NATO
Sondaj de opinie realizat în SUA: 57% dintre americani susțin trimiterea de trupe în România și Polonia pentru a ajuta la descurajarea amenințărilor Rusiei
Published
3 years agoon

Majoritatea cetățenilor americani susține trimiterea de trupe americane în România și Polonia pentru a ajuta la descurajarea amenințărilor Rusiei, în timp ce majoritatea cetățenilor români susține că, în cazul unui atac, România ar trebui să participe la apărarea altui stat membru NATO, arată datele unor sondaje comparative realizate în Statele Unite și România de către The Bullfinch Group în SUA, respectiv de INSCOP Research în România.
Rezultatele sondajului din Statele Unite ale Americii, arată că doar 15% dintre americani se opun implicării SUA în apărarea altui stat NATO dacă acesta ar fi atacat. Luând în considerare că, ”potrivit tratatului NATO, un atac armat împotriva unuia sau mai multor membri NATO din Europa sau America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor”, 57% dintre respondenți sunt de părere că, în calitate de stat membru NATO, SUA ar trebui să se implice în apărarea altui stat membru NATO dacă acesta este atacat. 15% sunt de părere că SUA nu ar trebui să se implice, iar 28% din totalul eșantionului sunt nehotărâți.
Doar 27% dintre americani se opun trimiterii de trupe americane în România și Polonia pentru a ajuta la descurajarea amenințărilor Rusiei. Întrebați dacă sunt de acord sau împotriva trimiterii de trupe americane în țări aliate NATO precum România sau Polonia pentru ajuta la descurajarea amenințările recente ale Rusiei, 57% dintre respondenți se declară de acord, 27% sunt împotrivă și 16% sunt nehotărâți.
Rezultatele sondajului din România subliniază că 70% dintre români sunt de acord cu implicarea României în apărarea altui stat NATO dacă acesta ar fi atacat. Luând în considerare că, ”potrivit tratatului NATO, un atac armat împotriva unuia sau mai multor membri NATO din Europa sau America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor”, 70% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru NATO, România ar trebui să se implice în apărarea altui stat membru NATO dacă acesta este atacat. 25% sunt de părere că România nu ar trebui să se implice, iar 5% din totalul eșantionului nu știu sau nu răspund.
Întrebați dacă sunt de acord sau împotriva trimiterii militarilor români în țări aliate NATO pentru ajuta la descurajarea amenințările recente ale Rusiei, 60% dintre respondenți se declară de acord, 36% sunt împotrivă și 3,9% nu știu sau nu răspund.
Sondajul de opinie național din Statele Unite ale Americii a fost realizat de The Bullfinch Group (www.thebullfinchgroup.com) în parteneriat cu INSCOP Research (www.inscop.ro), în cadrul unui proiect de cercetare susținut de think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group / Grupul de Gândire strategică (www.strategicthinking.ro)
Datele au fost culese în perioada 19-23 februarie 2022 prin interviuri telefonice, volumul eșantionului fiind de 1044 de votanți înregistrați.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.
Sondajul de opinie național din România a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) în parteneriat cu Verifield în cadrul unui proiect de cercetare susținut de STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro)
Datele au fost culese în perioada 21-25 februarie 2022.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect
Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump
SUA, în top 4 parteneri comerciali ai României: Ministrul Economiei va colabora cu ambasadoarea Kavalec pentru intensificarea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pentru români
Polonia critică afirmația lui Trump privind „atrocitatea” comerțului cu UE și îndeamnă la opinii bazate pe fapte: SUA au un excedent uriaș în exportul de servicii
Rusia salută decizia lui Trump de a închide USAID. Liderul american acuză că miliarde de dolari au fost folosite pentru “presa de fake news”
Donald Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale, reluând o măsură din primul său mandat care coincide cu vizita în SUA a lui Netanyahu, căutat de CPI
NATO
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
Published
2 days agoon
February 6, 2025
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a efectuat, în perioada 3-4 februarie 2025, o vizită de lucru în Japonia, care a a marcat începerea mandatului Ambasadei României la Tokyo de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Japonia – mandat exercitat de misiunea diplomatică a României pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2025, împreună cu Ambasada Regatului Norvegiei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În acest context, oficialul român a participat, în calitate de vorbitor, la Conferința Japonia-NATO privind comunicarea strategică, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe nipon și de Secretariatul internațional al NATO. În intervenția din cadrul sesiunii finale a evenimentului, oficialul român a subliniat provocările comune cu care se confruntă NATO și partenerii săi din Indo-Pacific, evidențiind impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei la nivel global.
De asemenea, secretarul de stat a avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, cu președintele Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Națională a Japoniei, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și ai unor think tank-uri japoneze. În cadrul discuțiilor, au fost abordate oportunitățile de cooperare în plan bilateral și în format multilateral în domeniul securității și a avut loc un schimb de evaluări privind situațiile de securitate din spațiul Euro-Atlantic și din regiunea Indo-Pacific.
Deplasarea oficialului MAE la Tokyo a avut loc pe fondul intensificării, în ultimii ani, a relației bilaterale a României cu Japonia și al ridicării acesteia la nivelul de Parteneriat Strategic în martie 2023, precum și în contextul consolidării cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific.
INTERNAȚIONAL
Norvegia avertizează asupra riscului de sabotaj din partea Rusiei pentru a opri livrarea ajutorului destinat Ucrainei
Published
2 days agoon
February 5, 2025
Serviciile de informații norvegiene au avertizat miercuri că este „probabil” ca Rusia să lanseze atacuri de sabotaj împotriva Norvegiei în 2025, vizând infrastructura energetică sau ajutorul trimis Ucrainei, transmite Bloomberg.
Relațiile diplomatice dintre Oslo și Moscova s-au deteriorat considerabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Deși Uniunea Europeană a înregistrat zeci de astfel de atacuri de la sfârșitul lui 2023, șefa Serviciului de Securitate al Poliției din Norvegia (PST), Beate Gangås, a declarat că până în prezent nu există dovezi de sabotaj rusesc pe teritoriul norvegian.
„Totuși, PST consideră probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să desfășoare acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte din Norvegia în 2025”, a afirmat Gangås, prezentând raportul anual privind amenințările la adresa securității. „Obiectivul unor astfel de acțiuni ar fi oprirea livrărilor noastre către Ucraina sau influențarea negativă a opiniei publice”, a adăugat ea.
Norvegia, membră NATO, împărtășește o graniță terestră de 198 km cu Rusia în regiunea arctică, precum și o graniță maritimă în Marea Barents.
În urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine din Marea Baltică – atac atribuit pe scară largă Rusiei – țările NATO de la Marea Baltică s-au reunit luna trecută la Helsinki pentru a întări securitatea regională.
„În ceea ce privește actorii statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare de securitate pentru Norvegia”, a mai spus Gangås.
Norvegia a alocat un buget de 135 miliarde de coroane norvegiene (18,8 miliarde de dolari) pentru ajutor civil și militar destinat Ucrainei în perioada 2023-2030.
După începerea războiului din Ucraina, Norvegia a depășit Rusia și a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.
„Infrastructura energetică deținută de companii norvegiene ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru sabotaj în anul următor”, se precizează în raportul anual al PST.
Serviciile de informații norvegiene au avertizat și asupra riscului „semnificativ” de spionaj din partea Chinei, care ar urma „să crească pe termen lung”, precum și din partea Iranului și Coreei de Nord.
NATO
România va aloca 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Bugetul MApN, avizat în comisiile Parlamentului
Published
3 days agoon
February 4, 2025
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a prezentat marți membrilor comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite în ședință comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, sumele alocate pentru cheltuieli militare reprezentând 2,24% din Produsul Intern Brut cu posibilitatea extinderii până la 2,5% din PIB în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Angel Tîlvăr a arătat, în intervenția sa, că “bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.
Ministrul apărării naționale a subliniat că execuția bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituției de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.
“Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr, conform sursei citate.
Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război. O decizie în acest sens este așteptată la summitul NATO de la Haga din luna iunie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, indicând că un angajament sporit ar putea să se ridice la un prag de 3,6 – 3,7% din PIB pentru apărare.
La nivelul UE, liderii europeni s-au reunit luni pentru primul summit consacrat apărării, iar una dintre concluziile desprinse cu privire la finanțare vizează capacitatea statelor membre de a crește propriile cheltuieli în materie de apărare prin flexibilizarea regulilor bugetare cuprinse în Pactul pentru Stabilitate și Creștere, în temeiul căruia statele membre trebuie să respecte ținta de deficit de 3% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv (PDE) și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.
Referitor la bugetul național al apărării, “în cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale”, a transmis instituția.
Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.
Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare și a indemnizațiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistență socială) au fost dimensionate corespunzător și acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creșterii capacității de retenție la nivelul personalului încadrat și a atractivității profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).
Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.
În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).
Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituției pentru a angrena la maximum posibil industria națională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică și armament de ultimă generație.
„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA3 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine