Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: 74,4% dintre români susțin că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare și știri false

Published

on

©euvsdisinfo.eu

O majoritate covârșitoare a românilor (74,4%) este de părere că opțiunile de vot ale cetățenilor sunt afectate de dezinformare și știri false, informează sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, remis CaleaEuropeană.ro

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la dezinformare și știri false.

„Datele sociologice din iunie 2021 confirmă concluziile sondajului din martie 2021, arătând că o cel puțin jumătate dintre români conștientizează că au fost expuși personal în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, site-uri de știri, Facebook). De asemenea, puțin peste jumătate cred că cele mai expuse canale la dezinformări sunt posturile tv, urmate de rețelele sociale, dar cu diferențe semnificative de percepție între tineri care consideră că rețelele sociale sunt un mediu mai expus la dezinformări și vârstnici care indică posturile de televiziune drept cele mai expuse. Acest tip de percepție este influențată și de faptul că posturile tv sunt în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea populației. Pe acest fond, remarcabil este faptul că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformări și știri false”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

„Televiziunile, și nu social media, sunt percepute ca sursă principală de știri false, deși cei expuși social media și-au schimbat opiniile și percepțiile mai mult decât cei expuși mediei TV. Percepția potențialului economic mai mare al României în afara UE decât în interiorul acesteia este mai accentuată în rândul populației cu studii primare și medii din zone rurale, deși statisticile economice contrazic această percepție. Superioritatea culturală a românilor față de confrații lor comunitari este percepută ca atare în principal de către cei cu studii primare și medii față de cei cu studii superioare. Se prefigurează concluzia nevoii de educație pentru discernerea informațiilor reale, dovedite și verificate, dar și forța mesajelor cu caracter emoțional, validat și narcisic la nivel național”, a transmis Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP). 

Expunerea la știri false:

50,1% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55% în martie), iar 45,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 42,6% în martie). 4,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 2,5% în martie).

Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 30 și 44 de ani, gulere albe, persoane cu venituri mai mari.

Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoane cu studii primare, inactivi pasivi, persoane care nu folosesc rețele sociale.

 Canale media expuse dezinformării:

52,6% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 34,9% consideră că în această situație se află rețelele sociale, 4,4% ziarele și revistele, 2,3% posturile de radio, 5,8% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii până în 30 de ani, persoane cu studii superioare și persoane din categoria gulerelor albe sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare.

Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoane cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în regiunile Nord Est și Sud Est și persoane din categoria gulerelor albastre.

39% dintre tinerii între 18 și 29 de ani consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 53% că rețelele sociale sunt cele mai expuse. Cele mai expuse dezinformării sunt în proporție de 51% posturile TV pentru persoanele între 30 și 44 de ani și rețelele sociale în proporție de 40%. Pentru persoanele între 45 și 59 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (54%) și rețelele sociale (32%). Pentru persoanele peste 60 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (60%) și rețelele sociale (22%).

Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 44% dintre persoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 33% dintre aceste persoane.57% dintre persoanele cu studii medii consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 30% că rețelele sociale sunt cele mai expuse dezinformării. Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 41% dintre persoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 56% dintre aceste persoane.

Influențare opțiuni de vot

Întrebați în ce măsură consideră că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și fake-news-uri, 74,4% dintre cei chestionați răspund că sunt afectate în mare și foarte mare măsură. 22,1% consideră că sunt afectate în mică și foarte mică măsură și 3,6% nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că opțiunile de vot sunt afectate în mare și foarte mare măsură de dezinformare și fake-news-uri într-o măsură mai mare decât media populației, mai ales persoane cu studii superioare, persoane care locuiesc în București Ilfov, din categoria gulerelor albe.

În rândul persoanelor cu studii primare și al locuitorilor din regiunea Nord Vest se întâlnesc cele mai ridicate procente ale celor care consideră că opțiunile de vot ale românilor nu sunt afectate de dezinformare și fake news decât în mică și foarte mică măsură.

 Țări care susțin propaganda:

În viziunea a 25,2% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană este văzută ca susținând acțiuni de propagandă, dezinformând și răspândind știri false în România de 13,8% dintre cei intervievați, urmată de China (12,2%), Ungaria (8%), SUA (7,9%) și Germania (3,5%). 2,1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 27,3% nu știu sau nu răspund.

Acord afirmații – superioritate culturală:

72,7% din populație este de părere că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele. 21,4% sunt în dezacord cu această afirmație, iar 5,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o proporție mai mare decât media populației că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele, mai ales gulerele albastre, din regiunea Sud Vest Oltenia și persoanele care declară că venitul nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care sunt în dezacord fac parte mai ales din categoria  persoanelor cu educație superioară și gulerelor albe.

Primul capitol al sondajului arată că ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 

De asemenea, cel de al doilea capitol informează că peste jumătate din populația României ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, iar dintre cei care ar vota cu un partid naționalist, doar 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia. 

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că va depune toate eforturile în vederea implementării reformelor necesare pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ”proiectul nostru de țară”.

”Închei această intervenție cu ultimul subiect și anume, acela că în demersurile noastre pentru implementarea reformelor, dincolo de cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, este proiectul nostru de țară și anume, accederea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Mâine, Guvernul este gazda unui astfel de eveniment, prin care, practic, marcăm un an de la vizita pe care secretarul general al OCDE a efectuat-o în țara noastră și practic, ne-a dat vestea de începere a parcursului de accedere la OCDE. Știm foarte bine că vara trecută am primit foaia de parcurs. Am reușit ca până la mijlocul lunii decembrie să mergem la Paris și să depunem memorandumul inițial. Greul abia de acum încolo începe, pentru că este nevoie să răspundem tuturor clarificărilor cuprinse în memorandum și în felul acesta, în funcție de modul în care derulăm reformele la nivel instituțional, la nivel guvernamental, să reușim să îndeplinim toate standardele OCDE și în felul acesta să devenim membru cu drepturi depline. Ca atare, menținem această dublă abordare a reformelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin parcursul de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat premierul în cadrul unei ședințe de guvern.

La mijlocul lunii decembrie, România, prin premierul Nicolae Ciucă, a depus la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, memorandumul inițial privind aderarea la această organizație, acest obiectiv aflându-se printre prioritățile diplomației române pentru anul 2023. 

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 1 septembrie 2016, prin Decizie a prim-ministrului a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu organizaţia. În prezent Comitetul este coordonat de prim-ministrul României, iar Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a Secretariatului General al OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a semnat în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București: Suntem solidari cu poporul turc și îi dorim să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei la București.

”Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor și către toți cei afectați de cutremurele catastrofale din Turcia. În numele României și al cetățenilor români, am semnat astăzi în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București. Suntem solidari cu poporul turc, iar salvatorii noștri și personalul medical se află deja la locul dezastrelor pentru a căuta și ajuta supraviețuitorii. Le transmitem însănătoșire grabnică persoanelor rănite și dorim poporului turc să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Peste 9.500 de persoane și-au pierdut viața iar alte mii au fost rănite în urma mișcărilor telurice devastatoare care au lovit Turcia și Siria.

România s-a numărat printre primele țări care au răspuns apelului de ajutor venit din partea Ankarei și au trimit echipe de căutare pentru a sprijini autoritățile turce în acțiunile de salvare.

Până în prezent, 19 state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria), împreună cu Albania și Muntenegru, au pus la dispoziția autorităților turce echipe de salvare și căutare.

În plus, 2 echipe medicale au fost trimise prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE pentru a oferi asistență medicală de urgență persoanelor afectate. În total, 1 185 de salvatori și 79 de câini de căutare au fost oferiți de țările europene. Aceste cifre ar putea crește în continuare.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE a reunit, de asemenea, o echipă de protecție civilă a UE formată din experți din 11 state membre, care a fost detașată imediat în Turcia pentru a sprijini operațiunile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă joi și vineri la summitul extraordinar al UE de la Bruxelles, consacrat sprijinului pentru Ucraina, competitivității economiei UE și migrației

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 9-10 februarie 2023 la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care se va desfășura la Bruxelles, pe agenda reuniunii speciale figurând ultimele evoluții ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii unui de la declanșarea acestuia, competivitatea economiei Uniunii Europene și gestionarea migrației.

“Reuniunea din această săptămână a Consiliului European va aborda aspecte importante pentru UE. În cadrul reuniunii pregătitoare de astăzi, găzduită de preşedintele Consiliului European, ne-am axat pe sprijinul acordat Ucrainei pe toate dimensiunile, pe consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene şi pe punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a migraţiei ilegale”, a afirmat, marți, președintele Iohannis, în urma unei videoconferințe cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul reuniunii Consiliului European vor fi abordate ultimele evoluții privind războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul împlinirii în curând a unui an de la declanșarea acestuia, urmând să fie reafirmat angajamentul Uniunii Europene și al statelor membre pentru sprijinirea Ucrainei pe toate palierele, precum și pentru angajarea în continuare a răspunderii Federației Ruse.

De altfel, săptămâna trecută, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, s-au aflat la Kiev pentru primul summit UE – Ucraina de la declanșarea invaziei ruse și de când Ucraina a dobândit statutul de țară candidată la Uniune.

“Liderii europeni vor analiza, totodată, cele mai bune soluții la nivel european pentru asigurarea competitivității pe termen scurt și lung a economiei Uniunii Europene și adaptarea acesteia la dubla tranziție verde și digitală, pornind de la propunerile prezentate de Comisia Europeană prin Planul Industrial Green Deal“, arată Palatul Cotroceni.

Discuția privind competitivitatea economiei europene va avea loc în contextul în care mai multe țări europene, îndeosebi Franța, Germania și Olanda au fost iritate de legea privind reducerea inflației din SUA și subvențiile masive ale administrației Biden pentru a stimula economia americană. În acest context, Franța și-a arătat intenția de a prezenta o strategie industrială ”Made in Europe” la summitul din februarie pentru a împiedica firmele să plece din Europa și pentru a reduce dependența UE de furnizori externi.

“Un alt subiect aflat pe agenda reuniunii este gestionarea migrației, ca provocare ce necesită un răspuns european comun, cu scopul de a agrea căi concrete de acțiune în ceea ce privește dimensiunea externă a migrației, controlul frontierelor externe, cooperarea privind returnarea și readmisia sau combaterea traficului de migranți”, conchide Administrația Prezidențială.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL32 mins ago

Angela Merkel a primit Premiul pentru Pace al UNESCO pentru că a acționat ca “om de stat şi umanitarist de excepţie” în criza refugiaților

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului vor organiza, în martie, o conferință a donatorilor pentru populația din Turcia și Siria afectată de cutremur

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Turneu diplomatic fulger al lui Zelenski în Europa: După vizita la Londra, președintele Ucrainei se întâlnește la Paris cu Macron și Scholz și la Bruxelles cu liderii UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, primit la Palatul Buckingham de regele Charles al III-lea: În Marea Britanie, regele este pilot al forțelor aeriene. În Ucraina, fiecare pilot al forțelor aeriene este un rege

U.E.5 hours ago

UE mobilizează un nou ajutor de urgență în valoare de 6,5 milioane de euro pentru Siria și Turcia afectate de cutremure multiple

U.E.6 hours ago

Olaf Scholz critică cursa occidentală de înarmare a Ucrainei cu arme sofisticate

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Cancelarul Austriei amenință că va bloca declarația finală a summitului dacă nu se iau decizii concrete pentru a combate migrația ilegală: Vorbele goale nu sunt de ajuns

U.E.7 hours ago

Siria solicită ajutorul Uniunii Europene după ce numărul morților în urma cutremurului de luni a urcat la 2500

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski, discurs istoric în Westminster Hall: Când am stat în fotoliul lui Churchill am simțit cum curajul te poartă prin cele mai inimaginabile greutăți pentru a te răsplăti în cele din urmă cu victoria. Rusia va pierde și victoria noastră va schimba lumea

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Aderarea la OCDE, proiectul nostru de țară. Menținem demersurile de implementare a reformelor pentru a răspunde clarificărilor din memorandum

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden susține marți discursul privind Starea Uniunii, pregătit să prezinte “rolul motor al Americii în lume”, răspunsul occidental unit în fața Rusiei și gestionarea rivalității strategice cu China

ROMÂNIA2 days ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.4 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE6 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Team2Share

Trending