Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Perspectiva unei agresiuni a Rusiei în Ucraina a crescut puternic încrederea românilor în NATO, UE și SUA. 70% consideră că NATO va apăra România

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Un sondaj de opinie realizat de INSCOP în luna ianuarie, când avertismentele cu o agresiune a Rusiei față de Ucraina s-au întețit și când Moscova a cerut în mod explicit retragerea SUA și a NATO din România și Bulgaria, arată că încrederea românilor în NATO, UE, SUA și statele europene a crescut masiv pe fondul amenințării Rusiei la adresa Ucrainei, dar și după răspunsul unitar al occidentului față de Kremlin.

Astfel, sondajul arată că majoritatea românilor consideră că în contextul creșterii riscului unui război în Ucraina, NATO va apăra România, iar în rândul românilor a crescut susținerea pentru trupele americane din România, dar și pentru ideea unei armate comune europene. Astfel, aproape 75% dintre români susțin prezența bazelor militare americane în România, cu aproape 7% mai mult față de un sondaj precedent.

De asemenea, majoritatea covârșitoare a românilor (77%) consideră că VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, și doar 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

Joe Biden a revenit în fruntea clasamentului liderilor globali care se bucură de încrederea românilor, cu un scor de 34,4%, după ce anterior fusese devansat de Maia Sandu. Vladimir Putin s-a stabilizat la 23,3%.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP), arată că ”în cazul președintelui Putin, pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group, arată că ”riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și UE, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere.”

  • Datele principale ale sondajului:

Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României

Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Viktor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).

DATE METODOLOGICE. Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

Published

on

© Administrația Prezidențială

Serviciul de Informații Externe a contribuit semnificativ la îndeplinirea obiectivelor naționale strategice și a angajamentelor asumate de România în format aliat și european, a declarat, sâmbătă, președintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis la împlinirea a 35 de ani de la înființarea SIE. El a evocat “acțiunile subversive de tip hibrid ale Rusiei în România” și a precizat că semnalele și informările primite de la SIE pe dimensiuni ale securității naționale au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român, având în vedere că rapoartele serviciilor de informații, desecretizate de CSAT, privind ingerințe și manipulări electorale ale alegerilor prezidențiale au determinat Curtea Constituțională să anuleze scrutinul prezidențial de la finalul anului 2024.

“Informările și semnalele transmise pe multiple dimensiuni ale securității naționale au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român și gestionarea, la nivel strategic, a unor provocări de securitate tot mai complexe, ca parte a eforturilor de transformare a României într-un stat rezilient, capabil să facă față unor provocări difuze și impredictibile. Lumea s-a schimbat într-un ritm alert, iar Serviciul de Informații Externe s-a adaptat în timp real la noile paradigme de securitate. În acord cu evoluțiile care au marcat România, SIE a rămas conectat la mutațiile dinamice ale mediului de securitate și, totodată, a rămas deosebit de atent la provocările cu care ne-am putea confrunta în viitor”, a afirmat președintele.

El a subliniat modul eficient în care SIE cooperează cu celelalte instituții din Sistemul Național de Securitate, dar și cu serviciile aliate și partenere.

Potrivit președintelui, schimbul consistent de informații, construcțiile operaționale pe problematici de interes și întâlnirile interinstituționale la nivel de experți contribuie la menținerea României într-o zonă de siguranță.

“Războiul ilegal al Rusiei în Ucraina, poziționările tot mai asertive ale Chinei și ale altor actori statali pe scena internațională, acțiunile subversive de tip hibrid ale Rusiei în România, dar și la nivelul întregului continent european, emergența noilor tehnologii, persistența unor riscuri clasice de securitate, precum cele cibernetice, terorismul, activitățile informative ostile, criminalitatea organizată și migrația ilegală, au continuat să genereze provocări în mediul de securitate la nivel internațional și național și să modeleze, în continuare, activitatea Serviciului de Informații Externe, alături de cea a celorlalte instituții din Sistemul Național de Securitate”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

În opinia sa, într-un mediu de securitate tot mai complex și marcat de creșterea competiției între actorii internaționali, principalul obiectiv în anul 2025 este ca România să rămână un stat stabil și sigur, racordat la spațiul euroatlantic și european, în concordanță cu valorile și principiile democratice și ale statului de drept.

“În acest context, este fundamental ca Serviciul de Informații Externe, alături de celelalte instituții din sistemul de securitate, să își dezvolte componenta de anticipare și avertizare timpurie, să își adapteze activitatea informativ-operativă la modificările situației de securitate și să crească gradul de interoperabilitate între diferitele structuri din componență pentru asigurarea corelării evoluțiilor din domenii diferite de acțiune’, a spus președintele României.

El a susținut că este esențială consolidarea cooperării interinstituționale și cu partenerii externi, în scopul creșterii capacității statului român de a răspunde eficient la multiplele provocări de securitate, cu accent pe amenințările de tip hibrid.

