Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO)  din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

 Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele civilizației occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice percepute tot mai mult printr-o cheie a patriotismului economic. De aceea, românii percep avantajele aderării la Uniunea Europeană, apreciază contribuția puternică NATO și a SUA la securitatea țării, nu susțin ideea destrămării UE, însă își doresc ca interesele naționale ale României să se regăsească semnificativ mai mult pe agenda euro-atlantică”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
 
„TSP este preocupat de confuzia sau poate neînțelegerea rolului  unor organizații internaționale și al reglementărilor ce guvernează apartenența la acestea. Ne preocupă și faptul ca încrederea în țări autocrate este mai mare în rândul populației tinere, până în 30 ani, din regiunile sărace.  Aceste observații le corelăm cu existența unui contact mai scăzut al acestui segment de populație cu fapte de natură istorică și actuale.  La această situație contribuie și abundența informațiilor precare din punct de vedere al surselor și obiectivității, corectarea acestei stări de lucruri fiind una din misiunile principale ale organizației noastre”, a declarat Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).
 
Direcție România: Est versus Vest

În opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România ar trebui să se îndrepte către VEST din punctul de vedere al alianțelor politice și militare mai ales: cei cu educație medie sau superioară, locuitori din mediul urban și cei cu un venit mai ridicat (care le asigură mai mult decât un trai decent).

Avantajele aderării României la Uniunea Europeană
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare (peste 90 mii de locuitori).

Reguli europene vs. interese naționale
31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.

Viitorul Uniunii Europene
77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%.

NATO și apărarea României
66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, locuitorii din București sau din urbanul mare.

Bazele militare americane și apărarea României
75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar).

SUA vs. Rusia – influența asupra României
În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Atitudinea românilor față de Rusia
61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, gulerele albastre cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia a făcut mai mult bine României de-a lungul timpului.

Sunt de părere că Rusia a făcut mai mult rău României de-a lungul timpului cu precădere: cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, locuitorii din urbanul mare.

Atitudinea românilor față de Occident
55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educație medie sau superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), cei inactivi potențial activi și gulerele albe, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât media că țările occidentale au făcut mai mult bine României.
 
DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/22.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-I.pdf
 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Sebastian Burduja anunță o nouă schemă de finanțare de 150 milioane euro pentru sectorul energetic românesc: E vorba de securitatea românilor și de eliminarea șantajului energetic al Moscovei

Published

on

© Sebastian Burduja/Facebook

Ministerul Energiei lansează o nouă schemă de finanțare de 150 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru investiții în capacități de stocare a energiei electrice (baterii), a anunțat sâmbătă ministrul Sebastian Burduja. 

Apelul se desfășoară sub forma unei proceduri de ofertare concurențială, în care criteriul de selecție al proiectelor este valoarea ajutorului de stat solicitat în euro pe MWh.  Pot participa operatori economici din România – microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, mari companii, inclusiv întreprinderi nou înființate și regii autonome. Proiectele eligibile trebuie să vizeze construirea de noi capacități de stocare a energiei pe teritoriul României.

Bugetul total alocat acestei scheme de ajutor de stat este echivalentul a 150 de milioane de euro, bani nerambursabili proveniți din Fondul pentru Modernizare.

Sebastian Burduja a precizat că fiecare proiect de investiții și fiecare MW în plus în sistemul energetic național înseamnă „șansa României de a avea facturi mai mici pentru români și companiile românești”.

„Toate acestea ne vor aduce mai aproape de obiectivul zero: independența energetică a țării, eliminarea importurilor și transformarea României într-un mare producător la nivel european. E vorba de securitatea și bunăstarea românilor, dar și de responsabilitatea noastră la nivel european: eliminarea șantajului energetic al Moscovei și a dependenței de resursele rusești. Sper să avem cât mai mulți potențiali beneficiari înscriși pentru aceste finanțări. Vorbim despre proiecte potențiale pe o zonă a sectorului energetic unde au existat evoluții spectaculoase în ultimul an, dar unde există încă nevoi foarte mari. Stocarea energiei produse din surse verzi este una dintre marile provocări ale acestei perioade”, a scris Sebastian Burduja, pe Facebook.

Mai mult, Sebastian Burudja a subliniat că fără dezvoltarea sectorului de stocare, nu poate avansa nici cel de producție a energiei electrice, mai ales din surse regerabile. 

„La Ministerul Energiei am făcut până acum ceea ce trebuie. Am semnat deja contracte de 80 milioane EUR prin PNRR pentru capacități de stocare, am lansat apeluri de 150 milioane EUR pentru baterii behind the meter și pregătim alte 150 milioane EUR pentru baterii standalone, toate fondurile venind din Fondul pentru Modernizare. În doi ani, vrem să atingem 1000MW stocare”, a conchis ministrul. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Secția ATI de la Spitalul Militar din București, reabilitată cu sprijinul PNRR, anunță președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: Reprezintă mai mult decât o realizare tehnică

Published

on

© Alexandru Rogobete - Facebook

Președintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Alexandru Rogobete, a participat vineri la inaugurarea secției ATI de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, reabilitată cu sprijinul fondurilor europene, al PNRR și al bugetului de stat.

„Astăzi am avut onoarea să particip la inaugurarea secției ATI de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, un loc unde fiecare clipă contează, unde curajul și dedicarea medicilor fac diferența între viață și moarte. Această secție, reabilitată cu sprijinul fondurilor europene, al PNRR – sănătate și al bugetului de stat, reprezintă mai mult decât o realizare tehnică. Este o promisiune că vom lupta neîncetat pentru a asigura pacienților șansa la viață, indiferent de cât de grea este bătălia”, a transmis Alexandru Rogobete într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

 

De asemenea, Alexandru Rogobete a subliniat că simte o „responsabilitate profundă” de a susține în continuare proiectele „care schimbă cu adevărat destine”.

„Eforturile noastre comune – de la deciziile politice și proiectele PNRR, până la munca medicilor și încrederea oamenilor – pot transforma spitalele în locuri de speranță, unde lupta pentru viață are șanse mai mari de câștig. Astăzi, am simțit din nou că împreună putem face diferența”, a conchsi Rogobete.

Continue Reading

ROMÂNIA

Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat, în perioada 16 – 17 ianuarie 2025, la reuniunea informală Snow Meeting, desfășurată la Trakai și Vilnius, în Lituania. Evenimentul, dedicat temelor de politică externă și de securitate, este organizat anual de către MAE lituanian și reunește miniștri de externe din state membre UE și NATO, precum și înalți oficiali și reprezentanți ai mediului academic din Europa și SUA. 

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în intervențiile sale, șeful diplomației române a subliniat necesitatea menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin acțiunile europene, transatlantice și împreună cu partenerii globali. A prezentat viziunea României cu privire la subiectele majore de pe agenda NATO, inclusiv în perspectiva Summit-ului NATO de la Haga.

În context, Emil Hurezeanu s-a referit la amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Totodată, ministrul afacerilor externe s-a referit la cele mai recente încălcări ale spațiului aerian național, în urma atacurilor Federației Ruse din 16 ianuarie asupra infrastructurii fluviale ucrainene de la Dunăre.

Oficialul român a reiterat imperativul continuării sprijinului oferit Ucrainei și s-a referit la asistența constantă și pe multiple paliere oferită Ucrainei de la începutul agresiunii Rusiei asupra statului vecin. A punctat și necesitatea sprijinirii altor state vulnerabile, cu accent pe Republica Moldova.

Citiți și: Ministrul de Externe Emil Hurezeanu și omologul lituanian au discutat despre aprofundarea coordonării în privința consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO

În marja participării la reuniunea Snow Meeting, ministrul Emil Hurezeanu a avut întrevederi cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, și cu ministrul afacerilor externe al Republicii Estonia, Margus Tsahkna.

În cadrul întrevederii cu omologul polonez, ministrul Emil Hurezeanu a salutat caracterul dinamic al dialogului româno-polon, subsumat Parteneriatului Strategic bilateral și reflectat de o excelentă colaborare în plan securitar, economic și sectorial. A exprimat susținere pentru prioritățile Președinției poloneze a Consiliului UE, subliniind importanța unității și generării de soluții în special pentru creșterea rezilienței împotriva amenințărilor hibride. Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.  

În cadrul întrevederii cu omologul eston, ministrul Emil Hurezeanu a salutat relațiile excelente dintre cele două țări, buna coordonare în cadrul UE și NATO, precum și al formatelor regionale. A avut loc un schimb de opinii privind substanțializarea cooperării bilaterale, cu accent pe oportunitățile de intensificare a relațiilor economice și sectoriale. Dialogul pe temele de actualitate de pe agenda europeană și de securitate a reliefat similitudinea de abordări, pornind de la preocuparea comună a ambelor state pentru avansarea proiectului european, consolidarea Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA4 minutes ago

Sebastian Burduja anunță o nouă schemă de finanțare de 150 milioane euro pentru sectorul energetic românesc: E vorba de securitatea românilor și de eliminarea șantajului energetic al Moscovei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia

U.E.4 hours ago

Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Secția ATI de la Spitalul Militar din București, reabilitată cu sprijinul PNRR, anunță președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: Reprezintă mai mult decât o realizare tehnică

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk

IRAN7 hours ago

Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului

ROMÂNIA7 hours ago

Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic

U.E.7 hours ago

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski avertizează că Europa se află “sub asaltul Rusiei”: Alegerile din România, “un apel la trezire”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 day ago

Veniturile bugetare, mediul de afaceri, eficiența energetică și educația și forța de muncă, direcțiile care necesită consolidare în vederea aderării României la OCDE (analiză FIC)

ROMÂNIA2 days ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA2 days ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA3 days ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA4 days ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.2 weeks ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.2 weeks ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE2 weeks ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

Trending