ROMÂNIA
Sondaj – Care sunt așteptările românilor de la prima președinție a României la Consiliul Uniunii Europene: menținerea politicii de coeziune, aderarea la Schengen și zona euro și ridicarea MCV
Published
8 years agoon
Mai mult de jumătate dintre cetățenii români consideră că principalele priorități pe care președinția română la Consiliul Uniunii Europene din anul 2019 ar trebui să le aibă sunt politica de coeziune, politica agricolă comună, securitatea și migrația, intrarea României în spațiul Schengen, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare sau aderarea la zona euro.
În privința președinției României la Consiliul UE, care se va derula în perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019, 51% dintre români consideră că mandatul președinției rotative este un moment foarte important, în timp ce 62% dintre cetățeni sunt de părere că, pe durata celor șase luni de mandat, trebuie ca țara noastră să-și promoveze atât interesele naționale, cât și să faciliteze consensul la nivel european în politicile cheie, din poziția de mediator imparțial.

Care sunt prioritățile președinției române la Consiliul UE, prin ochii românilor
Românii consideră că principalele priorități, în timpul celor șase luni ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene, ar trebui să fie:
– politica de coeziune (66%);
– politica agricolă comună (59%);
– securitatea și migrația (58%);
– intrarea României în spațiul Schengen (57%);
– încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare (56%);
– aderarea la zona euro (51%);
– viitorul Republicii Moldova în relațiile cu UE (46%);
– viitorul Balcanilor de Vest în UE (41%);

Situația și poziția România în raport cu fiecare prioritate enunțată de români în sondaj
Politica de coeziune – România, în calitate de beneficiar, este unul dintre principalii susținători ai continuării și menținerii fondurilor pentru reducerea decalajelor dintre regiunile europene. De asemenea, o parte din negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual, mai ales în contextul retragerii Marii Britanii din UE, vor fi purtate în perioada președinției române la Consiliul UE. Mai mult decât atât, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, declara în luna octombrie la București că dorește stabilirea cadrului financiar multianual înaintea alegerilor din 2019, iar România, în calitate de stat ce va deține președinția Consiliului la acel moment, va juca un rol important în discuții.
Politica agricolă comună – Alături de fondurile pentru coeziune, politica agricolă comună joacă un rol esențial în economia României. Peste un sfert (25,8%) din populația României era ocupată în agricultură în 2015, ceea ce plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. În anul de referință menționat, aproximativ 10 milioane de persoane lucrau în agricultură în Uniunea Europeană. Aproape trei sferturi (72,8%) din forța de muncă ocupată în agricultură din UE era concentrată în șapte țări: România, Polonia, Italia, Franța, Spania, Bulgaria și Germania. Mai mult, Comisia Europeană va lansa în perioada următoare o propunere pentru viitorul politicii agricole comune, ceea ce va determina consultări, dezbateri și, în final, decizii privind PAC.
Securitatea și migrația – România susține o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării europene, fapt dovedit și prin participarea țării noastre, alături de alte 22 state membre UE, la lansarea cooperării structurate permanente în materie de apărare europeană, o premieră la nivelul Uniunii Europene. Separat, România susține complementaritatea, coordonarea și cooperarea între NATO și Uniunea Europeană, poziționându-se în favoarea faptului că NATO reprezintă piatra de temelie a apărării colective în Europa. În privința migrației, România a susținut o abordare comună a tuturor țărilor membre ale Uniunii și ale instituțiilor UE, una care să genereze tratarea la cauză a fenomenului și un acord de readmisie cu Turcia.
Intrarea României în spațiul Schengen – tehnic, România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la spațiul de liberă circulație. Mai mult, un nou impuls politic a fost dat acestui subiect la discursul privind Starea Uniunii Europene, când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a solicitat aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Ulterior, Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic, în care Comisia invită Consiliul (statele membre) să ia decizia politică necesară pentru a ridica controalele de frontieră dintre România și Bulgaria și restul Uniunii Europene. În același spirit, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au decis includerea României și a Bulgariei în aplicarea noului sistem de intrare-ieșire din spațiul Schengen.
Încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare – la nivelul Comisiei Europene, atât președintele Comisiei Europene, cât și prim-vicepreședintele instituției, au spus că își doresc ca până la finalul mandatului actualei Comisii să finalizeze procesul de monitorizare a României. Cu toate acestea, cel mai recent raport MCV, publicat pe 15 noiembrie, atenționa că Guvernul trebuie să evite regresul pentru a permite ridicarea MCV până în anul 2019 și că provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.
Aderarea la zona euro – reprezintă unul dintre cele sensibile subiecte la nivel național, cât și european. Dincolo de oportunitatea fructificării unui obiectiv politic care ar aduce România mai aproape de ”nucleul dur” al Uniunii Europene, în țara noastră există încă puncte diferite de vedere pe această temă. Mai mult, recomandările de țară publicate săptămâna trecută, mai ales în privința deficitului bugetar, arată faptul că în ceea ce privește convergența nominală – respectarea Criteriilor de la Maastricht – România ar putea regresa la capitolul condiționalități pentru a aspira la aderarea la euro. Comisia Europeană a stabilit că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Acest lucru a fost influențat de faptul că diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare (deficitul bugetar) a fost de 4,1% în cel de-al doilea trimestru al anului 2017. Pe de altă parte, în luna mai, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, președintele Klaus Iohannis solicita Guvernului și Băncii Naționale să lucreze la un calendar pentru aderare. Pentru ca o țară să participe la Uniunea monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice – criteriile de convergență- prin care trebuie asigurată stabilitatea monezii unice: politica financiară (deficit bugetar sub 3% din PIB, datorie publică sub 60% din PIB) nivelul prețurilor, al dobânzilor și al cursului de schimb (mai multe detalii aici).
Viitorul Republicii Moldova în relațiile cu UE – România și-a asumat sprijinirea parcursului pro-european al Republicii Moldova încă de la inițierea Parteneriatului Estic în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Cel mai recent, la Summitul Parteneriatului Estic, președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul țării noastre pentru calea europeană a Chișinăului, atât la nivelul UE, cât și bilateral, prin sprijin financiar. În ultimul an, România a deblocat prima tranșă de 60 de milioane a împrumutului bilateral rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Totodată, executivul de la București a dispus finanțarea cu 550.000 a proiectului tehnic pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, renovarea a peste 800 de grădinițe sau furnizarea de autobuze școlare peste Prut.
Viitorul Balcanilor de Vest în UE – Susţinerea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest reprezintă una din priorităţile majore ale politicii externe ale României, o abordare pe care Ministerul Afacerilor Externe o definește ca fiind susținerea Bucureștiului pentru o ”politică a ușilor deschise”. Practic, poziția României în regiune, ca ţară membră UE şi NATO, precum şi vecinătatea csa u spaţiul vest balcanic impun o raportare specială a țării noastre faţă de statele din această regiune.
România va asigura, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene – una din cele șapte instituții ale Uniunii care reunește miniștrii țărilor membre ale Uniunii întruniți în zece formațiuni pe domenii (Afaceri Externe, Afaceri Generale, Justiție și Afaceri Interne etc.).
Țara noastră deschide trio-ul de președinții care mai include Finlanda și Croația.
Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru.
Eforturile unei Președinții se concentrează în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre. Președinția trebuie să acționeze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre. De asemenea, Președinția organizează întâlniri cu Parlamentul European și alte reuniuni formale la toate nivelele.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
-
UE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia trebuie să se bucure din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”
-
“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”: În debutul epocii jocului de sumă zero între superputeri, UE și Mercosur au semnat, la Asuncion, acordul celei mai mari zone de liber-schimb
-
UE arată ca o “stea în declin”, avertizează președintele naționalist al Poloniei: Trebuie să conducem tabăra reformistă a UE. Moartea unei astfel de stele poate duce la formarea găurilor negre
-
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
-
INS: România are al doilea cel mai scăzut nivel al prețurilor din UE pentru consumul gospodăriilor, dar puterea de cumpărare rămâne sub media europeană
-
România, „unul dintre principalii piloni de securitate ai Europei” prin SAFE. Abrudean: Am negociat responsabil. Modernizăm armata, dezvoltăm industria de apărare și creștem siguranța cetățenilor
ROMÂNIA
Oficial: Nicușor Dan a primit o scrisoare de la Donald Trump prin care România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Gaza
Published
1 hour agoon
January 18, 2026
România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza, a anunțat duminică Administrația Prezidențială, confirmând primirea unei scrisori transmise președintelui Nicușor Dan din partea omologului său american Donald Trump.
“Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace“, a transmis Palatul Cotroceni.
Mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, a anunțat președintele american Donald Trump, însă componența exactă a consiliului rămâne neclară, informează dpa și AFP, în timp ce Israelul a contestat componența acestui organism.
“Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza (înființat de Trump și prezidat de acesta), nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu.
Washingtonul ar fi trimis invitații președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi și președintelui argentinian Javier Milei, precum și altora, potrivit Agerpres. Ankara a confirmat oficial că președintele Erdogan a primit această invitație.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a fost, de asemenea, desemnat să participe la comitetul executiv care va supraveghea Consiliul de Pace pentru Gaza
Consiliul de Pace pentru Gaza face parte din cea de-a doua fază a planului de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care prevede încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației extremiste Hamas.
Organismul urmează să supravegheze noul comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, care a fost în mare parte distrusă în războiul dintre Hamas și Israel. Președintele Trump va prezida consiliul.
Statele Unite au anunțat și că un consiliu executiv, ce va supraveghea noul guvern din Fâșia Gaza, va fi format, printre alții, din fostul ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat american Marco Rubio, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a informat și EFE.
Lista membrilor este completată de Marc Rowan, directorul Apollo Global Management, Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale.
Potrivit Casei Albe, fiecare membru al consiliului va prelua portofolii specifice, care privesc inclusiv ”consolidarea capacității de guvernare, relațiile regionale, reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital”.
De asemenea, s-a anunțat că Înaltul Reprezentant pentru Gaza va fi fostul ministru bulgar de externe și coordonator special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Nicolai Mladenov.
Totodată, Jasper Jeffers, comandantul operațiunilor speciale din cadrul armatei americane, va prelua conducerea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF), contingentul ONU care trebuie să garanteze în viitor securitatea și demilitarizarea Fâșiei Gaza, așa cum este stipulat în planul de pace al președintelui Trump.
NATO
Ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva summitului NATO de la Ankara: consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, progrese în alocarea fondurilor pentru apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina
Published
2 hours agoon
January 18, 2026By
Teodora Ion
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat vineri, 16 ianuarie 2026, la conferința „Snow Meeting”, eveniment anual organizat la Vilnius, în Lituania.
Ministrul român a avut o intervenție în cadrul panelului „On the Road Again: NATO Summit în Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Republicii Turcia, Nick Catsaras, asistent al Secretarului General NATO, Steve Biegun, fost adjunct al secretarului de stat al SUA și Keir Giles (Chatham House).
În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara. Acestea vizează consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, asigurarea progreselor în alocarea resurselor financiare pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la Haga, precum și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin intermediul „Listei de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL).
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român a subliniat, totodată, necesitatea unor garanții de securitate robuste, care să prevină orice viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, în linie cu concluziile ultimei reuniuni a Coaliției de Voință, desfășurată la Paris, la 6 ianuarie 2026.
În marja „Snow Meeting”, ministrul afacerilor externe a avut întrevederi bilaterale cu omologul lituanian, Kęstutis Budrys, și cu omologul eston, Margus Tsahkna.
În întrevederea cu ministrul Kęstutis Budrys s-a conturat interesul comun pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina și pentru sprijinirea Republicii Moldova.
De asemenea, cei doi miniștri au agreat continuarea coordonării în cadrul UE pe dosarele de interes comun, precum extinderea, Cadrul Financiar Multianual și sancțiunile. Ministrul Oana Țoiu a transmis oficialului lituanian apreciere pentru organizarea conferinței „Snow Meeting”, un forum important de dialog pe teme de securitate și politică externă.
Întâlnirea cu ministrul afacerilor externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a evidențiat interesul comun pentru conlucrarea la nivel regional, inclusiv prin Summit-ul formatului București 9, care va fi găzduit de România în 2026, precum și prin Inițiativa celor Trei Mări, pentru a promova conectivitatea, reziliența și infrastructura strategică. Au fost abordate și teme ale cooperării sectoriale, inclusiv schimbul de bune practici în educație, cu accent pe integrarea noilor tehnologii și transformarea digitală.
Aflat la cea de-a 19-a ediție, „Snow Meeting” este un eveniment de tradiție organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei începând cu anul 2007. Forumul deschide seria de dezbateri europene dedicate securității și este recunoscut pentru formatul său de ținută, cu sesiuni publice și închise, care facilitează dialoguri informale și directe între demnitari și experți.
ROMÂNIA
Autoritatea Națională pentru Cercetare: Proiecte de cercetare de peste 12 miliarde de lei contractate în ultimii trei ani din fonduri structurale, PNRR și fonduri naționale pentru competitivitatea europeană și națională
Published
21 hours agoon
January 17, 2026By
Teodora Ion
Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță că, în ultimii trei ani, au fost contractate proiecte de cercetare cu o valoare totală ce depășește 12 miliarde de lei, finanțate din fonduri structurale europene, PNRR și fonduri naționale.
Aceste investiții s-au realizat în acord cu obiectivele Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă, cu angajamentele asumate de România la nivel european, vizând consolidarea infrastructurii de cercetare, susținerea resursei umane și creșterea capacității de transfer al rezultatelor către economie și societate.
Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a subliniat importanța acestui efort susținut într-un context economic dificil.
„Ultimii 3 ani au fost marcați de un context fiscal bugetar delicat. Statul a trebuit să ia măsuri dificile, dar absolut necesare pentru stabilizarea marilor sisteme fiscal bugetare. Cu toate acestea, în urma îndeplinirii target-urilor cerute de Comisia Europeană am reușit atragerea unor fonduri europene consistente care, în sinergie cu fondurile naționale, au condus la alocări de circa 2,5 miliarde euro în cercetare. Pentru toate acestea remarc contribuția esențială a domnilor miniștri Marcel Boloș, Sebastian Burduja, Bogdan Ivan și Daniel David”, a transmis Andrei Alexandru.
Prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021–2027 și Programul Sănătate (PS) 2021–2027, pentru care ANC îndeplinește sarcini delegate de către autoritățile de management din cadrul MIPE, au fost contractate proiecte prioritare și operațiuni de importanță strategică, cu o valoare totală nerambursabilă de 734,99 mil euro, din care 601,79 mil euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 133,20 mil euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat.
Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, aceste proiecte vizează domenii-cheie pentru competitivitatea europeană și națională – tehnologii avansate, energie, hidrogen, semiconductori, inteligență artificială, cercetare medicală și genomică – și includ investiții majore în infrastructuri de cercetare, platforme tehnologice și hub-uri de inovare.
Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că:
- proiectele prioritare „Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor – PNTS”, „Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – RoHydroHub” și „Hub-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA” au fost finanțate din sprijinul acordat de UE în dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa – STEP,
- proiectele „Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii–Mări – DANUBIUS-RO” și „Activități de cercetare și infrastructură experimentală pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb – 4ALFRED” au fost finanțate din sprijinul acordat în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic.
Ca abordări inovative în cercetarea din domeniul medical, au fost contractate operațiunile de importanță strategică: „Dezvoltarea cercetării genomice în România – ROGEN”, „Dezvoltarea cercetării translaționale pentru vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice – CANTAVAC 2.0” și „Aplicații medicale ale laserilor de mare putere – Dr. LASER”, din sprijinul acordat de UE pentru implementarea de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical, prin operațiuni strategice predefinite, explică Autoritatea Națională pentru Cercetare.
„Din fondurile alocate de MIPE în cadrul Priorității 1 aferente PCIDIF, au fost contractate 72 de proiecte în cadrul Măsurii 1.1.1 – Sprijin pentru întreprinderi nou înființate inovatoare și 19 proiecte în cadrul Măsurii 1.1.2 – Creșterea gradului de colaborare public-privat: consorții tematice, cu o valoare totală nerambursabilă de 259,81 milioane euro, din care 207,36 milioane euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 52,45 milioane euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat. Aceste proiecte reprezintă un real sprijin pentru sectorul privat și pentru colaborarea între actorii din sistemul public și mediul de afaceri în domeniul CDI”, mai arată ANC.
Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că atragerea acestor fonduri a fost posibilă în urma demersurilor pe care le-a întreprins pentru reconfigurarea întregului cadru normativ privind cercetarea, inovarea și guvernanța specializării inteligente în acord cu recomandările Comisiei Europene, în urma cărora au fost deblocate peste 1,7 miliarde euro pentru România.
ANC completează că „finanțarea cercetării prin buget național a fost asigurată atât prin alocările destinate finanțării de bază a sistemului de cercetare, cât și prin derularea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare PNCDI IV (2023–2027).”
În cadrul PNCDI IV, au fost lansate competiții naționale dedicate cercetării fundamentale și aplicative, dezvoltării tehnologice și cooperării internaționale, precum Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE), Proiecte pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente (TE), Proiecte Experimentale Demonstrative (PED), Proiecte de Transfer la Operatorul Economic (PTE), Centre de Excelență (CoEx), Soluții, proiecte de mobilități, proiecte strategice (precum DANUBIUS-RO sau ELI-RO), Asigurarea accesului la literatura științifică, precum și apeluri pentru cooperare internațională (SUA, Republica Moldova) și cofinanțare a proiectelor câștigate la competițiile din Horizon Europe sau Digital Europe. Pentru un număr de 7.429 de proiecte contractate în perioada raportată, valoarea totală a finanțării PNCDI IV se ridică la 4,87 miliarde lei. La această valoare se adaugă cele 18 centre de excelență cu un buget aprobat de 1,5 miliarde lei în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, al căror scop este reducerea gradului de fragmentare a sistemului public de cercetare.
În plus, a fost realizată implementarea Măsurilor-Suport aferente ariei tematice „Cercetare și inovare” din cadrul Programului de cooperare elvețiano-român (PCER), finanțat prin cea de-a doua contribuție elvețiană în România, după cum urmează:
- „Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării”, buget 13 milioane CHF contribuție elvețiană,
- „Programul infrastructură pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor”, buget 7,4 milioane CHF contribuție elvețiană, încheindu-se contracte de finanțare de peste 110 milioane lei contribuție elvețiană nerambursabilă.
Autoritatea Națională pentru Cercetare amintește și de componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, care completează acest tablou al finanțărilor prin investiții dedicate centrelor de competență asociate celor 5 misiuni ale UE în Horizon Europe, atragerii resursei umane înalt specializate din străinătate, sprijinirii cercetătorilor de excelență evaluați pozitiv în competiții europene și dezvoltării unei rețele naționale de centre regionale de orientare în carieră.
În total, pentru investițiile păstrate în PNRR au fost contractate peste 140 de proiecte, cu un buget PNRR angajat de peste 178 milioane euro, mai spune ANC.
Autoritatea Națională pentru Cercetare menționează că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a reușit transferarea acestor sume de pe componenta de împrumut pe cea de grant, ele devenind astfel finanțare nerambursabilă atrasă de România.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Donald Trump spune că „este timpul pentru o nouă conducere în Iran”, în contextul reprimării violente a protestelor: Ayatollahul Khamenei este responsabil pentru „distrugerea completă a țării”
Ministrul groenlandez al resurselor minerale salută reacția țărilor europene în fața tarifelor impuse de Trump: „Trăim vremuri extraordinare, care necesită nu numai demnitate, ci și mult curaj”
Oficial: Nicușor Dan a primit o scrisoare de la Donald Trump prin care România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Gaza
Ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva summitului NATO de la Ankara: consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, progrese în alocarea fondurilor pentru apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina
UE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia trebuie să se bucure din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”
“Nu ne vom lăsa șantajați și intimidați”: Europenii ripostează la tarifele lui Trump și promit un răspuns unit, inclusiv asigurarea securității arctice și în Groenlanda
“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”: În debutul epocii jocului de sumă zero între superputeri, UE și Mercosur au semnat, la Asuncion, acordul celei mai mari zone de liber-schimb
Trump impune tarife Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei pentru a forța “achiziția” Groenlandei: Pacea mondială este în joc!
A intrat în vigoare tratatul ONU ce oferă un cadru pentru guvernanța comună a aproximativ două treimi din suprafața oceanelor. Emmanuel Macron: Marea liberă nu va mai fi un Vest Sălbatic
Autoritatea Națională pentru Cercetare: Proiecte de cercetare de peste 12 miliarde de lei contractate în ultimii trei ani din fonduri structurale, PNRR și fonduri naționale pentru competitivitatea europeană și națională
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene
Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional
România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”
Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european
Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days agoEXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
-
REPUBLICA MOLDOVA6 days agoMaia Sandu ar vota în favoarea unirii R. Moldova cu România: “Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
-
CONSILIUL UE1 week agoRomânia a votat în favoarea acordului UE – Mercosur, anunță Nicușor Dan: “România câștigă noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată”
-
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week agoRomânia, încă un pas pe drumul aderării la OCDE: Țara noastră a obținut al 18-lea aviz formal din 25 necesare, anunță Luca Niculescu
-
NATO7 days agoPremierul danez cere NATO “mai multă fermitate și unitate” ca Rusia și China să nu devină amenințări în Arctica: “Se destramă iluzia că libertatea și securitatea sunt garantate”

