Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre cetățeni consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste jumătate din populația României ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, iar dintre cei care ar vota cu un partid naționalist, doar 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia, 35% (21% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE și 25% (15% din totalul populației) ar vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale, informează sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, remis CaleaEuropeană.ro.

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, cel de-al doilea capitol fiind dedicat măsurării disponibilității românilor de a vota un partid naționalist, precum și a aderenței pe care o au o serie de elemente de agendă eurosceptică și naționalistă.

Primul capitol arată că ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 

„Procentul celor care cred că România trebuie să își apere interesele naționale chiar dacă riscă să își piardă statutul de mebru al UE rămâne similar cu cel rezultat din cercetarea din luna martie (64%). Interpretarea acestui grup masiv de populație ca fiind adeptul unor opțiuni naționaliste trebuie însă nuanțată. Cercetarea sociologică a inclus o întrebare filtru prin care am măsurat exclusiv opinia acestui grup, iar rezultatele arată că două treimi dintre aceștia, deși sunt adepții apărării intereselor naționale, cred că ieșirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naționale ale țării noastre. Aparenta disonanță scoate în evidență faptul că majoritatea românilor consideră că dacă restul țărilor europene își urmăresc și propriile interese naționale, este legitim ca și românii să își dorească același lucru pentru țara lor. Există însă o conștientizare rațională clară a faptului că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale și că dezvoltarea economică a țării are cele mai bune perspective în interiorul Uniunii”, a transmis Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

„Prin suplimentarea cercetării în direcția identificării intereselor naționale din perspectiva societății se observă cum agenda acesteia are direcții diferite față de cele identificate de actorii politici din spațiul românesc. Analizând interesele naționale pe segmentarea în funcție de vârsta, educație, venituri constatăm că acestea se mențin cu excepții specifice doar la anumite segmente. Se desenează astfel, pe de o parte, bazinul naționalist maxim la care se poate ajunge, în mod special în zonele rurale cu venituri și educație scăzute, dar se și reiterează clivajul dintre politic și social”, a punctat Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).

Afirmații – Reguli europene vs. interese naționale: 

28% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 31,9% în martie). 64,8% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,2% în martie). 7,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: respondenții din urbanul sub 90.000 de locuitori consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Tinerii sub 30 de ani și persoanele care declară că reușesc din punct de vedere al venitului lunar să aibă tot ce le trebuie sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale.

Potențiala ieșire din UE a României:

Din cei 64,8% care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 64,5% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 42% din totalul eșantionului/populației. 29,4% (19% din total eșantion) cred că ieșirea din UE nu ar afecta interesele naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,1%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 30 de ani, locuitorii din București și din regiunea Nord Est consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre. Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere: persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, persoanele din mediul rural și gulerele albastre.

Afirmații – dezvoltare economică în viitor:

Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 62,9% dintre cei intervievați. 27% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene”, iar 10,1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii, cei cu educație superioară, locuitorii din regiunea Nord Est și București Ilfov sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ” În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Sunt de acord cu afirmația ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales cei care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Intenția generică de vot pentru un partid naționalist:

59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. 34,8% declară că nu ar vota un astfel de partid.

Analiza socio-demografică: Ar fi mai înclinați decât media să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special gulere albastre, locuitorii din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia și Sud Est și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere: persoane cu educație superioară și gulere albe.

Partid naționalist – propuneri ieșire din UE:

Dintre cei 59,5% care declară că ar vota un partid naționalist, 35% (ceea ce reprezintă 21% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană și 61% (ceea ce reprezintă 36% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota pentru un partid naționalist. 4% nu știu sau nu răspund. 

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist, care ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană sunt mai ales persoane cu vârsta între 45 și 59 de ani, care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Partid naționalist – apropiere de Rusia:

Dintre cei 59,5% care declară că ar vota un partid naționalist, 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune o apropiere față de Rusia și 75% (ceea ce reprezintă 45% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota cu un astfel de partid. 4% nu știu sau nu răspund. 

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist ce ar propune o apropiere față de Rusia sunt ceva mai numeroși decât media în cazul cateogriei de vârstă de sub 30 de ani.

Partid naționalist – restrângere drepturi minorități naționale:

Dintre cei 59.5% care declară că ar vota un partid naționalist, 25% (ceea ce reprezintă 15% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale și 70% (ceea ce reprezintă 42% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota cu un partid naționalist. 5% nu știu sau nu răspund. 

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist ce ar propune restrângerea drepturilor minorităților sunt mai ales persoane cu studii primare, din regiunile Centru și Sud Vest Oltenia. Și-ar schimba opțiunea mai ales respondenții din urbanul mare, locuitori ai regiunilor București Ilfov și Vest.

Ierarhie interese naționale:

Respondenții au fost întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României dintr-o listă predefinită. Luând în considerare doar prima alegere făcută, raportată la totalul eșantionului, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%). Urmează întărirea rolului României în UE (24%), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%), întărirea capcității militare (6,8%), păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), dezvoltarea relațiilor economice cu China sau Rusia (6%) și naționalizarea resurselor naturale (4,4%).

Acord afirmații – protejarea minorităților etnice: 

90,6% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său (față de 87,2% în martie), 7,7% sunt de părerea contrarie (față de 11% în martie), iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

ROMÂNIA

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

Published

on

© MAE

România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe după ce președintele Vladimir Putin a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar în Ucraina.

Aceste „acorduri” ilegale și ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-și justifica ocupația militară ilegală asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran și reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situații, transmite diplomația română.

Aceste acțiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional, iar România nu recunoaște validitatea acestora, în special în ceea ce privește operarea vreunei modificări în privința apartenenței teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.

Ca și în cazul anexării ilegale a Crimeii și Sevastopolului, acțiunile Federației Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forței și reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii și norme de drept internațional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU. Federația Rusă acționează contrar tuturor responsabilităților pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii și securității internaționale“, a transmis MAE.

România reamintește faptul că nicio achiziție teritorială bazată pe încălcarea dreptului internațional nu poate fi recunoscută și reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum și pentru integritatea teritorială a acestui stat în granițele sale recunoscute internațional.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1939, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Transporturilor a discutat cu omologul lituanian despre nevoia de a asigura ”liniile de aprovizionare pe zona estică a UE”

Published

on

© Sorin Grindeanu/ Facebook

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat cu omologul său din Lituania, Marius Skuodis, despre ”nevoia comună de a identifica noi rute de transport și de a le dezvolta pe cele existente, astfel încât să putem asigura liniile de aprovizionare necesare pe zona estică a Uniunii Europene”.

”Discuții aplicate cu omologul meu din Lituania, în contextul războiului din Ucraina. Am subliniat rolul deosebit de important al Portului Constanța, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană, a fluxurilor de mărfuri dinspre Asia și interesul de a utiliza, cu o mai mare frecvență,  transportul multimodal. Putem astfel să combinăm transportul naval maritim și fluvial (pe Dunăre) cu transportul feroviar și cu cel rutier”, a precizat Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest sens, cei doi au convenit să identifice ”noi posibilități de colaborare în domeniul feroviar între companiile de profil din cele două state”.

Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii iulie amendarea propunerii sale din decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport), în contextul în care războiul de agresiunea al Rusiei împotriva Ucrainei a redefinit peisajul geopolitic, care a evidențiat vulnerabilitatea UE în fața unor evenimente neprevăzute, izbucnite dincolo de frontierele Uniunii.

”Prin extinderea a patru coridoare europene de transport pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova – inclusiv în porturile Mariupol și Odesa – propunerea de astăzi va contribui la îmbunătățirea conectivității transporturilor dintre aceste două țări și UE, facilitând schimburile economice și conexiuni mai bune atât pentru oameni, cât și pentru întreprinderi. Aceste coridoare vor fi, de asemenea, o prioritate-cheie în reconstrucția infrastructurii de transport a Ucrainei după încheierea războiului. Eforturile noastre de a facilita exportul de cereale din Ucraina prin intermediul coridoarelor de solidaritate au demonstrat, de asemenea, importanța interoperabilității în sistemul de transport, consolidând necesitatea de a crește convergența în cadrul rețelei UE, făcându-o mai rezistentă și consolidând piața internă”, a declarat atunci comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

Cât privește culoarele de solidaritate la care făcea referire oficialul european, aceeași instituție mai sus amintită a prezentat la mijlocul lunii mai un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății a alocat peste 80 mil. euro din PNRR pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți

Published

on

© European Union, 2020

Ministerul Sănătății a alocat peste 80 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți, informează un comunicat oficial al MS, remis CaleaEuropeană.ro

80.200.000 Euro fără TVA au fost alocate pentru finanțarea unui număr de minim 25 spitele publice pentru:

– creșterea capacității secțiilor/compartimentelor de terapie intensivă nou născuți cu minim 124 de paturi adiționale, inclusiv infrastructura și echipamente;

– dotarea secțiilor nou născuți existente în vederea dotării cu echipamente medicale adecvate pentru minim 90 de paturi existente;

– construirea, amenajarea și dotarea a minim 8 centre de training care au ca scop formarea continuă a cadrelor medicale pentru tratarea nou născuților cu patologii grave;

– îmbunătățirea programului de screening (retinopatie de prematuritate, maladii congenitale de cord) prin dotarea infrastructurii existente cu aparatura medicală relevantă;

Tot în cadrul acestei investiții vor fi achiziționate 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală nivel III.

Dosarele de finanțare se vor încărca pe pagina de web www.proiecte.pnrr.gov.ro

Data deschidere platformă pentru depunere dosare de finanțare: 21 octombrie 2022 ora 10:00.

Data închiderii: 03 martie 2023, ora 16:00

Data limită de implementare a proiectelor: 30 noiembrie 2024.

Continue Reading

Facebook

G711 mins ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO26 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO38 mins ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

INTERNAȚIONAL1 hour ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.2 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

ROMÂNIA6 hours ago

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

NATO26 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending