Connect with us

POLITICĂ

SONDAJ DE OPINIE 2015. Cum stă Victor PONTA în sondajul CSOP comandat de liberali. Dar Klaus IOHANNIS? Vom avea alegeri anticipate?

Published

on

SONDAJ DE OPINIE 2015. La patru luni de la alegerile prezidenţiale şi de la instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni, liderii PNL deja au expus în spaţiul public ideea alegerilor anticipate pentru parlamentare. Pe fondul ultimelor controverse legate de votul senatorilor în cazul reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, dar bazându-se şi pe sondajele “de uz intern” ale PNL, liberalii prind curaj şi vor să marşeze pe ideea alegerii senatorilor şi deputaţilor cu mai bine de un an înainte. În sondajele PNL, se observă cum încrederea în premierul Victor Ponta scade drastic de la o lună la alta, în timp ce avansul PNL faţă de alianţa PSD-PC-UNPR rămâne unul consistent, scrie gandul.info.

SONDAJ DE OPINIE 2015. Votul în cazul lui Dan Şova, pe numele căruia procurorii DNA au cerut reţinerea şi arestarea preventivă, dar pe care senatorii au respins-o, i-a făcut pe liberali să avanseze în spaţiul public ideea alegerilor anticipate în cazul parlamentarelor.

Cu o serie de sondaje “de uz intern” şi cu valurile de proteste din Bucureşti şi din ţară anunţate din cauza votului din Senat în cazul lui Şova, PNL încearcă să profite la maximum de momentul prost pentru partidul lui Victor Ponta.
Concret, vorbim despre două sondaje realizate de CSOP, „doar pentru uz intern”, care le dau speranţe liberalilor. Primul a fost realizat în ianuarie-februarie, pe un eşantion de 1.036 de persoane, în timp ce al doilea studiu a fost realizat în martie, pe un eşantion de 1.007 persoane.

La diferenţă de doar o lună între cele două, concluziile sunt evidente. Încrederea în Guvern a scăzut, la fel şi încrederea în premierul Victor Ponta.

SONDAJ DE OPINIE 2015. Dacă la sfârşitul lui ianuarie, românii susţineau că au 22% încredere oarecum bună şi foarte bună în Guvern, în martie cota a scăzut până la 18%. Nici prim-ministrul nu trece printr-o perioadă prosperă, asta pentru că cele două sondaje arată că, în interval de o lună, încrederea în Victor Ponta a scăzut dramatic, de la 31% în februarie la 23% în martie.

În acelaşi timp, dacă Vasile Blaga rămâne constant, cota de încredere de care beneficiază Alina Gorghiu a crescut timid, într-o lună, de la 14% la 16%.

4

 

 

 

 

5SONDAJ DE OPINIE 2015. La polul opus, surpriza vine însă de la Klaus Iohannis. Deşi în nume personal rămâne constant în sondaje, instituţia Preşedinţiei a scăzut în topul încrederii de la 54%, în februarie, la 48%, în martie.

Încrederea în Parlament în acest moment a ajuns la cote dramatice. Potrivit aceloraşi sondaje, încrederea în puterea legislativă a scăzut de la 13% la 11%.

Un alt argument care îi face pe liberali să continue cu ideea alegerilor anticipate este şi diferenţa de intenţie de vot în rândul românilor.

Cele două sondaje, realizate în ianuarie-februarie şi în martie, arată că liberalii se menţin în topul intenţiei de vot, la o distanţă considerabilă de alianţa PSD-PC-UNPR. Astfel, dintre cei 41% dintre românii care au probabilitate mare de a veni la vot, 49% ar vota cu PNL. Dacă liberalii au rămas constanţi în opţiunea românilor, alianţa PSD-PC-UNPR a scăzut cu 1%, ajungând astfel, în martie, la 31%. Ceea ce înseamnă că între cele două formaţiuni politice era, înaintea scandalului declanşat de cazul lui Dan Şova, de 18 procente.

6

7Precizăm că primul sondaj a fost realizat în perioada 27 ianuarie-4 februarie, iar cel de-al doilea în perioada 3-10 martie.

După ce Dan Şova a fost ”salvat” de colegii din Parlament, care au respins prin vot cererea DNA de arestare a senatorului pentru că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi (85), aşa cum cere Regulamentul Senatului, contrar prevederilor din Constituţie, PNL a cerut alegeri anticipate şi un ”nou Parlament”.

Liberalii promovează ideea alegerilor anticipate pe reţelele de socializare, dar şi în declaraţiile publice.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Secțiile de vot se deschid astăzi și în Europa

Published

on

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri la secțiile de vot din Noua Zeelandă, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Filipine, China, Malaezia şi Singapore. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Acestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.


Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici


La secţiile de votare din afara României care s-au deschis deja pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat vineri până la 07:00 ora României peste 200 de alegători, informează Digi24 și Agerpres.

În total, până vineri dimineață (n.r  – ora 09:28), au votat 17.790 de români, în condițiile în care 17.503 și-au exprimat dreptul la vot prin corespondență, potrivit Biroului Electoral Central.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Dreptul de vot poate fi exercitat la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării: cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Pot vota la alegerile prezidenţiale cetăţenii români care au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv; nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

În turul al doilea al scrutinului prezidenţial au rămas Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal şi Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat.

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82% (3.485.292 voturi), fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26% (2.051.275 voturi) conform rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central săptămâna trecută. prezența la urne a consemnat un paradox: cu 675.348 de voturi în diaspora a fost înregistrată cea mai mare prezență din istorie peste hotare, în timp ce la nivel național, prezența de 47,66% este cea mai scăzută de până acum la un scrutin prezidențial.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, în campanie electorală la Galați: ”Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest”

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că PSD “a schimbat de mai multe ori feţele, dar niciodată năravul”, motiv pentru care trebuie trimis în Opoziţie şi a făcut apel la români să meargă duminică la vot.

“Chiar dacă vouă şi altora li se pare că poate PSD nu mai este aşa de rău, în realitate PSD a schimbat de multe ori feţele, dar niciodată năravul. De aceea, PSD trebuie să meargă pentru mai mulţi ani în Opoziţie şi pentru acest lucru este nevoie să mergem la vot şi este nevoie să obţinem un vot atât de clar încât nu-şi mai pune nimeni problema dacă PSD revine sau nu. Noi trebuie să votăm aşa, să nu revină decât după ani şi ani şi în acest timp să punem noi ţara pe picioare. Noi, împreună cu celelalte forţe democratice din România, să reparăm ţara, să o facem normală şi pentru asta dragi gălăţeni, dragi români este extrem de important, duminică, pe 24 noiembrie, să mergem să votăm”, a spus Iohannis, la o întâlnire cu simpatizanţii din Galaţi, potrivit Agerpres.

El a reiterat că “eroii alegerilor sunt oamenii cu ştampila de vot în mână”.

“Lupta noastră nu s-a terminat şi nu se va termina înainte de parcurgerea întregului ciclu de alegerilor, după turul doi, urmează localele, alegerile parlamentare. Vă spun de ce este extrem de important să mergem la vot şi să votăm corect, adică PNL. Este foarte important, fiindcă noi dorim să facem România bine, normală, noi dorim să avem instituţii care lucrează pentru cetăţean, şcoli bune pentru copiii români, spitale moderne pentru români, infrastructură care realmente duce la dezvoltarea regiunilor. Eu îmi doresc foarte mult ca şi Moldova să fie legată de restul ţării prin autostradă, prin cale ferată, în aşa fel încât şi aici să vină investitori, să aveţi locuri bine plătite şi lumea să înţeleagă că România face parte din zona dezvoltată a Europei. Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest“, a susţinut Iohannis.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale începe vineri în diaspora, votul urmând a se desfășura și sâmbătă în secțiile din străinătate, iar duminică să aibă loc și procesul de vot pe teritoriul României. Cei doi candidați rămași în cursă sunt președintele Klaus Iohannis și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă.

Continue Reading

POLITICĂ

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la Congresul PPE de la Zagreb: Aloc cea mai multă energie pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni

Published

on

© EPP/ Flickr

Guvernul României va pleda pentru o repartizare a bugetului multianual al Uniunii Europene în perioada 2021-2027 cu anvelope financiare consistente pentru politicile de coeziune și de agricultură, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja participării sale la Congresul Partidului Popular European de la Zagreb.

Referindu-se la discursul pe care l-a susținut în plenul Congresului, Orban a reluat mesajul că schimbarea culorii politice a cabinetului guvernamental din România a permis punerea în practică a voinței cetățenilor europeni, care la alegerile europene în luna mai au acordat un vot majoritar PPE-ului.

”Cetățenii europeni au votat în majoritate pentru Partidul Popular European. Am reușit să obținem o majoritate parlamentară, am reușit să impunem președinția Comisiei și era un dezechilibru în favoarea socialiștilor. Datorită reușitei moțiunii de cenzură și învestirii guvernului pe care îl conduc, practic, am respectat voința majorității cetățenilor, care se regăsește și în Comisie”, a spus Orban.

Premierul a arătat că prin prezența sa la Zagreb dă un semnal de continuitate a activității pe care a început-o în calitate de președinte al Partidului Național Liberal.

”Probabil sunt președintele Partidului Național Liberal care a consumat cea mai multă energie și cel mai mult timp pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni. Este evident că deciziile care se iau la nivel european afectează viața românilor și este important ca România să fie cât mai respectată, cât mai influentă în beneficiul cetățenilor români”, a explicat Orban.

Întrebat ce beneficii poate avea România de pe urma faptului că ambele ramuri ale puterii executive – Președinție și Guvern – sunt reprezentate de aceeași apartenență politică, Ludovic Orban a vorbit despre asigurarea finanțării europene pentru dezvoltarea României.

”Ne dorim o repartizare a bugetului 2021-2027 care să avantajeze România, cu alocări consistente pentru coeziune și pentru agricultură. Ne dorim să creștem accesul direct al companiilor din România, a cetățenilor și a institutelor de cercetare la toate tipurile de finanțări. Ne propunem un acces mult mai larg al companiilor pentru proiectele de investiții pe așa numitul program Juncker pentru a asigura dezvoltarea companiilor din România. Încercăm să influențăm toate regulamentele și directive ca să nu dezavantajeze România”, a mai spus premierul. 

Partidul Popular European a organizat, miercuri și joi, la Zagreb, Congresul său statutar pentru alegerea conducerii formațiunii pan-europene. Delegații din 40 de țări europene l-au ales miercuri pe Donald Tusk în funcția de președinte al PPE, acesta devenind primul est-european în funcția de lider al popularilor europeni, și au completat conducerea partidului cu alegerea a zece vicepreședinți, între care și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a trezorierului și a secretarului general.

La reuniunea PPE au luat parte atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost prezent miercuri seară la summitul șefilor de stat sau de guvern din PPE, în timp ce șeful executivului a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, și a susținut un discurs în plenul Congresului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending