Connect with us

SUA

Sondaj de opinie: Majoritatea americanilor nu au încredere în guvernul federal și în clasa politică. Donald Trump este una dintre sursele neîncrederii

Published

on

Majoritatea americanilor nu au încredere în mass-media şi mult mai mulţi nu cred în guvern sau clasa politică, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Pew Research Center,  informează Agerpres și The New York Times

Două treimi dintre americanii de vârstă adultă consideră că alți compatrioți au puțină sau nicio încredere în guvernul federal. Majoritatea cred că încrederea publicului în guvernul SUA și unul în celălalt este în scădere și cei mai mulți cred că lipsa de încredere în guvern și în ceilalți cetățeni face mai dificilă rezolvarea unor probleme cheie ale națiunii. Ca urmare, mulți cred că este necesar ca încrederea să fie reabilitată: 68% consideră că este foarte important să se repare nivelul de încredere al publicului în guvernul federal, iar 58% spun același lucru despre îmbunătățirea încrederii între americani.

Una dintre cauzele acestei lipse de încredere în guvern este însuşi preşedintele Donald Trump, consideră 14% dintre respondenţi. Miliardarul republican a făcut, potrivit unei baze de date de verificare a informaţiilor, peste 10.000 de afirmaţii eronate, şi acuză în mod constant mass-media de răspândire a unor informaţii false despre el.

Aproximativ 10% dintre respondenţi şi-au exprimat de asemenea lipsa de încredere în mass-media.

Mai mult, unii americani consideră că încrederea se estompează ca un semn al unei ,,suferințe” culturale și al declinului național. Unii leagă aceast lucru de percepția unei singurătăți crescute și a unui individualism excesiv. Mai exact, aproximativ jumătate dintre americani (49%) corelează declinul încrederii interpersonale cu convingerea că oamenii nu mai sunt la fel de demni de încredere ca altădată. Mulți atribuie această lipsă de încredere unei culturi politice care generează suspiciuni, chiar și cinism.

Chiar și atunci când exprimă opinii negative despre starea de încredere de astăzi, mulți americani cred că situația poate fi schimbată. În total 84% dintre americani cred că nivelul de încredere al americanilor în guvernul federal poate fi îmbunătățit, iar 86% consideră că îmbunătățirea este posibilă atunci când vine vorba de încrederea pe care americanii o au unul în celălalt. Printre soluțiile pe care le oferă pentru reabilitarea încrederii se numără diminuarea partizanatului politic și a tribalismului centralizat pe grupuri, reorientarea conținutului știrilor pe conținut de calitate, lăsând în urmă senzaționalul și intriga, timpul petrecut între oameni și mai puțin în fața ecranelor digitale și empatia practică, exprimată prin colaborarea în proiecte comunitare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Cu două zile înainte de vizita lui Recep Tayyip Erdogan la Washington, SUA cer Turciei să renunțe la sistemele de rachete rusești S-400 sau va simți ”impactul sancțiunilor”

Published

on

Statele Unite continuă să pună presiune pe Turcia pentru a renunța la sistemele ruse de apărare anti-rachetă S-400.

Astfel, americanii spun că vor impune sancțiuni, a declarat duminică consilierul pentru securitate națională al președintelui american, Robert O’Brien, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Turcia va simţi impactul acelor sancţiuni”, a declarat O’Brien pentru emisiunea „Face the Nation” de la postul CBS, într-un interviu, referindu-se la pedepsele în conformitate cu legea americană, cunoscută sub denumirea de Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act, despre care a spus că va trece de Congres cu un sprijin ”covârşitor” bipartizan.

Comentariile oficialului american vin cu doar câteva zile înainte ca Recep Tayyip Erdogan să efectueze o vizită la Casa Albă, programată pe 13 noiembrie. Acesta va avea o întrevedere și o conferință de presă comună cu președintele american Donald Trump.

Liderii celor două state membre NATO s-au ciocnit în ultima perioadă, mărul discordiei fiind achiziționarea, de către Ankara, a sistemului rus de apărare anti-rachetă S-400, dar și intervenția militară în nordul Siriei, după ce Administrația Trump a decis retragerea trupelor americane, potrivit Politico Europe.

Achiziţionarea de către Ankara a sistemului rus de rachete antiaeriene S-400 este una dintre probleme la fel ca şi susţinerea de către americani a opozanţilor regimului Erdogan. Washingtonul spune că S-400 este incompatibil cu metodele de apărare ale NATO şi ameninţă avioanele de luptă F-35 produse de compania americană Lockheed Martin.

SUA a scos Turcia din programul F-35, deşi turcii produceau componente pentru aceste avioane superperformante.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump ia în calcul să onoreze invitația lui Vladimir Putin la parada militară de la Moscova din 9 mai 2020, la 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste

Published

on

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a declarat vineri că analizează posibilitatea de a participa, la invitaţia omologului său rus Vladimir Putin, la parada care va fi organizată în Moscova pe 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

“Apreciez invitaţia. Este exact în mijlocul sezonului politic, deci voi vedea dacă reuşesc, dar mi-ar plăcea să merg dacă voi putea”, a declarat Donald Trump, citat de Reuters, scrie Digi24.ro.

“Va fi ceva foarte interesant să celebrăm sfârşitul războiului”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

În cazul în care va accepta invitația, Trump va efectua prima sa vizită prezidențială la Moscova, iar aceasta ar urma să aibă loc cu câteva luni înainte de alegerile pentru președinția Statelor Unite.

Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a acceptat deja invitația lui Vladimir Putin de a fi prezent, la 9 mai 2020, la parada de la Moscova.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Pe de altă parte, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, celebrează Ziua Victoriei în ziua de 8 mai, întrucât la 7 mai 1945 a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, la Reims.

Rusia organizează anual, la Moscova, la data de 9 mai, o paradă pentru a marca victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doiea Război Mondial.

Tot la 9 mai, în fiecare an, este aniversată și Ziua Europei, consemnată prin Declarația Schuman publicată la 9 mai 1950, document aflat la originea Uniunii Europene de astăzi

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump, mesaj pentru Europa la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: ”Decidem ferm să lucrăm în continuare cu aliaţii şi partenerii noştri”

Published

on

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Statele Unite vor continua să lucreze cu aliații și partenerii săi pentru ca ”flăcările libertăţii să continuă să ardă”, a asigurat, sâmbătă, președintele american Donald Trump, într-un mesaj ocazionat de cele trei decenii care au trecut de la începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

Pe 9 noiembrie 1989, femei şi bărbaţi hotărâţi au pus în aplicare cuvintele preşedintelui Ronald Reagan, dărâmând acel simbol al totalitarismului şi trimiţând întregii lumi mesajul că democraţia şi statul de drept vor triumfa întotdeauna asupra oprimării şi tiraniei”, a declarat Trump, potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA la București.

La 12 iunie 1987, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică cunoșteau o perioadă de acalmare a tensiunilor, președintele american de la vrema respectivă, Ronald Reagan, a dat un semnal. Într-un discurs susținut în Berlinul de Vest, în spatele Zidului, Reagan i s-a adresat direct liderului sovietic Mihail Gorbaciov: ”Doborâți acest zid!”

La comemorarea acestui punct de referinţă pentru drepturile omului, decidem ferm să continuăm să lucrăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a ne asigura că flăcările libertăţii continuă să ardă fiind o lumină călăuzitoare a speranţei şi a oportunităţilor în întreaga lume”, se mai arată în mesajul lui Donald Trump, care vine la câteva zile distanță după afirmații surprinzătoare ale președintelui Franței.

”Războiul Rece este încheiat de mult timp, dar regimurile tiranice din lume continuă să utilizeze tactici de oprimare de tip sovietic care au aruncat o umbră durabilă asupra istoriei”, a mai spus Trump, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Trump salută ”eforturile extraordinare făcute de germani pentru reunificarea ţării lor şi pentru reconstruirea fostei Germanii de Est” şi remarcă faptul că ”est-germanii obişnuiţi şi-au riscat vieţile pentru libertate şi în acest fel ei au fost catalizatorul care a ridicat Cortina de Fier ce căzuse, cu o generaţie înainte, peste Europa”.

”Căderea Zidului Berlinului trebuie să fie o lecţie pentru regimurile opresive de oriunde: nicio Cortină de Fier nu poate opri dorinţa de fier a unui popor decis să fie liber”, a accentuat liderul american.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei.

Declarațiile sale, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, apar în contextul în care NATO aniversează anul acesta șapte decenii de la înființare, iar în Europa sunt comemorați 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Germania, întreaga Europă și NATO comemorează sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin se află și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending