Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi cu președintele rus Vladimir Putin.

“Am avut ieri discuții foarte bune și productive cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și există o șansă foarte bună ca acest război oribil și sângeros să se încheie în sfârșit”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social, adăugând că i-a cerut lui Putin să cruțe viața trupelor ucrainene “complet încercuite”.

Emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire lungă cu Putin la Moscova joi seară, a declarat o sursă informată pe această temă pentru Reuters, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

În postarea de pe rețeaua Truth Social, Trump nu a divulgat dacă a vorbit la telefon cu Putin.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a folosit întâlnirea pentru a-i transmite lui Trump prin Witkoff un punct de vedere.

El a declarat că Rusia și SUA vor stabili momentul unei convorbiri telefonice între președinții lor după ce Witkoff îl va informa pe Trump.

Președintele SUA a declarat că dorește ca Moscova și Kievul să convină asupra unei încetări rapide a focului pentru a întrerupe luptele într-un conflict despre care a avertizat că are potențialul de a se transforma într-un al Treilea Război Mondial și care a costat deja multe vieți de ambele părți.

Președintele american Donald Trump a estimat joi că ar fi “foarte dezamăgitor” ca Rusia să nu accepte armistițiul de 30 de zile în războiul din Ucraina, după ce omologul său rus Vladimir Putin a spus că acceptă această propunere, adăugând însă că rămân detalii de clarificat, liderul de la Kremlin arătându-se preocupat mai ales de faptul că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-și reface capacitatea de luptă.

Cât despre declarația dată mai devreme de Putin, care a spus că este “pentru” armistițiu, dar a sesizat de asemenea “nuanțe” și “probleme importante de rezolvat”, președintele american a descris această declarație drept “foarte promițătoare”, dar “incompletă”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că, din punct de vedere tehnic, Rusia este “în favoarea” propunerii de încetare a focului în Ucraina, dar a precizat că există “nuanțe” și “probleme serioase” care trebuie rezolvate înainte ca propunerea să poată fi avansată.

Liderul de la Kremlin a sugerat că va trebui să negocieze problemele restante “cu colegii și partenerii noștri americani”, sugerând “poate un apel telefonic cu președintele Trump”.

Anterior, consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene.

Acest armistițiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfășurate marți în Arabia Saudită. Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Trump și-a manifestat miercuri speranța că Rusia va accepta propunerea de armistițiu, sugerând totodată că în caz contrar i-ar putea impune noi sancțiuni.

Administrația Trump nu sprijină ideea desfășurării de arme nucleare în Europa de Est, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu pentru Fox News, potrivit Politico.

„Nu am discutat cu președintele [Donald Trump] despre această problemă anume, dar aș fi șocat dacă ar susține extinderea armelor nucleare mai spre est în Europa”, a afirmat Vance.

Vicepreședintele SUA a criticat strategia administrației anterioare, susținând că aceasta a agravat riscul unui conflict nuclear. „Avem oameni precum [fostul președinte al SUA] Joe Biden care ne-au condus somnambulic spre un conflict nuclear”, a spus Vance.

„Trebuie să prevaleze mințile mai lucide, inclusiv în ceea ce privește situația Rusia-Ucraina. Strategia administrației Biden a fost literalmente să arunce arme în direcția ucrainenilor, să lase rușii și ucrainenii să se epuizeze reciproc și să spere că, într-un fel, o înțelegere va apărea din senin”, a adăugat el.

În contrast, Vance a subliniat abordarea diplomatică a lui Trump în eforturile de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

„Donald Trump practică o diplomație dură și își mobilizează întreaga administrație pentru a înțelege ce vor și ce au nevoie ucrainenii, ce vor și ce au nevoie rușii. Pentru că acest război este stupid. Nu ar fi început niciodată dacă el ar fi fost președinte, iar continuarea sa nu este în interesul nimănui”, a concluzionat vicepreședintele SUA.

Declarațiile lui Vance au fost făcute în contextul în care președintele Poloniei, Andrzej Duda, a solicitat oficial Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în țara sa. Într-un interviu acordat Financial Times pe 13 martie, Duda a afirmat că a discutat această posibilitate cu Keith Kellogg, emisarul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia. Potrivit președintelui polonez, Trump ar putea muta arme nucleare fie din Europa de Vest, fie direct din Statele Unite către Polonia.

Portugalia este în dubii cu privire la înlocuirea avioanelor sale de luptă F-16 fabricate în SUA cu avioane F-35 mai moderne din cauza lui Donald Trump, fiind un prim exemplu în care stilul excentric al liderului de la Casa Albă afectează o potențială afacere profitabilă cu arme, informează Politico Europe.

Forțele aeriene ale țării au recomandat cumpărarea avioanelor Lockheed Martin F-35, dar când ministrul demisionar al apărării, Nuno Melo, a fost întrebat de presa portugheză Público dacă guvernul va urma această recomandare, el a răspuns: ”Nu putem ignora mediul geopolitic în alegerile noastre. Poziția recentă a Statelor Unite, în contextul NATO … trebuie să ne facă să ne gândim la cele mai bune opțiuni, deoarece predictibilitatea aliaților noștri reprezintă un atu mai important de luat în considerare”.

În contextul declarațiilor și măsurilor adoptate de Trump, care a menționat din ou că va anexa Groenlanda, există temeri că SUA ar putea decide să blocheze accesul la actualizările software și la piesele de schimb necesare pentru a face avioanele F-35 complet operaționale.

”Lumea s-a schimbat … și acest aliat al nostru … ar putea introduce limitări în ceea ce privește utilizarea, întreținerea, componentele și tot ceea ce are de-a face cu asigurarea faptului că aeronavele vor fi operaționale și utilizate în toate tipurile de scenarii”, a declarat Melo, a cărui țară avea alegeri anticipate după ce guvernul de centru-dreapta a căzut.

”Există mai multe opțiuni care trebuie luate în considerare, în special în contextul producției europene”, a completat acesta.

Ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, a declarat la începutul acestei săptămâni că Olanda nu își va anula contractul pentru avioanele cu reacție. Cu toate acestea, Lisabona nu a semnat încă un acord.

Membrii europeni ai NATO au devenit și mai dependenți de armele americane, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Potrivit raportului SIPRI, ceilalți vânzători principali de arme pentru țările europene membre NATO sunt Franța, Coreea de Sud, Germania și Israel.

În perioada 2020-2024, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lume – majoritatea armelor provenind din SUA, Germania și Polonia.

Raportul vine în contextul în care țările europene se reînarmează masiv, pe fondul îngrijorărilor că administrația președintelui Donald Trump se apropie de Rusia și că garanțiile de securitate oferite de America Europei timp de decenii nu mai sunt fiabile.

Acest lucru a dus la apeluri în țările europene de a limita dependența de armele americane – de exemplu, economiștii germani au avertizat recent împotriva cumpărării avioanelor de luptă americane F-35.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța la începutul acestei luni un plan de reînarmare a Europei axat pe cinci piloni: eliberarea utilizării fondurilor publice pentru apărare la nivel național prin exceptarea cheltuielilor destinate apărării de la calcularea deficitului,  crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare, utilizarea bugetului UE, mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.