‘Sunt convins că valorile care au călăuzit activitatea SIE încă de la înființare – patriotism, integritate, corectitudine și excelență profesională – vor continua să fie puse pe primul plan, pentru îndeplinirea misiunii nobile pe care Serviciul de Informații Externe o are, aceea de a contribui la asigurarea securității naționale, la apărarea și promovarea intereselor României’, a mai afirmat președintele Klaus Iohannis. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Published

on

© Guvernul României

Menținerea stabilității macroeconomice, ritmul susținut al investițiilor și continuarea reformelor sunt obiectivele Guvernului României pentru acest an, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu delegația Fondului Monetar Internațional, care a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, informează un comunicat oficial al Exacuitvului, remis CaleaEuropeana.ro.

„Bugetul recent aprobat în Parlament include cel mai mare volum alocat până acum investițiilor, respectiv 7,8% din Produsul Intern Brut. Vom prioritiza proiectele publice, astfel încât cele aflate în stadiu avansat de implementare să primească finanțarea necesară pentru a fi finalizate într-un ritm alert. O altă linie de acțiune este susținerea proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru cofinanțarea cărora am alocat resurse bugetare. Valorificăm această fereastră de oportunitate pe care România o are atât pentru dinamica investițiilor, cât și pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR și convergente obiectivului nostru de aderare la OCDE în anul 2026”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Guvernul va continua soluțiile și pentru susținerea sectorului privat. Premierul a punctat măsurile care se adresează industriei alimentare, construcțiilor, încurajării creșterii industriale, precum și investițiile din energie și infrastructură.

În cadrul consultărilor, șeful Executivului a subliniat angajamentul Guvernului de a se încadra, în acest an, în deficitul bugetar de 7% din PIB și de a continua trendul de reducere a deficitului în următorii ani, conform Planului fiscal agreat cu reprezentanții Comisiei Europene. În acest context, premierul Ciolacu a punctat măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice de personal, restructurarea aparatului bugetar și reorganizarea administrativ-teritorială, incluse între prioritățile guvernamentale pentru perioada următoare. De asemenea, a menționat măsurile pentru îmbunătățirea colectării veniturilor publice, prin extinderea digitalizării.

   Citiți și: Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

Întrevederea cu FMI face parte din seria consultărilor Guvernului cu partenerii financiari internaționali și cu mediul de afaceri, premierul Marcel Ciolacu având în această săptămână întâlniri cu Banca Mondială și reprezentanți ai mai multor fonduri de investiții internaționale.

Din delegația guvernamentală, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, secretarul de stat în ministerul Finanțelor, Attila Gyorgy, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan Radu Oprea, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Luminița Odobescu, secretarul de stat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Reamintim că o misiunea a FMI efectuează o vizită de lucru în București în perioada 3-7 februarie pentru a analiza evoluțiile economice și financiare recente și pentru a actualiza perspectivele macroeconomice ale țării noastre.

Continue Reading

ROMÂNIA

SUA, în top 4 parteneri comerciali ai României: Ministrul Economiei va colabora cu ambasadoarea Kavalec pentru intensificarea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pentru români

Published

on

© MEDAT

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, va colabora cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Ann Kavalec, pentru consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic bilateral, în special prin atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă pentru români, potrivit unui mesaj transmis joi pe Facebook.

„Parteneriatul României cu SUA este tot mai puternic!Am discutat astăzi, la sediul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Kathleen Kavalec, despre temele esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic. Dimensiunea economică a acestui parteneriat este tot mai importantă: SUA au intrat în top 4 parteneri comerciali ai României şi rămân cel mai important partener strategic al României”, a evidențiat ministrul Bogdan Ivan. 

În acest sens, el a anunțat că partea română și cea americană vor colabora pentru a găsi „cele mai bune soluții pentru intensificarea investițiilor şi crearea de noi locuri de muncă pentru români, inclusiv prin colaborarea în turism, bazată pe includerea României în programul Visa Waiver”. „Împreună, construim un viitor mai prosper și mai sigur!”, a conchis ministrul. 

Potrivit AmCham România, Statele Unite erau al al 5-lea cel mai mare investitor străin direct în ceea ce priveşte investiţiile în România şi al 3-lea în investiţiile din zona verde în 2023. Schimburile comerciale dintre România şi SUA au ajuns, în 2024, la 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, ele sunt departe de potențial, comparativ cu volumul schimburilor comerciale înregistrat de alte state din regiune: Polonia – Statele Unite 23-25 de miliarde de euro, Ungaria – 10 miliarde de euro cu SUA sau Cehia – Statele Unite 12 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

U.E.8 hours ago

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană 

INTERNAȚIONAL14 hours ago

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL1 day ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.1 day ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ6 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending