Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO)  din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

 Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele civilizației occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice percepute tot mai mult printr-o cheie a patriotismului economic. De aceea, românii percep avantajele aderării la Uniunea Europeană, apreciază contribuția puternică NATO și a SUA la securitatea țării, nu susțin ideea destrămării UE, însă își doresc ca interesele naționale ale României să se regăsească semnificativ mai mult pe agenda euro-atlantică”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
 
„TSP este preocupat de confuzia sau poate neînțelegerea rolului  unor organizații internaționale și al reglementărilor ce guvernează apartenența la acestea. Ne preocupă și faptul ca încrederea în țări autocrate este mai mare în rândul populației tinere, până în 30 ani, din regiunile sărace.  Aceste observații le corelăm cu existența unui contact mai scăzut al acestui segment de populație cu fapte de natură istorică și actuale.  La această situație contribuie și abundența informațiilor precare din punct de vedere al surselor și obiectivității, corectarea acestei stări de lucruri fiind una din misiunile principale ale organizației noastre”, a declarat Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).
 
Direcție România: Est versus Vest

În opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare mai ales: cei cu educație medie sau superioară, locuitori din mediul urban și cei cu un venit mai ridicat (care le asigură mai mult decât un trai decent).

Avantajele aderării României la Uniunea Europeană
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare (peste 90 mii de locuitori).

Reguli europene vs. interese naționale
31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.

Viitorul Uniunii Europene
77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%.

NATO și apărarea României
66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, locuitorii din București sau din urbanul mare.

Bazele militare americane și apărarea României
75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar).

SUA vs. Rusia – influența asupra României
În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Atitudinea românilor față de Rusia
61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, gulerele albastre cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia a făcut mai mult bine României de-a lungul timpului.

Sunt de părere că Rusia a făcut mai mult rău României de-a lungul timpului cu precădere: cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare.

Atitudinea românilor față de Occident
55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), cei inactivi potențial activi și gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât media că țările occidentale au făcut mai mult bine României.
 
DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/22.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-I.pdf
 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 august, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut în valoare de 600 milioane de euro şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 24 milioane de euro dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care reprezintă prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă, a anunțat purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern.

Ambele aferente primei finanțări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti la 19 iulie anul curent, în baza aprobării lor anterioare la nivelul Guvernului și președintelui României, finanțările urmând să asigură implementarea unor acțiuni asociate reformelor urmărite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, finanțările sunt grupate pe doi piloni și anume, consolidarea incluziunii și administrării fiscale, incluzând acțiuni care implică răspunzi la criza umanitară în domenii precum sănătate, educație, asistență socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor și reforma fiscală.

Totodată, vor asigura finanțarea susținerii decarbonizării și rezilienței climatice, incluzând o serie de acțiuni legate de domenii precum energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor și păduri.

De asemenea, printr-un memorandum s-a luat decizia de introducere a schemei de ajutor de minimis care sprijină dezvoltarea durabilă a întreprinderilor care activează în industria producătoare și a recuperării materialelor, pentru a crește astfel competitivitatea produselor realizate în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniștrilor din guvernul său să continue colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene. 

„Este foarte important ca în continuare, prin colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să asigurăm un grad cât mai mare de absorbție. Deja sunt aprobate o serie întreagă de programe și avem obligația să ne coordonăm cu toți responsabilii în domeniu, astfel încât să putem să folosim cât mai eficient acești bani, pe de-o parte”, a afirmat șeful Guvernului. 

Citiți și MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

De asemenea, Nicolae Ciucă a făcut referire și la monitorizarea investițiilor din bugetul de stat pentru ca guvernanții să se asigure că echilibrul economic și financiar este menținut. 

„Pe de altă parte, este important să continuăm să asigurăm atenția cuvenită investițiilor din bugetul propriu. Să nu uităm că ne-am asumat asigurarea unui buget consistent, a celui mai consistent buget de investiții din bugetul de stat și fiecare minister are obligația și responsabilitatea să monitorizeze și să se asigure că investițiile se derulează, fiind singura soluție în actualul context prin care putem să asigurăm echilibrul economic și financiar și, desigur, protejarea locurilor de muncă, fiind cât se poate de evident, din cifrele pe care le avem până în acest moment, că măsurile pe care le-am luat s-au dovedit a fi eficiente, în sensul în care putem să constatăm că am avut atât o creștere economică, cât și creștere la bugetul de stat, rectificarea fiind una pozitivă”, a mai afirmat premierul României.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă susține că până în acest moment nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie. 

„În ultimele zile, pe fondul evenimentelor din Ucraina, din zona centralei nucleare de la Zaporojie, au existat o serie întreagă de date și informații referitoare la pericolul pe care îl poate reprezenta un eveniment la această centrală. Până în acest moment, vreau să asigur și să dau, de asemenea, garanții cetățenilor că nu avem date care să justifice niciun fel de îngrijorare. Monitorizăm permanent toate datele legate de mediu și suntem în permanentă legătură cu autoritățile europene de specialitate, precum și cu partenerii noștri din Ucraina. De asemenea, pot să spun că instituțiile statului au luat măsuri și sunt pregătite permanent să informeze în timp util și avem luate toate măsurile pentru protejarea populației”, a precizat prim-ministrul înaintea ședinței de Guvern de azi. 

De asemenea, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, „condamnă ferm acțiunile militare ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”.

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre bombardamentele vizând centrala nucleară ucraineană din regiunea Zaporojie în estul ţării, informează miercuri DPA și Agerpres

Rusia a solicitat marţi o întâlnire a celui mai puternic organism al ONU pentru joi după-amiază la New York.

Consiliul de 15 membri va fi informat de Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cu privire la situaţia de la centrala electrică Zaporojie.

Centrala nucleară din oraşul Energodar în regiunea Zaporojie a fost bombardată în mod repetat în weekend şi a suferit unele pagube, dar infrastructura critică este considerată a fi intactă.

Liderii europeni s-au arătat îngrijorați de ultimele evenimente ce au avut loc în apropierea centralei nucleare. 

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Citiți și: Președintele Consiliului European, îngrijorat cu privire la starea centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.8 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA8 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.10 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE13 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA13 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending