătorilor (34%), pensii adecvate (34%) și prosperitatea economică (33%). Acesta a fost domeniul în care majoritatea românilor respondenți (42%) consideră că Uniunea Europeană trebuie să își orienteze eforturile.

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.  Cetățenii UE se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

De asemenea, notează realizatorii sondajului, în ceea ce privește profilul respondenților din UE și răspunsurile oferite de aceștia, a fost pus accentul și asupra valorilor europene comune, pe de o parte, și asupra identității naționale și culturale, pe de cealaltă parte.

Cele două valori au fost votate ca fiind importante pentru UE de către un număr similar de respondenți, 19%, respectiv 18%. Cei care au votat cele două opțiuni au ceva în comun, cu toții sunt interesați de politică în general, cât și de alegerile europene din 2019, se arată în studiu. Cu toate acestea, identitatea culturală și națională este menționată mai des de către cei care au sentimente negative față de UE. Analiza profilului lor general arată că au mai degrabă o percepție negativă asupra UE și consideră că apartenența țării lor la UE drept un lucru negativ care nu aduce beneficii pentru țara lor. Respondenții care au o rată a răspunsului ridicată în favoarea identității culturale și naționale tind să aibă o imagine proastă cu privire la UE și Parlamentul European și doresc ca acesta din urmă să aibă un rol mai puțin important în viitor, precizează sursa citată.

Cum a evoluat UE în ochii românilor după aderare

Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, românii au declarat că au încredere în Uniunea Europeană și peste 50% dintre ei au fost de părere că apartenența la blocul comunitar a adus beneficii țării noastre. În perioada 2007-2011, peste 60% dintre români au declarat că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii țării noastre, excepție făcând anul 2010, marcat de recesiune, când procentul a scăzut până la 53,25%. Atunci peste o treime dintre cetățeni a susținut că România nu a beneficiat de pe urma aderării.

Ulterior, în cadrul unui Eurobarometru realizat în 2012 , cetățenii din opt state europene, printre care și cei ai României, s-au declarat atașate de Uniunea Europeană: Luxemburg (72%), Polonia (60%), Belgia (58%), Franța (55%), Letonia (54%), Bulgaria (53%), Germania (52%) și România (51%).

Sprijinul arătat Uniunii Europene de către respondenţii români a fost susținut în continuare în 2013 de o percepţie pozitivă a imaginii acesteia: 43% dintre români au o imagine pozitivă, 5% optând pentru limita superioară a scalei şi menționând că imaginea este una „foarte pozitivă”. La polul opus, doar 13% au declarat atunci că au o imagine negativă despre Uniunea Europeană.

Liberalizarea accesului pe piața muncii pentru cetățenii români în toate statele membre, începând cu 1 ianuarie 2014 a menținut României în rândul țărilor eurooptimiste. Mai mult de jumătate dintre români (55%) considerau, potrivit unui Eurobarometru realizat atunci, că Uniunea se îndreaptă în direcția corectă și doar 16% considerând că direcția este cea greșită. Procentul optimiștilor situează România mult peste media europeană (25%). De asemenea, peste jumătate (59%) dintre cetățenii români au declarat atunci că o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, 11% dintre aceștia optând pentru limita superioară a scalei ce indică o imagine „foarte pozitivă”. La polul opus, cu o imagine negativă, întâlnim un procent de doar 9%, mult sub media europeană (22%), pentru acea perioadă.

În cadrul unui sondaj realizat de Parlamentul European în 2015, 72% dintre români au susținut că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării lor iar acestea sunt, în opinia respondenților, noi oportunităţi pentru locuri de muncă (48%), îmbunătăţirea standardelor de viaţă (29%), contribuţia UE la democraţia din România (28%), şi contribuţia la creşterea economică (27%). 

Terorismul, șomajul, sărăcia și migrația, printre amenințările împotriva cărora românii cer protecție din partea UE 

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

O treime dintre români se așteaptă ca UE să le protejeze drepturile fundamentale

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Citiți și:

Eurobarometru: Românii au o încredere mai mare în instituţiile europene faţă de cele naţionale

Eurobarometru: Apartenența la UE este considerată un lucru bun de către tot mai mulți europeni

 

 

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

În ce comisii și subcomisii ale Parlamentului European au intrat cei 33 de eurodeputați români în cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

În plenul Parlamentului European de vineri, de la Strasbourg, au fost anunțați membrii comisiilor și subcomisiilor Parlamentului în cea de-a zecea legislatură 2024-2029. Toate comisiile își vor organiza reuniunile constitutive marți, 23 iulie, când își vor alege președinții și vicepreședinții, informează comunicatul oficial.

În urma deciziei de miercuri a plenului privind structura și dimensiunea comisiilor și subcomisiilor permanente ale Parlamentului, grupurile politice și deputații neafiliați au desemnat eurodeputați la fiecare dintre acestea. Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, componența comisiilor sale (inclusiv a subcomisiilor) ar trebui să reflecte, pe cât posibil, componența Parlamentului în ansamblu.

Ce comisii și subcomisii de lucru și-au ales cei 33 de europarlamentari români

Adrian-George Axinia – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru petiții  (PETI).

Dan Barna – Grupul Renew Europe – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI)

Adrian-Dragoş Benea – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON)

Ioan-Rareş Bogdan – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membru supleant în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și Comisia pentru petiții (PETI)

Daniel Buda – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Gheorghe Cârciu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și
membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)

Vasile Dîncu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Gheorghe Falcă – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale ( EMPL), în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO)

Gabriela Firea – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Maria Grapini – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT)

Mircea-Gheorghe Hava – Grupul Partidului Popular European – este membru în Subcomisia pentru drepturile omului (DROI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru transport și turism (TRAN)

Diana Iovanovici-Șoșoacă – Deputați neafiliați – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Luis-Vicențiu Lazarus – Deputați neafiliați – este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Claudiu Manda – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru control bugetar (CONT)

Roxana Mînzatu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și în Comisia pentru petiții (PETI)

Dan-Ștefan Motreanu – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Siegfried Mureșan – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru bugete (BUDG) și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON)

Ștefan Mușoiu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și membru supleant în Subcomisia pentru drepturile omului (DROI)

Victor Negrescu – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE, vicepreședinte al Parlamentului European – este membru în Biroul Parlamentului European (BURO), în Comisia pentru bugete (BUDG), în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și în Subcomisia pentru sănătate publică (SANT) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Dan Nica – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Gheorghe Piperea – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (IMCO) și membru supleant în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO)

Virgil-Daniel Popescu – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT) și în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENV

Nicolae Ștefănuță – Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, vicepreședinte al Parlamentului European – este membru în Biroul Parlamentului European (BURO), în Comisia pentru bugete (BUDG) și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)

Şerban-Dimitrie Sturza – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Claudiu-Richard Târziu – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET), în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și în Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE)

Georgiana Teodorescu – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în  Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și în  Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM)

Cristian Terheș – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – este membru în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în Comisia pentru control bugetar (CONT) și membru supleant în Comisia pentru petiții (PETI)

Eugen Tomac – Grupul Renew Europe – este membru în Comisia pentru cultură și educație (CULT) și în Comisia pentru petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL)

Mihai Tudose – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din PE – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și în Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE) și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Adina Vălean – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE)

Vlad Vasile-Voiculescu – Grupul Renew Europe – este membru în Subcomisia pentru sănătate publică (SANT) și membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT), în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) și în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)

Loránt Vincze – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)

Iuliu Winkler – Grupul Partidului Popular European – este membru în Comisia pentru comerț internațional (INTA) și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI)

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bugetul UE pentru 2025: Consiliul UE convine asupra poziției de negociere cu Parlamentul European, reprezentat în discuții de Victor Negrescu

Published

on

© European Union 2023- Source : EP

Consiliul Uniunii Europene a ajuns miercuri, la nivel de ambasadori, la un acord asupra poziției sale privind proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2025, ce va servi președinției ungare a Consiliului drept mandat de negociere cu vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, negociator-șef al legislativului european pentru acest dosar.

Potrivit unui comunicat, poziția Consiliului pentru bugetul aferent exercițiului următor se ridică la un cuantum de 191,53 miliarde de euro al angajamentelor și de 146,21 miliarde euro al plăților.

”Bugetul pentru anul viitor va juca un rol important în realizarea priorităților și obiectivelor pe termen lung ale UE. Acordul la care s-a ajuns oferă un bun punct de plecare pentru negocierile cu Parlamentul European, ceea ce sperăm că va permite adoptarea la timp a bugetului. Bugetul propus urmărește să asigure o gestiune bugetară prudentă și să prevadă marje pentru situații neprevăzute”, a menționat Péter Banai, ministrul ungar de stat responsabil cu negocierile bugetare.

Consiliul, care a adoptat o abordare prudentă, subliniază că este important ca bugetul pentru 2025 să continue să demonstreze solidaritatea UE cu poporul ucrainean și să răspundă la crizele conexe.

În egală măsură, statele membre consideră că bugetul pentru exercițiul viitor ar trebui să fie realist, aliniat la nevoile concrete, să beneficieze de o gestiune bugetară prudentă și să prevadă marje suficiente în limitele plafoanelor din cadrul financiar multianual (CFM) pentru a se putea face față unor circumstanțe neprevăzute și a se putea aborda provocările cu care se confruntă Uniunea.

De asemenea, Consiliul este de părere că bugetul pentru 2025 ar trebui să furnizeze suficiente resurse pentru a asigura implementarea politicilor și programelor UE și pentru a permite plata la timp a angajamentelor deja asumate.

Prioritățile enumerate de statele membre converg cu cele ale Parlamentului European, negociate de europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu și adoptate de legislativul european la mijlocul lunii martie.

Citiți și: Victor Negrescu, negociator-șef al PE, prezintă prioritățile pentru bugetul UE 2025: Trebuie să alocăm resurse financiare pentru o Europă echitabilă care nu lasă pe nimeni în urmă

Parlamentul European a aprobat prioritățile bugetare pentru 2025 prezentate de Victor Negrescu, negociatorul-șef pentru bugetul UE

Amintim că executivul european a propus la 19 iunie un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. 

Anul acesta, termenul legal pentru a se ajunge la un acord cu privire la bugetul anual este 18 noiembrie 2024, ora 24.00.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă în legislativul european pentru a solicita votul de încredere pentru un al doilea mandat, să dea dovadă de un angajament real și puternic față de Pactul verde european și față de tranziția echitabilă, punând în centrul acțiunilor sale dimensiunea socială europeană și progrese în domeniul egalității și al drepturilor femeilor.

”Sprijinul nostru este condiționat de obligația de a oferi un proiect pentru Europa care să pună capăt inegalităților și să garanteze egalitatea de șanse. Social-democrații cer un angajament mai mare față de Pactul verde și tranziția echitabilă. Uniunea noastră trebuie să fie plasată în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice, iar Europa ar trebui să devină primul continent care atinge neutralitatea climatică până în 2050. O Uniune care inovează, concurează și crește, redând în același timp demnitatea lucrătorilor cu noi drepturi și consolidând serviciile publice este mai mult decât posibilă”, a menționat Iratxe García Pérez, potrivit unui comunicat al Grupului S&D.

Aceasta a anunțat că va insista asupra creării unei comisii speciale pentru locuințe în Parlamentul European.

”Stagii de calitate, venituri minime de trai, dreptul la deconectare, munca la distanță, o strategie împotriva sărăciei și o investiție în locuințe de cel puțin 50 de miliarde de euro pe an. Un comisar responsabil pentru locuințe este esențial, deoarece accesul la locuințe este o nevoie vitală a cetățenilor noștri. Și datorită angajamentului nostru ferm față de locuințe, voi insista, de asemenea, pentru o comisie specială pentru locuințe în acest Parlament”, a subliniat aceasta.

Pentru ca UE să facă față provocărilor viitoare și pentru rezultate, Iratxe García Pérez propune un ”buget consolidat care să depășească actualul procent de 1% și de o capacitate de investiții mai mare”.

”O taxă pe avere și o rezervă bugetară permanentă – inspirată de NextGenerationUE – pentru a aborda problema celor 800 de miliarde de euro pe an necesare pentru a transforma în realitate tranziția energetică, transformarea digitală și Uniunea Apărării”, a continuat președinta Grupului S&D.

Printre prioritățile social-democraților europeni se mai numără: un angajament mai mare în domeniul egalității și al drepturilor femeilor, o Cartă europeană a drepturilor femeii, revizuirea transparenței salariale pentru a include toate companiile, indiferent de mărimea lor, și includerea violenței bazate pe gen pe lista de infracțiuni a Uniunii Europene.

”O Uniune care își exportă modelul de pace care va confisca cele 200 de miliarde de euro din activele publice rusești înghețate pentru apărarea Ucrainei și care va conduce la o conferință internațională de pace pentru a determina nașterea unui stat palestinian. Și, mai presus de toate, un angajament neclintit de a nu coopera cu extrema dreaptă. Social-democrația este forța indispensabilă pentru a asigura o guvernare eficientă pentru următorii cinci ani”, a conchis Iratxe García Pérez, al cărei grup totalizează 136 de mandate din cele 720 existente în Parlamentul European.

Ursula von der Leyen și-a prezentat în plenul Parlamentului European obiectivele politice în vederea obținerii unui nou mandat în fruntea Comisiei Europene. Eurodeputații urmează să decidă prin vot secret (pe hârtie) dacă o sprijină. 

Parlamentul alege președintele Comisiei cu o majoritate a deputaților săi (361, într-un Parlament cu 720 de membri). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, președintele PE invită Consiliul European să propună un nou candidat în termen de o lună, urmând aceeași procedură.

Ursula von der Leyen este președinta Comisiei din 2019 și a fost candidatul „cap de listă” al PPE la alegerile europene din 6-9 iunie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 second ago

Premierul Marcel Ciolacu prezintă principalele aspecte convenite în cadrul reuniunii Comandamentului pentru Energie: Am stabilit un calendar de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE19 mins ago

Până la finele anului, România va îndeplini jumătate dintre cele 26 de condiții principale pentru aderarea la OCDE

ROMÂNIA41 mins ago

Trebuie să accelerăm investițiile în infrastructura energetică a României, subliniază ministrul Sebastian Burduja: În ultimul an, am atras 13,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

UE și Serbia semnează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Boloș: Vedem o eficientizare reală a activităților de control fiscal și control antifraudă, ce sunt îndreptate față de operatorii economici cu risc fiscal ridicat

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: Copiii din România sunt cei mai expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

În ce comisii și subcomisii ale Parlamentului European au intrat cei 33 de eurodeputați români în cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029

ROMÂNIA2 hours ago

Poliția Română recuperează un iconostas valoros în cadrul Operațiunii Europol ”Pandora VIII” împotriva traficului de artă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

O primă victorie pentru Macron după alegerile legislative din Franța. Yaël Braun-Pivet, reprezentanta partidului său, a fost realeasă președintă a Adunării Naționale

ROMÂNIA3 hours ago

Proiect ambițios al ICI București: Cercetări Avansate în Inteligență Artificială pentru aplicații biomedicale și vedere artificială

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA1 day ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Din casa democrației europene, Ursula von der Leyen promite că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE: Alegerile sunt balamalele destinului. Destinul Europei depinde de ce vom face mai departe

COMISIA EUROPEANA1 day ago

În aplauzele eurodeputaților, von der Leyen îl ia la țintă pe Viktor Orban: Rusia mizează că Europa se înmoaie, iar unii îi fac jocul printr-o “misiune de aliniere”

Trending