ROMÂNIA
Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare
Published
5 years agoon

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO) din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
„Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele civilizației occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice percepute tot mai mult printr-o cheie a patriotismului economic. De aceea, românii percep avantajele aderării la Uniunea Europeană, apreciază contribuția puternică NATO și a SUA la securitatea țării, nu susțin ideea destrămării UE, însă își doresc ca interesele naționale ale României să se regăsească semnificativ mai mult pe agenda euro-atlantică”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
„TSP este preocupat de confuzia sau poate neînțelegerea rolului unor organizații internaționale și al reglementărilor ce guvernează apartenența la acestea. Ne preocupă și faptul ca încrederea în țări autocrate este mai mare în rândul populației tinere, până în 30 ani, din regiunile sărace. Aceste observații le corelăm cu existența unui contact mai scăzut al acestui segment de populație cu fapte de natură istorică și actuale. La această situație contribuie și abundența informațiilor precare din punct de vedere al surselor și obiectivității, corectarea acestei stări de lucruri fiind una din misiunile principale ale organizației noastre”, a declarat Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).
Direcție România: Est versus Vest
În opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.
Analiza socio-demografică: Consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare mai ales: cei cu educație medie sau superioară, locuitori din mediul urban și cei cu un venit mai ridicat (care le asigură mai mult decât un trai decent).
Avantajele aderării României la Uniunea Europeană
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare (peste 90 mii de locuitori).
Reguli europene vs. interese naționale
31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.
Viitorul Uniunii Europene
77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%.
NATO și apărarea României
66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.
Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, locuitorii din București sau din urbanul mare.
Bazele militare americane și apărarea României
75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar).
SUA vs. Rusia – influența asupra României
În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.
Atitudinea românilor față de Rusia
61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, gulerele albastre cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia a făcut mai mult bine României de-a lungul timpului.
Sunt de părere că Rusia a făcut mai mult rău României de-a lungul timpului cu precădere: cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare.
Atitudinea românilor față de Occident
55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), cei inactivi potențial activi și gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât media că țările occidentale au făcut mai mult bine României.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.
Sondajul de opinie este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/22.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-I.pdf
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului

SUA nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, transmite Marco Rubio

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski: “Mai degrabă vom mânca iarbă decât să devenim din nou o colonie rusă”

Miniștrii de externe din G7 subliniază „nevoia urgentă a unui armistițiu” în Ucraina: Linia de contact actuală ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri

Parteneriatul Strategic România-SUA și angajamentul SUA pentru flancul estic, discutat de oficialii români cu ambasadorul american la NATO în marja exercițiului militar “Dacian Fall”

România în era “independenței solidare”: Un nou concept strategic, cu loialitate față de aliați și în parteneriat cu națiunea română, pentru a fi “principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere estică după Polonia”
ROMÂNIA
Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă
Published
5 hours agoon
November 13, 2025By
Teodora Ion
Ministrul Educației și Cercetării Daniel Dvid a avut o discuție în format videoconferință cu Yevhen Kudriavets, prim-viceministru al Educației și Științei din Ucraina, privind implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, cei doi interlocutori au agreat constituirea rapidă a unui grup de lucru la nivel tehnic, format din reprezentanți ai celor două ministere, ai autorităților regionale din Ucraina și ai ministerelor de externe din cele două state.
„Așa cum am spus în diverse contexte, un ministru român al educației și cercetării trebuie să răspundă prezent și să fie implicat de fiecare dată când comunitățile românești din afara țării îi solicită sprijinul în promovarea limbii și culturii naționale sau în orice problemă care privește sistemul de educație-cercetare”, a declarat Daniel David.
Scopul grupului de lucru este elaborarea de propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina. Rezultatele activității acestui grup vor fi discutate la nivel de miniștri, în cel mai scurt timp.
În egală măsură, ministrul Educației s-a întâlnit marți, la Chișinău, cu omologul moldovean Dan Perciun, context în care au fost analizate proiectele comune aflate în derulare și demararea unui nou proiect prin care profesori români să susțină programe de învățare a limbii române pentru diverse comunități din Republica Moldova, proiect care va fi supus atenției și în cadrul următoarei întâlniri între premierii celor două țări.
Numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, Ucraina, vor dispărea începând de la 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învățământ, a declarat, pentru Agerpres, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.
Potrivit acesteia, Consiliul Regional Cernăuți a aprobat noua rețea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română și nouă mixte.
ROMÂNIA
UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”
Published
6 hours agoon
November 13, 2025By
Andreea Radu
Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au fost de acord joi să devanseze „cât mai repede posibil” în 2026 introducerea taxelor vamale la coletele cu valoare scăzută care vin în cele 27 state membre UE, a anunțat un purtător de cuvânt al blocului comunitar, o decizie care va lovi platformele online din China, cum ar fi Shein, Temu și Alibaba, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Ca măsură pe termen lung, miniștrii de finanțe ai UE au convenit să elimine o regulă care permitea intrarea în UE a mărfurilor cu o valoare sub 150 de euro fără plata taxelor vamale. Odată cu această modificare, taxele vamale relevante se vor aplica tuturor mărfurilor care intră în UE, aliniind sistemul la normele existente privind taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile importate, se arată în comunicatul oficial.
Ca urmare a normei actuale, estimările arată că până la 65% din coletele mici care intră în UE sunt subevaluate pentru a evita taxele vamale la import. Pe lângă efectul său asupra competitivității întreprinderilor din UE, pragul a ridicat și probleme de mediu, având în vedere că încurajează întreprinderile din afara UE să împartă transporturile în colete individuale atunci când trimit mărfuri în Uniune. Potrivit Comisiei Europene, 91% din toate expedierile de comerț electronic cu o valoare sub 150 euro proveneau din China în 2024.
Conform unui articol publicat joi de Financial Times (FT), Bruxelles-ul a cerut impunerea din 2026, la nivelul UE, a unei taxe pentru procesarea coletelor mici comandate de pe platformele online, cum ar fi Shein, Temu și Alibaba, cu peste doi ani mai devreme decât era programat, în încercarea de a reduce importurile ieftine de miliarde de euro din China.
„Este un pas crucial pentru a ne asigura că Uniunea Europeană își consolidează poziția, în contextul realităților comerciale în schimbare rapidă”, se arată în scrisoarea comisarului pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, adresată miniștrilor de Finanțe și consultată de Financial Times.
Decizia „ar trimite un semnal puternic că Europa este decisă să-și sporească competitivitatea și să asigure condiții echitabile pentru afacerile sale”, se arată în scrisoare.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe, România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.
Franța a exercitat presiuni asupra Comisiei luna trecută, anunțând propria taxă națională de procesare în noul său buget, deoarece taxa de procesare la nivel UE pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro nu era preconizată înainte de 2027.
Îngrijorate de faptul că taxa franceză ar putea afecta livrările, Belgia și Țările de Jos iau în considerare măsuri similare.
În august, Ministerul Finanțelor a propus introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro provenit din afara UE. Potrivit estimărilor, această măsură ar putea aduce la bugetul de stat aproximativ 1,3 miliarde de lei.
De asemenea, luna trecută, Asociația Elenă de Comerț Electronic (GR.EC.A) a lansat un apel de urgență către Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării din Grecia, solicitând introducerea unei taxe naționale de 7 euro pentru fiecare colet importat din țări terțe, din afara Uniunii Europene, țări precum România și Franța fiind date ca exemplu de bună practică.
FONDURI EUROPENE
Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026
Published
6 hours agoon
November 13, 2025
România a obținut joi aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, a anunțat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, precizând că România ar urma să încaseze încă 10,7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ aceeași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise).
Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate.
Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.
În cadrul reuniunii ECOFIN au mai fost aprobate planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei.
Pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, printre care reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității.
Reforma vamală europeană
Miniștrii de finanțe au ajuns azi la un acord în ceea ce privește propunerea de regulament privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale.
România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.
Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (ETD)
Un alt dosar important aflat pe agenda ECOFIN a vizat revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”.
Miniştrii de finanțe europeni au salutat eforturile Președinției daneze de a avansa negocierile pe un dosar complex, din discuţii rezultând că textul actual necesită în continuare ajustări pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă

UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”

Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026

Ministrul Economiei continuă demersurile pentru dezvoltarea de noi capacități de producție, esențiale pentru creșterea autonomiei industriale a României în domeniul apărării

Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

Parlamentul European a aprobat reducerea obligațiilor de raportare și a cerințelor privind diligența necesară pentru întreprinderi

Friedrich Merz îl îndeamnă pe Volodimir Zelenski să lupte „cu energie” împotriva corupției din Ucraina

Comisia Europeană se alătură Franței și dorește să accelereze adoptarea taxelor vamale pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro

Alexandru Munteanu: România, un reper pentru noi. Planul este să devenim un stat care contribuie la unitatea europeană, securitatea regionala și conectivitatea energetică

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor
Trending
SĂNĂTATE6 days agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
POLITICĂ1 week agoLuminița Odobescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan
COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene
ENGLISH1 week agoEXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO
NATO1 week agoRomânia, reconfirmată ca partener de încredere în NATO. Ministrul Economiei: Să fim nu doar beneficiar de securitate, ci și producător de securitate










