U.E.
SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România
Published
4 weeks agoon

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada ulterioară anulării alegerilor prezidențiale din 2024 arată că cei mai mulți dintre cetățenii români sunt de părere că direcția politică a României trebuie să fie una pro-europeană, pro-SUA și pro-NATO, în timp ce aproape nouă din zece români se opun ieșirii din UE și din NATO, iar peste 45% sunt de părere că Rusia este principala țară care promovează acțiuni de propagandă și știri false în România. Măsurătoarea sociologică observă o încredere majoritară foarte mare în structurile și alianțele occidentale din care România face parte, însă aproape jumătate sunt de părere că România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite, două treimi au percepția că românii sunt cetățeni de mâna a doua. De asemenea, sondajul constată un interes al cetățenilor pentru patriotismul economic, cu 54% dintre aceștia considerând că guvernanții acționează în interesul altor țări și nu în interesul național al României. În ceea ce privește viitoarele alegeri prezidențiale, 61,6% dintre românii care ar fi dispuși să voteze un candidat naționalist (69,1%) și-ar schimba opțiunea de vot dacă acesta propune ieșirea din Uniunea Europeană. Într-o notă similară, 81% dintre români și-ar schimba opțiunea de vot dacă respectivul candidat ar propune o apropiere a României de Rusia.
Astfel, în opinia a 87.5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022).
Doar 4.1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.

© INSCOP
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72.5% dintre cei chestionați (față de 54.9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21.6% sunt de părerea contrarie (față de 40.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund la această întrebare: 5.9%.

© INSCOP
Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 77.3% dintre cei intervievați (față de 63.2% în ianuarie 2022). 15.8% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 29.4% în ianuarie 2022), iar 6.9%nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74.5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Influența pozitivă a SUA și UE
80.4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 61.8% în septembrie 2021). 9% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 16.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.6%.
Reguli europene vs. interese naționale
57.1% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68.4% în ianuarie 2022). 36.3% sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 29.4% în ianuarie 2022). 6.6% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Interesul național
Dintre cei care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 57.1% din total eșantion în decembrie 2024), 88.4% sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană (față de 72.9% în ianuarie 2022). 8.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.7% în ianuarie 2022). 3.1% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)
88.1% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 71.7% în ianuarie 2022), în timp ce 9.4% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă (față de 25.2% în ianuarie 2022). 2.5% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Ieșire din NATO
88.1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76.2% în ianuarie 2022), în timp ce 8.1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8%.

© INSCOP
Încrederea în țări/ organizații internaționale
69.7% dintre români au încredere multă și foarte multă în NATO (față de 60.6% în ianuarie 2022), iar 66.8% în Uniunea Europeană (față de 55.9% în ianuarie 2022). Declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii 59.1% dintre cei intervievați (față de 50% în ianuarie 2022). Încrederea în Rusia se situează sub 10 de procente. 5.9% dintre cei chestionați declară că au încredere în Rusia (față de 18% în ianuarie 2022).

© INSCOP
Dezinformare, știri false, neîncredere
30.7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27.5% în ianuarie 2022), 23.7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27.2% în ianuarie 2022), 14.9% în destul de mică măsură (față de 19.9% în ianuarie 2022), iar 26.7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21.9% în ianuarie 2022). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

© INSCOP
Canale media expuse dezinformării
În ce privește canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 49.8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), 40% rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (față de 35.3% în septembrie 2021), 2.6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7.9% în septembrie 2021), 1.6% posturile radio (față de 1.8% în septembrie 2021). 5.9% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Influența dezinformării asupra opțiunilor de vot
Întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi știri false, 47.2% dintre cei chestionați cred că în foarte mare măsură (față de 41.7% iunie 2021), 28.7% în destul de mare măsură (față de 32.7% iunie 2021). 12.2% apreciază că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false în destul de mică măsură (față de 10.2% iunie 2021), iar 7.6% înfoarte mică măsură/deloc (față de 11.9% iunie 2021). 4.3% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Țările care susțin acțiuni de propagandă
Întrebați care sunt, în opinia lor, țările sau organizațiile care susțin propaganda și răspândesc știri false, 45.3% dintre cei chestionați au indicat Rusia, 11.8% – China, 5.8% – SUA, 3.6% – Uniunea Europeană. Ucraina a fost menționată de 2.8% dintre participanții la sondaj, Germania de 2.3%, Franța de 2.3%, iar Ungaria de 1.9%. 11.3% menționează altă țară, 33.9% spun că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4.7% nu răspund.

© INSCOP
Patriotism economic, interes național, conspirații
54% dintre cei intervievați cred că guvernanții acționează în interesul altor țări (față de 63.9% în ianuarie 2022), în timp ce 33.1% sunt de părere că ”guvernanții acționează mai degrabă în interesul național al României” (față de 28.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund: 12.9%.
”Statul ajută mai mult firmele străine”
63.8% dintre români consideră statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești (față de 68.1% în ianuarie 2022). 20.6% sunt de părerea contrarie, respectiv că statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale (față de 15.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 15.7%.
Economie de piață vs. economie controlată de străini
Afirmația ”România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări” întrunește acordul a 61.8% dintre cei intervievați (față de 77.5% în ianuarie 2022). 31.7% consideră că ”România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței” (față de 17.2% în ianuarie 2022), iar 6.5%nu știu sau nu răspund.
Produse agricole românești
54.3% dintre români sunt de părere că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate (față de 63.9% în ianuarie 2022). De cealaltă parte, 39.7% cred că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că producția locală este mică (față de 29.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este 6% din total eșantion.
Exploatarea resurselor naturale
62.4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69.7% în ianuarie 2022), în timp ce 34.9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28.5% în ianuarie 2022). 2.7% nu știu sau nu răspund.
Calitatea produselor din piața românească
66.5% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări (față de 71.8% în ianuarie 2022), în timp ce 29.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3.9%.
Firme românești vs. firme străine
57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 62.4% în ianuarie 2022). La popul opus, 23% consideră că firmele românești oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 20.4% în ianuarie 2022). 20% nu știu sau nu răspund.
Impact investiții străine
În opinia a 45.8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39.5% în ianuarie 2022). 43.4% sunt de părerea contrarie (față de 51.3% în ianuarie 2022), iar 10.8% nu știu sau nu răspund.
Taxe mai mari pentru firme străine
55.8% dintre cei chestionați sunt de părere că ”Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări” (față de 66.5% în septembrie 2021). 40.2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.
Conspirația statelor bogate pentru ținerea României în sărăcie
49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: ”Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.
România, colonie?
Sunt de acord cu afirmația ”România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii” 48.5% dintre respondenți (față de 52.5% în septembrie 2021), în timp ce 42.7% își exprimă dezacordul (față de 39.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.8%.

© INSCOP
Românii, cetățeni ”de mâna a doua în Europa”?
Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 66.6% dintre respondenți (față de 76.3% în septembrie 2021). 29.1% sunt în dezacord cu afirmația (față de 19.8% în septembrie 2021), iar 4.3% nu știu sau nu răspund.

© INSCOP
Identitate culturală
74.8% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația: ”România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele” (față de 72.5% în septembrie 2021). 18.6% sunt în dezacord cu această afirmație (față de 21.5% în septembrie 2021), iar 6.5% nu știu sau nu răspund.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.

© INSCOP
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.

© INSCOP
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.

© INSCOP
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 37.4% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/ candidat ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale (ceea ce reprezintă aproximativ 25.9% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 52.2% și-ar schimba-o. 10.4% nu știu sau nu răspund.
Recunoașterea cuplurilor de același sex
68.1% dintre respondenți se opun categoric ca statul român ar trebui să ofere o formă de recunoaștere legală cuplurilor alcătuite din persoane de același sex (față de 67.9% în septembrie 2021).
21% consideră că aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite (față de 18.5% în septembrie 2021), iar 8.4% sunt de părere că respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca și cuplurile alcătuite dintr-un bărbat și o femeie (față de 11.5% în septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund la întrebare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Franța convoacă o a doua reuniune privind Ucraina cu aliații europeni și Canada. România, printre țările invitate (Reuters)
Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia
Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva
UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România
PARLAMENTUL EUROPEAN
România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției
Published
4 hours agoon
February 18, 2025By
Diana Zaim
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că pentru o mai bună absorbție a fondurile europene din PNRR, trebuie accelerată implementarea reformelor. Astfel, deputatul european propune cinci măsuri „clare și concrete” pentru ca țara noastră să aibă șasa să valorifice la maximum banii europeni și să nu mai înregistreze întârzieri.
„Până acum, România a absorbit 9,44 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din fonduri. România se află ușor sub media UE din acest punct de vedere. Până acum, în total, au fost absorbite de statele membre peste 300 de miliarde de euro din alocările totale de 722 de miliarde de euro, adică în jur de 40% din sumele totale”, a reamintit europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Potrivit acestuia, există state membre care au întârzieri și mai mari ca România: „Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Olanda, care au primit doar o tranșă, sau Ungaria și Suedia, care nu au primit încă nicio tranșă.”
Țările cu o mai bună implementare: Italia, Croația, Portugalia, Grecia, Cehia, Slovacia sau Spania, care au primit deja până la patru, cinci sau șase tranșe.
„Pentru a crește absorbția fondurilor și a evita pierderea unor sume esențiale pentru dezvoltare, România trebuie să ia măsuri clare și concrete:
- Utilizarea la maximum a asistenței tehnice oferite de Comisia Europeană – Aceasta poate ajuta la depășirea blocajelor administrative și la optimizarea procesului de implementare.
- Întărirea rolului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ca principal coordonator – MIPE trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a accelera reformele și investițiile prevăzute în PNRR. O mai bună coordonare între ministere și instituțiile implicate este esențială.
- Reformarea administrației publice pentru mai multă eficiență și decizii rapide – Implementarea proiectelor din PNRR depinde de capacitatea administrației de a lua decizii clare și de a reduce birocrația. Este necesară o prioritizare a proiectelor și o mai bună monitorizare a implementării.
- Sprijin pentru restul ministerelor de resort și autorități locale – Pe lângă MIPE, ministerele și autoritățile locale au un rol esențial în derularea proiectelor. O mai bună colaborare între administrația centrală și cea locală poate accelera semnificativ implementarea.
- Transparență și comunicare mai bună cu mediul privat și societatea civilă – Investițiile PNRR trebuie să fie înțelese și susținute de toți actorii implicați. Parteneriatele cu mediul privat și un dialog constant cu societatea civilă pot contribui la implementare mai eficientă.
„PNRR este șansa României de a moderniza infrastructura, digitaliza administrația și îmbunătăți servicii esențiale precum educația și sănătatea. Avem la dispoziție fonduri semnificative, dar trebuie să ne asigurăm că le folosim eficient. Implementarea reformelor și accelerarea proiectelor sunt esențiale pentru a nu pierde această oportunitate”, a conchis deputatul european în mesajul său.
COMISIA EUROPEANA
Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva
Published
5 hours agoon
February 18, 2025
Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, care a precizat că Europa va fi exclusă de la masa negocierilor, s-a întâlnit separat marți cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și cu António Costa, președintele Consiliului European, însă locul Europei la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei rămâne învăluit într-o incertitudine profundă după o serie de întâlniri diplomatice.
Rezultatul întâlnirilor sugerează că niciunul dintre președinți nu a obținut asigurări suplimentare că un loc va fi rezervat Europei. Întâlnirile de la Bruxelles are loc în aceeași zi în care Rusia și SUA au început discuțiile în Arabia Saudită, cu secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov hotărând că SUA și Rusia vor institui un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict. O reacție imediată a venit de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aflat la Ankara, acesta a respins orice ultimatum al Rusiei după discuții ce au avut loc “pe la spatele Ucrainei“.
”Din punct de vedere financiar și militar, Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva. Și ne vom intensifica eforturile. Noi vrem să facem echipă cu Statele Unite pentru a aduce o pace dreaptă şi durabilă Ucrainei”, a transmis preşedinta Comisiei, după întrevedere.
Important discussion with @generalkellogg on Ukraine.
Financially and militarily, Europe has brought more to the table than anyone else. And we will step up.
We want to partner with the US to deliver a just and lasting peace for Ukraine.
Now is a critical moment.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 18, 2025
Potrivit unui comunicat al executivului european, Ursula von der Leyen a subliniat rolul esenţial al UE în asigurarea stabilităţii financiare şi apărării Ucrainei, printr-un angajament total în valoare de 135 de miliarde de euro (154 miliarde de dolari), cel mai mare ajutor al aliaţilor Kievului.
Asistenţa militară europeană din această sumă reprezintă 52 de miliarde de dolari, echivalentă cu cea americană.
Ea i-a prezentat planurile Europei în vederea unei creşteri a producţiei şi cheltuielilor destinate consolidării atât a apărării UE, cât şi a apărării Ucrainei.
Ursula von der Leyen a reafirmat angajamentul UE faţă de o pace dreaptă şi durabilă în Ucraina şi a reiterat că orice soluţionare a conflictului este necesar să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – susţinute prin garanţii de securitate solide.
Ea a exprimat voinţa UE de a coopera cu Statele Unite pentru a pune capăt băii de sânge din Ucraina şi în vederea obţineriii unei păci drepte şi durabile în Ucraina, pe care poporul ucrainean o merită.
“Acesta este moment critic”, a conchis șefa Comisiei.
Un limbaj similar l-a avut și președintele Consiliului European, Antonio Costa, evocând un “moment decisiv” în care s-a întâlnit cu generalul Kellogg pentru a discuta despre perspectivele de pace în Ucraina.
“Pacea nu poate fi o simplă încetare a focului – avem nevoie de un acord care să asigure o pace globală, justă și durabilă în Ucraina și securitatea în Europa. Ucraina poate conta pe Europa. Suntem pregătiți să continuăm să colaborăm constructiv cu SUA pentru a asigura pacea și securitatea”, a conchis el.
In this decisive moment, I met with @generalkellogg to discuss the prospects for peace in Ukraine.
Peace cannot be a simple ceasefire – we need an agreement that will ensure a comprehensive, just and lasting peace in Ukraine and security in Europe.
Ukraine can count on Europe.… pic.twitter.com/mTwcsnhbJw
— António Costa (@eucopresident) February 18, 2025
Ursula von der Leyen și Antonio Costa au participat luni la un efort al liderilor europeni, condus de Franța președintelui Emmanuel Macron, de a prezenta un front unit cu privire la Ucraina, în fața temerilor crescânde cu privire la intențiile președintelui american Donald Trump de a negocia cu Rusia și cu președintele Vladimir Putin.
Acest efort, materializat printr-o reuniune urgentă de coordonare, nu s-a concretizat, liderii nereușind să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace și nici cu privire la linia unor garanții de securitate.
Franța intenționează să găzduiască miercuri o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina și securitatea europeană, dar a invitat de această dată țări europene care nu au fost prezente la începutul săptămânii și Canada, aliat NATO, au declarat marți surse diplomatice pentru Reuters.
Două surse au declarat că cele invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia și Belgia. Formatul va fi hibrid, incluzând participarea video, au declarat trei diplomați.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Published
5 hours agoon
February 18, 2025By
Teodora Ion
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.
Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:
- Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
- Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
- Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.
”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.
Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.
La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.
Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.
Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Franța convoacă o a doua reuniune privind Ucraina cu aliații europeni și Canada. România, printre țările invitate (Reuters)

Aflat alături de Erdogan la Ankara, Zelenski respinge orice “ultimatum” după discuțiile “pe la spatele Ucrainei” de la Riad între SUA și Rusia

Crin Antonescu îi dă replica lui Elon Musk: România este un stat suveran, membru cu drepturi depline în UE și partener strategic al SUA, nu provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Liderii instituțiilor UE s-au întâlnit cu emisarul lui Trump într-un “moment critic”: Europa a adus mai mult la masa negocierilor decât oricine altcineva

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO5 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui