Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: 74,4% dintre români susțin că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare și știri false

Published

on

©euvsdisinfo.eu

O majoritate covârșitoare a românilor (74,4%) este de părere că opțiunile de vot ale cetățenilor sunt afectate de dezinformare și știri false, informează sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, remis CaleaEuropeană.ro

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la dezinformare și știri false.

„Datele sociologice din iunie 2021 confirmă concluziile sondajului din martie 2021, arătând că o cel puțin jumătate dintre români conștientizează că au fost expuși personal în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, site-uri de știri, Facebook). De asemenea, puțin peste jumătate cred că cele mai expuse canale la dezinformări sunt posturile tv, urmate de rețelele sociale, dar cu diferențe semnificative de percepție între tineri care consideră că rețelele sociale sunt un mediu mai expus la dezinformări și vârstnici care indică posturile de televiziune drept cele mai expuse. Acest tip de percepție este influențată și de faptul că posturile tv sunt în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea populației. Pe acest fond, remarcabil este faptul că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformări și știri false”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

„Televiziunile, și nu social media, sunt percepute ca sursă principală de știri false, deși cei expuși social media și-au schimbat opiniile și percepțiile mai mult decât cei expuși mediei TV. Percepția potențialului economic mai mare al României în afara UE decât în interiorul acesteia este mai accentuată în rândul populației cu studii primare și medii din zone rurale, deși statisticile economice contrazic această percepție. Superioritatea culturală a românilor față de confrații lor comunitari este percepută ca atare în principal de către cei cu studii primare și medii față de cei cu studii superioare. Se prefigurează concluzia nevoii de educație pentru discernerea informațiilor reale, dovedite și verificate, dar și forța mesajelor cu caracter emoțional, validat și narcisic la nivel național”, a transmis Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP). 

Expunerea la știri false:

50,1% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55% în martie), iar 45,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 42,6% în martie). 4,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 2,5% în martie).

Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 30 și 44 de ani, gulere albe, persoane cu venituri mai mari.

Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoane cu studii primare, inactivi pasivi, persoane care nu folosesc rețele sociale.

 Canale media expuse dezinformării:

52,6% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 34,9% consideră că în această situație se află rețelele sociale, 4,4% ziarele și revistele, 2,3% posturile de radio, 5,8% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii până în 30 de ani, persoane cu studii superioare și persoane din categoria gulerelor albe sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare.

Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoane cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în regiunile Nord Est și Sud Est și persoane din categoria gulerelor albastre.

39% dintre tinerii între 18 și 29 de ani consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 53% că rețelele sociale sunt cele mai expuse. Cele mai expuse dezinformării sunt în proporție de 51% posturile TV pentru persoanele între 30 și 44 de ani și rețelele sociale în proporție de 40%. Pentru persoanele între 45 și 59 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (54%) și rețelele sociale (32%). Pentru persoanele peste 60 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (60%) și rețelele sociale (22%).

Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 44% dintre persoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 33% dintre aceste persoane.57% dintre persoanele cu studii medii consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 30% că rețelele sociale sunt cele mai expuse dezinformării. Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 41% dintre persoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 56% dintre aceste persoane.

Influențare opțiuni de vot

Întrebați în ce măsură consideră că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și fake-news-uri, 74,4% dintre cei chestionați răspund că sunt afectate în mare și foarte mare măsură. 22,1% consideră că sunt afectate în mică și foarte mică măsură și 3,6% nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că opțiunile de vot sunt afectate în mare și foarte mare măsură de dezinformare și fake-news-uri într-o măsură mai mare decât media populației, mai ales persoane cu studii superioare, persoane care locuiesc în București Ilfov, din categoria gulerelor albe.

În rândul persoanelor cu studii primare și al locuitorilor din regiunea Nord Vest se întâlnesc cele mai ridicate procente ale celor care consideră că opțiunile de vot ale românilor nu sunt afectate de dezinformare și fake news decât în mică și foarte mică măsură.

 Țări care susțin propaganda:

În viziunea a 25,2% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană este văzută ca susținând acțiuni de propagandă, dezinformând și răspândind știri false în România de 13,8% dintre cei intervievați, urmată de China (12,2%), Ungaria (8%), SUA (7,9%) și Germania (3,5%). 2,1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 27,3% nu știu sau nu răspund.

Acord afirmații – superioritate culturală:

72,7% din populație este de părere că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele. 21,4% sunt în dezacord cu această afirmație, iar 5,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o proporție mai mare decât media populației că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele, mai ales gulerele albastre, din regiunea Sud Vest Oltenia și persoanele care declară că venitul nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care sunt în dezacord fac parte mai ales din categoria  persoanelor cu educație superioară și gulerelor albe.

Primul capitol al sondajului arată că ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 

De asemenea, cel de al doilea capitol informează că peste jumătate din populația României ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, iar dintre cei care ar vota cu un partid naționalist, doar 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia. 

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

POLITICĂ

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

Published

on

©Captură video PNL/ Facebook

Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL. 

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar) începând cu data de 1 octombrie.

Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni (inclusiv cetăţenilor români) nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta regulile li se va interzice accesul pe teritoriul britanic, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/ tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/ vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare.

Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte.

Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa.

Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

Continue Reading

POLITICĂ

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Nu este de bun augur ca o criză comercială, cum este cea provocată de Franța, în urma desființării contractului încheiat cu Australia, privind achiziția de submarine, să creeze o temă falsă legată de necesitatea creării unei armate europene, a explicat președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, într-o intervenție în emisiunea online ”Scandalul submarinelor și armata europeană”, organizată de revista ”Historia”.

Liderul PMP a detaliat că ”o conexare a problemelor comerciale dintre două state să provoace anumite așteptări geopolitice, nu este normală, în dinamica relațiilor internaționale.”

Acesta a susținut ideea funcționării la nivelul UE a politicii ”smart defence”, prin crearea de armate comune regionale, care să-și creeze propriile capacități militare, ca o forță de reacție locală, în fața unor provocări comune.

”Din păcate, practica a demonstrat că, dincolo de decizia politică, fiecare țară își avea propria strategie de reacție, ceea ce a respins ideea unei baze comune de apărare”, a punctat Cristian Diaconescu.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA6 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE8 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.8 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș11 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ13 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D14 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL15 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ5 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending