Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO)  din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

 Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele civilizației occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice percepute tot mai mult printr-o cheie a patriotismului economic. De aceea, românii percep avantajele aderării la Uniunea Europeană, apreciază contribuția puternică NATO și a SUA la securitatea țării, nu susțin ideea destrămării UE, însă își doresc ca interesele naționale ale României să se regăsească semnificativ mai mult pe agenda euro-atlantică”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
 
„TSP este preocupat de confuzia sau poate neînțelegerea rolului  unor organizații internaționale și al reglementărilor ce guvernează apartenența la acestea. Ne preocupă și faptul ca încrederea în țări autocrate este mai mare în rândul populației tinere, până în 30 ani, din regiunile sărace.  Aceste observații le corelăm cu existența unui contact mai scăzut al acestui segment de populație cu fapte de natură istorică și actuale.  La această situație contribuie și abundența informațiilor precare din punct de vedere al surselor și obiectivității, corectarea acestei stări de lucruri fiind una din misiunile principale ale organizației noastre”, a declarat Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).
 
Direcție România: Est versus Vest

În opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare mai ales: cei cu educație medie sau superioară, locuitori din mediul urban și cei cu un venit mai ridicat (care le asigură mai mult decât un trai decent).

Avantajele aderării României la Uniunea Europeană
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare (peste 90 mii de locuitori).

Reguli europene vs. interese naționale
31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.

Viitorul Uniunii Europene
77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%.

NATO și apărarea României
66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, locuitorii din București sau din urbanul mare.

Bazele militare americane și apărarea României
75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar).

SUA vs. Rusia – influența asupra României
În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Atitudinea românilor față de Rusia
61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, gulerele albastre cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia a făcut mai mult bine României de-a lungul timpului.

Sunt de părere că Rusia a făcut mai mult rău României de-a lungul timpului cu precădere: cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare.

Atitudinea românilor față de Occident
55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), cei inactivi potențial activi și gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât media că țările occidentale au făcut mai mult bine României.
 
DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/22.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-I.pdf
 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Cei doi au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”Am avut o discuție excelentă cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Am discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, cei doi au abordat și chestiunea scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat am evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă”, a completat Muraru.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în contextul solicitărilor Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, calificate de România drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Josep Borrell, l-a invitat pe Blinken să ia parte la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, ce îi va oferi oportunitatea de a-i pune în temă pe aceștia despre discuțiile purtate cu șeful diplomației ruse, în cazul în care va da curs invitației.

Continue Reading

ROMÂNIA

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Published

on

© captură video/ Ambasada Franței la București/ Facebook

Ambasadorii Franței și Germaniei la București, Laurence Auer, respectiv Peer Gebauer, au avut o discuție pe Skipe despre proiectele comune pentru anul acesta, în contextul în care cele două țări celebrează 59 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a reprezentat piatra de temelie a prieteniei franco-germane.

”Sunt foarte încântată că vom putea lucra împreună. Îmi face mare plăcere, e o ocazie deosebită. Avem anul acesta președinția (n.r. franceză a Consiliului Uniunii Europene). După cum știi, este o mare responsabilitate la nivel european, dar contez pe tine să avem un program franco-german puternic, cum am făcut anul trecut la comemorarea victimelor violenței și războiului. Mi-ar face mare plăcere să călătorim împreună, să organizăm diferite activități”, i-a transmis Laurence Auer ambasadorului german. 

La rândul său, acesta a amintit că anul trecut ”am avut programe comune minunate și mă bucur că avem și anul acesta aceste proiecte frumoase”.

”Mă bucur de cooperarea noastră. Cred că ideea de a face vizite comune e minunată. Putem vizita mai multe orașe împreună, vom avea mai multe evenimente culturale comune. Cred că va fi un semnal puternic că ne unim forțele și ne prezentăm împreună”, a anunțat Peer Gebauer.

Pentru a vedea ”cum putem lucra împreună cu echipele noastre” și pentru a consolida și mai mult legătura franco-germană, ambasadoarea Franței la București i-a propus colegului german să facă schimb de ambasade, idee primită cu entuziasm de Peer Gebauer.

”Își va plăcea clădirea superbă, dar și relația bună cu românii, de care ne leagă o prietenie istorică”, i-a spus Laurence Auer.

”Mulțumim prieteniei franco-germane”, a conchis ambasadoarea Franței.

Data de 22 ianuarie 1963 va rămâne în istorie drept debutul reconcilierii franco-germane.

Astfel, Tratatul de la Élysée, semnat de președintele francez de la acea vreme, Charles de Gaullle, și cancelarul german, Konrad Adenauer, a deschis un nou capitol în relațiile dintre cele două națiuni care, cu mai puțin de două decenii, fuseseră rivale în cel de-al Doilea Război Mondial.  

Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun”, amintea anul trecut  ambasadoarea Franței, Laurence Auer, și ambasadorul Germaniei de la acea vreme, Cord Meier-Klodt,  într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro. 

Pentru a marca acest moment, dar și pentru a aborda chestiunile de securitate din Europa și tensiunile uc Rusia, cancelarul german, Olaf Scholz, îl va primi marți, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO8 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.12 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA13 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending