Connect with us

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

INTERNAȚIONAL

Premierul Benjamin Netanyahu anunță că o nouă colonie israeliană din Înălțimile Golan urmează să poarte numele lui Donald Trump

Published

on

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat marți că o nouă colonie israeliană din Înălțimile Gonal să poarte numele președintelui american Donald Trump, pentru a-i mulțumi că a recunoscut luna trecută suveranitatea Israelului în această zonă strategică, informează DPA și EFE, citate de Agerpres.

Israelienii au fost ”profund mişcaţi” de decizia lui Trump de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, a subliniat Netanyahu într-o înregistrare video difuzată în timpul unei vizite cu familia în zonă.

”De aceea, după vacanţa de Paşte, intenţionez să propun în guvern o rezoluţie privind numirea unei noi comunităţi de pe Înălţimile Golan după preşedintele Donald J.Trump”, a declarat Netanyahu, care a lansat discuţii cu potenţiali parteneri de coaliţie pentru a forma un nou cabinet, după ce a câştigat alegerile legislative din 9 aprilie.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Nu trebuie omis faptul că premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

Consilierul de la Casa Albă, Jared Kushner a anunțat că planual de pace israeliano-palestinian promis de președintele Donald Trump urmează să fie dezvăluit după Ramadan, care se încheie pe 4 iunie.

Fără experienţă diplomatică la început, ginerele preşedintelui a reuşit până acum să păstreze secretul asupra conţinutului planului său, pe care lideri palestinieni l-au respins înainte ca măcar să fie publicat, negându-i preşedintelui american orice statut de mediator, după ce a recunoscut în mod unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Amintim faptul că foști politicieni europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisaore adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Washingtonul a ”demonstrat de asemenea o indiferenţă deranjantă faţă de extinderea colonizării israeliene” în Cisiordania şi a tăiat ajutorul de sute de milioane de dolari pentru palestinieni, o mişcare care, potrivit scrisorii, ”pune în pericol securitatea şi stabilitatea diferitelor ţări situate în vecinătatea Europei”.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Margareta, custodele Coroanei, se declară ”consternată” după seria de atentate teroriste din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire grabnică celor răniți”

Published

on

© Familia Regala a Romaniei/ Facebook

Custodele Coroanei, Margareta, se declară ”consternată” de atentatele din biserici și spații publice din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire brabnică celor răniți”.

”Alături de întreaga Familie Regală, îmi exprim consternarea şi profunda durere pentru violenţa care s-a abătut asupra multor oameni paşnici, localnici şi străini, în oraşe din Sri Lanka. Atentatele din biserici şi spaţii publice din Sri Lanka, produse în ziua în care credincioşii catolici sărbătoreau Duminica Paştelui, sunt o crimă abominabilă. Viaţa a sute de oameni nevinovaţi a fost luată, în timp ce alte sute de oameni vor rămâne cu traume fizice şi psihice pentru totdeauna. Sunt cu tot sufletul alături de familiile îndoliate şi urez însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în masajul Majestății Sale Margareta, conform romaniaregala.ro.

Cel puțin 290 de oameni au murit în atentatele coordonate din Sri Lanka, în duminica Paștelui. Atacurile teroriste au fost comise de agresori sinucigași, a precizat guvernul. Alte sute de oameni au fost rănite în seria de explozii care a țintit biserici și hoteluri de lux din mai multe regiuni ale țării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Dmitri Medvedev vede ”o șansă de amelionare a cooperării” între Moscova și Kiev după alegerea lui Zelenski drept președinte al Ucrainei

Published

on

© Dmitri Medvedev/ Facebook

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, adoptând totuși o poziție rezervată, spunând că nu vrea să-și facă ”iluzii”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă de ameliorare a cooperării cu ţara noastră”, a declarat pe pagina sa de Facebook premierul Dmitri Medvedev, primul oficial de rang înalt de la Moscova care a reacţionat după victoria zdrobitoare duminică seara a lui Volodimir Zelenski – un actor de comedie fără experienţă politică – în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Medvedev a adăugat totuşi că ”nu-şi face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, ”fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

Scrutinul ”a arătat o cerere clară pentru o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor în Ucraina”, consideră prim-ministrul rus.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko.

De altfel, rezultatele obținute de Zelenski reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72.7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27.3%.

Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, desfășurate acum trei săptămâni, când Volodimir Zelenski a obținut 30% din totalul voturilor exprimate atunci, adică 5.7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, cu circa 3 milioane de voturi.

Rezultatele de duminică, 21 aprilie, reprezintă un vot de blam împotriva principalului contracandidat al lui Zelenski, actualul președinte Petro Poroșenko, rămas insensibil la de standardele înalte pe care opinia publică și le-a fixat în materie de luptă împotriva corupției.

La ce ne putem aștepta de la viitorul președinte al Ucrainei?

Fără experiență politică și fără competențe în vreun domeniu din zona politică, putem contura un tablou general al mandatului viitorului președinte ucrainean aplecându-ne atenția asupraechipei de consilieri pe care Zelenski a avut-o în timpul campaniei electorale care l-a dus spre victorie: aproximativ 50 de oameni, mare parte din ei necunoscuți publicului larg, unii absolvenți ai unor prestigioase universități americane, alții fiind apropiați de Rusia.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Razumkov, este un promotor al comunicării în limba rusă, deranjat de ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova după începutul războiului din Donbas, în urma căruia au murit peste 13.000 de persoane, anunță ABC News.

Razumkov și-a arătat, de asemenea, opoziția față de legea ucraineană privind reintegrarea Donbasului, care autorizează folosirea forţei militare pentru descurajarea agresiunii Rusiei, intrată în vigoare la 24 februarie 2018, după ce aceasta a fost votată de Parlamentului de la Kiev la 18 februarie.

Documentul, care a fost promulgat la 20 februarie 2018 de preşedintele Petro Poroşenko, prevede reintegrarea teritoriilor separatiste din regiunile Doneţk şi Luhansk, permiţând armatei ucrainene să folosească forţa pentru a descuraja agresiunea Federaţiei Ruse, ale cărei acțiuni sunt calificate în legea amintită mai sus drept unele ilegale, care contravind dreptului umanitar internațional.

Să nu uităm de legăturile pe care Volodimir Zelenski le are cu oligarhul ucrainean controversat, Igor Kolomoiski, care i-a finanțat campania electorală.

Mulți dintre cei care au votat cu contracadidatul lui Poroșenko și-au aratat reținerea față de relația lui Zelenski cu cel care deține postul ucrainean de televizune 1+1, care difuzează serialul ”Slujitorul Poporului”, în care juca viitorul ocupant al fotoliului de la Kiev.

Kolomoiski se află în exil în Israel, după ce autoritățile din Ucraina au naționalizat anul trecut banca pe care acesta o deține, Privat Bank, acuzându-l că el și asociații săi furau miliarde de dolari de la cetățenii care aveau conturi deschise la acea unitate bancară.

Săptămâna trecută, o instanță de judecată de la Kiev a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea.

Să nu uităm că cetățenii ucraineni sunt așteptați din nou la urne, în luna octombrie, pentru a alege membrii Radei Supreme de la Kiev, instituție unde Blocul Poroșenko – partidul politic al lui Petro Poroșenko, care a promis după înfrângerea înregistrată duminică, că rămâne în politică –deține majoritatea.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending