Connect with us

U.E.

Sondaj Brexit: 52% dintre britanici vor ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, înaintea unui vot crucial marți în Parlamentul de la Londra

Published

on

Majoritatea cetățenilor britanici consideră acum că țara lor trebui să rămână în interiorul Uniunii Europene, potrivit unui nou sondaj publicat cu câteva zile înainte de votul crucial de pe 11 decembrie privind Brexit în Parlamentul de la Londra

FOTO: European Commission/ Twitter

Cercetarea solicitată de The Independent arată că, începând cu această lună, 52% dintre cetățeni sunt în favoarea rămânerii Marii Britanii în cadrul UE.

Sondajul arată, de asemenea, că aproape jumătate dintre cetățeni consideră că acordul de retragere stabilit de Theresa May este o “afacere proastă” pentru Marea Britanie, în condițiile în care mulți membri ai Parlamentului britanic au susținut că vor respinge acordul.

Marea Britanie și Uniunea Europeană au reușit deblocarea tratativelor privind Brexit și au ajuns la un acord final provizoriu cu privire la ieșirea Regatului Unit din UE, au anunțat la 15 noiembrie guvernul de la Londra și Comisia Europeană prin intermediul negociatorului-șef Michel Barnier. Ulterior, într-un summit special al Consiliului European la 25 noiembrie, șefii de stat sau de guvern au dat undă verde acordului

Acordul de retragere de 585 de pagini acoperă toate elementele retragerii Regatului Unit din UE: drepturile cetăţenilor, aspectele financiare, perioada de tranziţie, guvernarea, protocoalele privind Irlanda, Gibraltarul şi Ciprul, precum şi o serie de alte probleme de separare.

Acordul dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe tema Brexit va fi supus aprobării Parlamentului de la Londra pe 11 decembrie.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU, o va înlocui pe Ursula von der Leyen la conducerea Ministerului german al Apărării

Published

on

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea cancelarului Angela Merkel la șefia Uniunii Creştin Democrate (CDU), o va înlocui în funcţie pe Ursula von der Leyen, proaspăt aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene, în funcția de ministru al apărării, a confirmat un oficial guvernamental pentru Politico Europe.

Ursula von der Leyen, confirmată marţi de Parlamentul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, anunţase luni că va demisiona din guvernul federal indiferent de rezultatul votului de a doua zi.

Annegret Kramp-Karrenbauer, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel care este considerată o posibilă succesoare a acesteia, nu îndeplineşte în prezent niciun rol la nivelul guvernului, o dificultate majoră, în opinia criticilor acesteia, pe drumul spre funcţia de cancelar federal, scrie și Reuters, potrivit Agerpres.

Ministerul Apărării – care include supravegherea forțelor armate insuficient finanțate de Germania – este considerat un loc de muncă dificil, odată descris ca “scaun ejector” al politicii germane, încheind carierele multor lideri, notează Politico Europe. De pildă, von der Leyen s-a clasat printre cei mai puțin populari politicieni din Germania în timpul mandatului său.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Povestea Ursulei von der Leyen: Născută la Bruxelles, fiica șefului de cabinet al primului comisar german a fost aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Auto-intitulată ”mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”, Ursula von der Leyen este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe deja fostul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și aleasă în această poziție de Parlamentul European, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

De altfel, în discursul său de astăzi din plenul Parlamentului European, von der Leyen s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar devenit simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis salută alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți seară, într-o postare pe Twitter, alegerea Ursulei von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris șeful statului pe rețeaua de socializare.

 

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending