Uniunea Europeană este pe cale să înregistreze un sezon record de incendii de vegetație, avertizează Sistemul European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS), potrivit POLITICO.

Valurile de căldură succesive – parte a unei tendințe de încălzire determinată de schimbările climatice – și lipsa persistentă de precipitații au transformat o mare parte din Europa într-o adevărată torță în această vară, permițând incendiilor să se răspândească cu ușurință.

De la începutul anului 2022, flăcările au devastat aproape 660 000 de hectare de terenuri din UE – o suprafață de peste două ori mai mare decât Luxemburgul -, potrivit celei mai recente actualizări a EFFIS.

În 2017, anul cu gravitatea cea mai ridicată în privința numărului de incendii de vegetație din UE, aproximativ 420 000 de hectare fuseseră arse până la jumătatea lunii august, înainte ca o lună octombrie devastatoare să dubleze această cifră la 988 087 de hectare pentru întregul an. În condițiile în care sezonul incendiilor este departe de a se fi încheiat, EFFIS a avertizat că anul acesta ar putea stabili un nou record.

Anul acesta, până în prezent, este „chiar sub 2017″, a declarat duminică coordonatorul EFFIS, Jesús San-Miguel, pentru AFP. „Situația în ceea ce privește seceta și temperaturile extrem de ridicate a afectat toată Europa în acest an, iar situația generală din regiune este îngrijorătoare, în timp ce ne aflăm încă în mijlocul sezonului de incendii”.

Spania, România și Portugalia sunt țările membre UE cele mai afectate de secetă, potrivit Comisiei Europene. Franța a fost, de asemenea, grav afectată, cu peste 60 000 de hectare arse până în această săptămână, depășind cu mult recordul anterior al țării, de 43 600 de hectare pentru întregul an 2019.

Însă, odată cu încălzirea Europei, incendiile izbucnesc din ce în ce mai des și mai la nord. San-Miguel (EFFIS) a declarat că, începând din 2010, s-a înregistrat o tendință de intensificare a incendiilor în Europa Centrală și de Nord.

Odată cu atenuarea valului de căldură din această săptămână și cu ploile care au adus o oarecare ușurare, EFFIS a declarat duminică că situația incendiilor de vegetație arată o oarecare îmbunătățire, deși riscul rămâne ridicat pentru Peninsula Iberică și pentru estul Franței, Belgia și Germania.

UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august, informează Serviciul European de Acțiune Externă. 

„Îndemnăm Federația Rusă să își retragă imediat forțele militare și tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile imediate ale acesteia și din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul și autoritățile ucrainene să își poată relua responsabilitățile suverane în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, iar personalul de exploatare legitim să își poată îndeplini sarcinile fără interferențe externe, amenințări sau condiții de lucru inacceptabil de dure. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să își desfășoare verificarea în conformitate cu obligațiile asumate de Ucraina în materie de garanții în condiții de siguranță și securitate și în timp util”,  afirmă grupul de ţări în declarația comună. 

Semnatarii subliniază că prezența forțelor militare rusești la centrala nucleară Zaporojie împiedică operatorul și autoritățile ucrainene să își îndeplinească obligațiile în materie de securitate nucleară și de securitate radiologică în conformitate cu convențiile internaționale și cu standardele de securitate ale AIEA și împiedică AIEA să își îndeplinească mandatul privind garanțiile.

De altfel, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, a afirmat joi, în fața Consiliului de Securitate al ONU că situația de la centrala nucleară ucraineană s-a deteriorat rapid până în punctul în care a devenit „foarte alarmantă”, arată un comunicat al organizației.

„Aceste acțiuni militare în apropierea unei instalații nucleare atât de mari ar putea duce la consecințe foarte grave”, a declarat Grossi în cadrul reuniunii solicitate de Rusia, care a fost marcată de apeluri răsunătoare pentru a permite experților tehnici ai Agenției să viziteze zona, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de securitate.

Oficialul a cerut ambelor părți să coopereze cu agenția atomică a ONU.

„Este un moment important, un moment greu, iar AIEA trebuie să i se permită să își desfășoare misiunea în Zaporojie cât mai curând posibil”.

Declarația citată a fost emisă în numele Australiei, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Georgiei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Islandei, Italiei, Japoniei, Letoniei, Liechtensteinului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Muntenegrului, Țărilor de Jos, Noii Zeelande, Macedoniei de Nord, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Republicii Coreea, Republicii Moldova, României, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Turciei, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii, precum și al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a publicat raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia. Documentul analizează implementarea reformelor cuprinse în acest acord de către Tbilisi, în timpul anului trecut.

”Georgia și-a continuat calea reformelor în circumstanțe dificile, în contextul redresării sale socio-economice în urma COVID-19, al unui mediu politic tensionat și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, am asistat la regrese în domeniile-cheie precum statul de drept, guvernanța și drepturile omului. Pe măsură ce Georgia se avântă în noua etapă a relațiilor sale cu UE, cu perspectivă europeană, Georgia trebuie să adopte o abordare responsabilă și conștiincioasă, care să corespundă obiectivelor sale declarate și aspirațiilor cetățenilor săi”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a reiterat sprijinul UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.

”În urma deciziei Consiliului European de a acorda Georgiei perspectiva de aderare la UE și a disponibilității sale de a acorda statutul de candidat odată ce vor fi abordate prioritățile identificate în avizul Comisiei, mingea este acum în terenul Georgiei. Un angajament serios față de consolidarea democrației, reformele judiciare, consolidarea statului de drept, precum și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate vor fi esențiale. Uniunea Europeană va continua să sprijine Georgia în eforturile sale de a aborda aceste priorități. De asemenea, vom continua să sprijinim dezvoltarea și redresarea economică a țării prin intermediul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă, principalele constatări ale raportului sunt următoarele:

Cel mai recent raport, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de serviciile Comisiei Europene, arată că Acordul de asociere UE-Georgia a continuat să fie un motor al reformelor. În general, procesul de aliniere a legislației naționale la legislația UE, ca parte a Acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), este pe drumul cel bun și progresează.

Cu toate acestea, în 2021, provocările au amenințat să submineze fundamentele democratice ale țării și au existat regrese în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru demonstrează necesitatea unui angajament reînnoit și serios față de consolidarea democratică, de reformele judiciare și de acțiunile de reducere a polarizării politice și de consolidare a statului de drept, precum și de garantare a unui spațiu mediatic profesionist, pluralist și independent. ”Acestea sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe calea sa europeană”, este subliniat în comunicatul mai sus amintit.

UE a continuat să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv prin continuarea eforturilor reprezentantului special al UE, prin angajamentul său în calitate de co-președinte în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva și prin prezența susținută pe teren a misiunii de monitorizare a UE.

UE și-a intensificat în continuare sprijinul pentru capacitatea de reziliență a Georgiei, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

În plus, în 2021, împreună cu instituțiile financiare europene și cu omologii guvernamentali georgieni, a fost pusă o bază solidă pentru materializarea proiectelor emblematice pentru Georgia în cadrul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

Începând cu 2023, Comisia Europeană va prezenta un raport privind punerea în aplicare a priorităților ca parte a pachetului de extindere. În plus, până la sfârșitul anului 2022, Comisia va prezenta evaluarea sa privind capacitatea Georgiei de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficient obligațiile care decurg din calitatea de membru.