Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. Berlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Israelul și Egiptul au convenit duminică să construiască o nouă conductă între zăcământul de gaze Leviathan din largul Mediteranei de Est şi Egipt pentru a creşte livrările de gaze naturale lichefiate către Europa, au declarat surse israeliene pentru AFP, citat de Agerpres.

Acordul a fost anunțat cu prilejul vizitei la Ierusalim a ministrului egiptean pentru petrol și resurse miniere, Tarek El-Molla, care a avut o întrevedere cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, cu ministrul de externe, Gabi Ashkenazi, şi cu omologul său, Yuval Steinitz.

Întrevederile au drept scop ”să consolideze cooperarea dintre ţările noastre în materie de energie şi în special în ceea ce priveşte gazele naturale”, a declarat ministrul egiptean într-o declaraţie comună.

”Miniştrii Molla şi Steinitz au fost de acord să construiască un gazoduct offshore care să conecteze câmpurile de gaz Leviathan cu instalaţiile de lichefiere din Egipt”, au declarat pentru AFP surse israeliene familiare cu negocierile.

Obiectivul acestui proiect este acela de a crește ”exporturile de gaze de gaze către Europa de la instalaţiile de lichefiere din Egipt şi, astfel, satisfacerea cererii tot mai mari de gaze naturale din partea Europei”, au declarat aceleaşi surse.

Descoperit în 2010, zăcământul Leviathan, situat la 130 km în largul oraşului Haifa din nordul Israelului, conţine resurse exploatabile estimate la aproximativ 605 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit consorţiului israeliano-american care se ocupă de acest proiect.

Pe lângă acest proiect, Israelul participă împreună cu Grecia şi Cipru la proiectul gazoductului Eastmed, ce vizează conectarea câmpurilor de gaze offshore israeliene cu Europa.

La 20 iulie 2020, Guvernul israelian a aprobat acordul interguvernamental, reprezentând un pas în plus la finalizarea conductei, al cărei cost este estimat la şase miliarde de euro, până în 2025, pentru a ajuta Europa să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie.

Consilierul de stat și ministrul chinez de externe Wang Yi a lansat un apel administrației președintelui SUA, Joe Biden, de colaborare cu Beijinul pentru a redeschide dialogul dintre cele două țări pentru a restabili astfel o relație bilaterală deterioarată în perioada liderului Trump, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Wang YI a declarat că acţiunile administraţiei Trump de suprimare şi de limitare a Chinei au cauzat daune incomensurabile şi a cerut Washingtonului să elimine tarifele impuse produselor chinezeşti şi să renunţe la ceea ce diplomatul chinez a calificat ca fiind o suprimare iraţională a sectorului tehnologic chinez.

Șeful diplomației chineze a cerut, în același timp, Statelor Unite să respecte interesele fundamentale ale Chinei, să nu mai intervină în afacerile interne ale Beijingului și să nu mai ”uneltească” cu forțele separatiste în favoarea independenței Taiwainului.

”În ultimii ani, SUA au întrerupt practic dialogul bilateral la toate nivelurile. Suntem pregătiţi să avem o comunicare sinceră cu partea americană şi să purtăm dialoguri menite să rezolve problemele”, a spus Wang.

Wang s-a referit la recenta discuţie telefonică dintre preşedinţii Xi Jinping şi Joe Biden ca la un pas pozitiv.

SUA şi China s-au confruntat pe mai multe fronturi, inclusiv cel comercial, dar şi al acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în cazul minorităţii musulmane uigure din regiunea Xinjiang, precum şi al revendicărilor teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud, bogată în resurse.

Cu toate acestea, administraţia Biden a semnalat că va menţine presiunea asupra Beijingului.

În cadrul unui discurs susținut la Conferința de Securitate de la Munchen, președintele american Joe Biden a făcut apel la aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China.

De altfel, în trecut, acesta a atenționat că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, asigurând totodată că vrea să evite ”un conflict” între primele două puteri mondiale.