Connect with us

U.E.

Sondaj ECFR îngrijorător pentru relația transatlantică: Sub 6% dintre cetățenii din șapte țări UE sunt de părere că SUA au fost principalul lor aliat în criza COVID-19

Published

on

© The White House/ Facebook

În timp ce Germania își asumă președinția Consiliului Uniunii Europene, un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations arată că majoritatea europenilor se simt “singuri și vulnerabili” în lume și nu percep Statele Unite ale Americii drept un aliat internațional cheie în lupta lor împotriva COVID-19.

Sondajul, realizat în nouă țări UE (Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia) arată că deși mulți europeni sunt de părere că Uniunea Europeană a eșuat în a oferi un leadership puternic în timpul crizei coronavirusului, o majoritate a cetățenilor percep cooperarea la nivel european drept “singurul și cel mai bun vehicul” pentru a aborda principalele probleme de politică externă, în mod special în contextul izolaționismului american.

În aproape fiecare țară inclusă în sondaj, oamenii au tendința de a arăta că percepția lor asupra SUA a devenit din ce în ce mai negativă.

În Danemarca (71%), Portugalia (70%), Franța (68%), Germania (65%) și Spania (64%), aproximativ două treimi susțin că percepția lor cu privire la Statele Unite s-a înrăutățit în timpul acestei crize. Acest declin s-a resimțit cel mai mult în Franța și Germania. Doar în Polonia (49%) și Bulgaria (56%) răspunsul prevalent a fost că nu se resimte nicio schimbare în percepția față de SUA.

Cel mai mare procent al cetățenilor care consideră că Statele Unite au fost cel mai important aliat al țării lor în criza COVID-19 este înregistrat în Italia și este de doar 6%.

Tendința majoră a răspunsurilor cetățenilor la întrebarea “Cine a fost cel mai mare aliat al țării dumneavoastră în timpul crizei provocate de coronavirus” este de a nu se raporta pozitiv la un actor anume, însă ele variază de la țară la țară, iar Statele Unite sunt devansate în toate aceste țări de toți ceilalți actori incluși în sondaj.

Percepția că niciun stat al lumii nu a fost cel mai important aliat în lupta împotriva coronavirusului este dominantă în Polonia (30%), Danemarca (29%), Suedia (29%), Italia (28%), Germania (26%), Franța (22%) și Spania (22%).

Un nivel ridicat de încredere l-a primit Organizația Mondială a Sănătății, OMS fiind considerată principalul aliat în criza COVID-19 de 23% dintre danezi, 20% dintre spanioli, 22% dintre suedezi, 13% dintre francezi și câte 10% dintre italieni și germani.

Cel mai mare procent al răspunsului că Uniunea Europeană a fost cel mai important aliat în lupta împotriva COVID-19 a fost înregistrat în Polonia – 17%).

În schimb, cu excepția Suediei, unde percepția este de 1% atât în ce privește SUA și China, tendința de raportare la SUA ca principal aliat în lupta împotriva coronavirusului este mai mică decât cu privire la China.

Astfel, China este considerată principalul aliat în criza COVID-19 de 25% dintre italieni, 11% dintre polonezi, 7% dintre spanioli, 4% dintre francezi, 2% dintre danezi și 2% dintre germani.

SUA sunt privite drept cel mai important aliat în această criză de doar 6% dintre italieni, 4% dintre polonezi și câte 1% dintre spanioli, francezi, danezi și germani.

În acest context, autorii sondajului consideră că “încrederea” europenilor în SUA a fost distrusă.

Rezultatele acestui sondaj apar în contextul în care șeful diplomației germane, Heiko Maas, a atras atenția sâmbătă că o înfrângere a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie nu ar fi suficientă pentru redresarea relaţiilor transatlantice, precizând că “orice persoană care crede că a avea un democrat în funcţia de preşedinte (al SUA) va restabili parteneriatul transatlantic la nivelul dinainte subestimează schimbările structurale”.

În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 președintele SUA Donald Trump a ignorat apelurile venite din partea partenerilor europeni și a decis să înceteze relațiile Statelor Unite cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o că a fost instrumentalizată de China pentru a mușamaliza efectele reale ale pandemiei în timpul izbucnirii focarului, în orașul Wuhan din China.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Published

on

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

U.E.

Comitetul European al Regiunilor: Combaterea poluării atmosferice ar trebuie să se numere printre principalele priorități ale planului de redresare economică

Published

on

Comitetul European al Regiunilor (CoR) a adoptat în cadrul sesiunii plenare din iulie poziția sa privind ”Viitorul politicii UE în domeniul aerului curat, în contextul obiectivului ambițios de reducere a poluării la zero”, elaborată de membrul PPE János Ádám Karácsony.

În contextul pandemiei de coronavirus, raportorul avizului CoR a evidențiat posibilitatea unei legături între poluare și riscul infectării. Astfel, acesta a subliniat că combaterea poluării atmosferice ar trebui să se numere printre principaele priorități a planului de relansare a economiei europene, mai ales în contextul în care reducerea poluării ca urmare a măsurilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 a arătat importanța unui mediul înconjurător curat.

Liderii locali au încurajat statele membre să furnizeze și să actualizeze programul național de control al poluării atmosferice.

Comitetul European al Regiunilor a salutat, de asemenea, Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în orizontul anului 2050.

”Redresarea economică dificilă din fața noastră nu poate periclita ambiția Uniunii Europene de a reduce la zero poluarea. Aerul curat și strategia de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice trebuie să fie o parte integrată a redresării economice post-pandemie care se adresează sursei poluării, implicând cetățenii în acest proces”, a precizat raportorul János Ádám Karácsony.

Comitetul European al Regiunilor a reiterat apelul său pentru o abordare integrată, o politică ambițioasă, care să vizeze sursa poluării, atenționând că multe dintre statele membre nu au întrunit standardele actuale.

În același timp, CoR și-a arătat sprijinul pentru ideea Comisiei Europene de a alinia și mai mult standardele de calitate a aerului la liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății, care, în prezent, sunt revizuite, solicitând în același timp asistență suplimentară privind implementarea și respectarea riguroasă a calendarului.

De asemenea, Comitetul European al Regiunilor a subliniat importanța implicării cetățenilor. În viziunea membrilor CoR, ar trebui să se utilizeze mai mult soluțiile IT existente, aplicațiile de telefonie mobilă și alte instrumente relevante pentru informarea publicului, făcând vizibil ”criminalul invizibil”, astfel încând să sporească gradul de conștientizare a cetățenilor.

Aceștia au sugerat că Indicele european al calității aerului ar trebui îmbunătățit pentru a oferi informații privind calitatea aerului la nivel regional, al zonelor rurale sau sate, unde calitatea aerului nu este măsurată de stațiile de monitorizare.

Poluarea atmosferică este răspunzătoare pentru moartea prematură (înainte de 65 de ani) a peste 520.000 de persoane anual, având legătură cu bolile respiratorii și cardiovasculare, cancerul pulmonar și  accidentul vascular cerebral. 

Continue Reading

U.E.

Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea privind Viitorul Europei pe fondul impactului socio-economic sever al scăderii populației

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Într-o dezbatere cu Dubravka Šuiča, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, liderii locali și regionali ai Europei au cerut instituțiilor UE să lucreze în strânsă legătură cu guvernele locale pentru a contracara consecințele teritoriale și socioeconomice ale schimbărilor demografice. Întrucât populația este în scădere în peste 40% din regiunile UE, Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea despre Viitorul Europei, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Adresându-se plenului Comitetului European al Regiunilor, la 1 iulie, vicepreședintele Comisiei Europene, Dubravka Šuiča, a declarat:

Trebuie să permitem regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice să mențină și să îmbunătățească calitatea vieții și să ne dotăm cu instrumentele necesare pentru a găsi soluții inovatoare. Ne-am angajat să sprijinim și să fim alături de oameni prin schimbare, oferind oportunități concrete și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă.

La rândul său, președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, a precizat:

Pandemia Covid-19 a subliniat necesitatea de a gândi și de a acționa strategic cu privire la schimbările demografice și la impactul său teritorial și socioeconomic sever pe termen lung. Acesta poate duce chiar la dezvoltarea unei„ geografii a nemulțumirilor “, alimentând mișcările extremiste și presiunile anti europene din unele regiuni care suferă de declin demografic și exod de creiere, ceea ce duce la o polarizare a sistemului democratic. Având în vedere că autoritățile regionale și locale dețin numeroase competențe legale în materie demografică, Comitetul nostru este gata să sprijine inițiativele Comisiei de abordare a acestui fenomen, care vizează îmbunătățirea vieții oamenilor în regiunile, orașele și satele UE.

Comitetul European al Regiunilor își va prezenta propunerile privind combaterea efectelor negative ale schimbărilor demografice în regiunile UE în următoarea sesiune plenară din octombrie.

Primul raport al UE privind impactul schimbărilor demografice, adoptat miercuri, 17 iunie, de Comisia Europeană, indică că Europa va reprezenta mai puțin de 4% din populația lumii până în 2070, iar tendințele demografice pe termen lung din regiunile europene indică o speranță de viață mai marerate mai scăzute ale natalitățiisocietăți în curs de îmbătrâniregospodării de dimensiuni mai reduse și creșterea urbanizării.

El ilustrează, de asemenea, diferențele considerabile dintre regiuni în ceea ce privește schimbările demografice, precum și necesitatea de lua în considerare impactul acestora asupra creșterii și sustenabilității, asupra ocupării forței de muncă, asupra sănătății și îngrijirii pe termen lung în diferite părți ale Europei.

Documentul va contribui la identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. Documentul va constitui de altfel baza viitoarei Cărți verzi privind îmbătrânirea populației și viziunea pe termen lung pentru zonele rurale.

Raportul este completat de fișe informative naționale (pentru Româniaaici)și de o defalcare statistică completă, disponibile pe noua pagină web a Comisiei dedicată demografiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending