Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne, iar peste două treimi ar vota un partid naționalist

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne, iar peste două treimi din populație ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, remis CaleaEuropeană.ro

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, al patrulea capitol fiind dedicat preferinței românilor privind valorile tradiționale și intenția de vot pentru un partid naționalist.

Valori tradiționale vs. Drepturi și libertăți moderne

63,1% dintre respondenți preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne, iar 31,3% au declarat că preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Analiza socio-demografică: Locuitorii din regiunea de Nord-Est, persoanele cu vârsta peste 45 de ani preferă într-o proporție mai mare decât celelalte categorii valorile tradiționale. Preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale în special tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară.

Cauza pierderii valorilor tradiționale

63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești 30,8%. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și cei care declară că reușesc sa cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât alte categorii că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Varianta ”valorile tradiționale românești se pierd din cauză că sunt atacate de  străini” este aleasă în special de persoanele cu educație primară.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie). 28,2% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 34,8% în iunie și 31,3% în martie). Nu știu sau nu răspund 3%.

Analiza socio-demografică: Ar fi înclinați, într-o proporție mai mare decât media, să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere persoanele cu educație superioară și gulerele albe.

Citiți și: INSCOP: 68,5% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar cu riscul pierderii poziției de stat membru

Mai mult, potrivit unui alt sondaj INSCOP din aceeași serie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este personalitatea internațională în care cetățenii români au cea mai mare încredere, devansându-l pe președintele Statelor Unite.

„Creșterea procentului populației care ar vota un partid naționalist ce promovează valorile familiei tradiționale și valorile religioase este cauzată în opinia noastră de infodemia exacerbată în ultimele luni, de guvernarea în derivă și de contextul emoțional al crizelor existente ce induc nevoia socială de stabilitate, care în mentalul colectiv este asigurată în special pe linie paternalistă / autocrată. Chestiunea pierderii interesului pentru tradiționalism nu este o noutate la nivel transgenerațional, însă trendul conservator în creștere din rândul tinerilor se situează în aceeași zonă socio-demografică de fragilitate în fața curentului infodemic actual. Ca semnal de alarmă – problematici precum educația, infrastructura în vederea distribuirii investițiilor și accesului către venituri mai mari, lupta anticorupție, reformarea și flexibilizarea aparatului administrativ central și teritorial – toate declarate formal, dar nerezolvate în ultimele decenii – pot genera în timp mișcări sociale, ce pot deschide, așa cum istoria recentă europeană a demonstrat prin Brexit, acțiuni care pot afecta stabilitatea, securitatea geopolitică și economică a României”, a declarat Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP). 

„Majoritatea populației preferă valorile tradiționale și identifică în mod rațional faptul că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului tinerilor. Totuși, aproape o treime dintre români crede că valorile tradiționale se pierd din cauza străinilor, ceea ce arată consolidarea în societatea românească a unui filon ultra-conservator. Pe acest fond, nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat însă faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asociate curentului tradiționalist-religios. Prin urmare, intenția de vot pentru o linie conservatoare este astăzi fragmentată între mai multe partide politice mai vechi sau mai noi”, a transmis Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group. 


Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor 17 state membre pentru că nu a pus în aplicare în mod corespunzător normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii ( Directiva UE 2018/958), se arată în comunicatul oficial

Directiva din 2018 privind „testul de proporționalitate” înainte de adoptarea unei noi reglementări referitoare la profesii impune statelor membre să se asigure că orice cerință introdusă în cadrul unei profesii este necesară și echilibrată.

Directiva prevede un set de criterii pentru a preveni normele naționale care pot îngreuna accesul sau exercitarea unei game largi de profesii de către candidații calificați. Lipsa punerii în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind testele de proporționalitate ar putea, în cele din urmă, să dezavantajeze consumatorii sub forma unor prețuri excesive, să submineze dezvoltarea serviciilor inovatoare sau chiar să conducă la un acces insuficient la servicii importante.

Directiva este un instrument puternic pentru a facilita accesul și exercitarea activităților reglementate de către profesioniștii din întreaga UE. Măsurile luate joi pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia vor contribui la prevenirea sau la eliminarea barierelor disproporționate de pe piața unică. 

După ce a evaluat în mod amănunțit măsurile naționale de transpunere, Comisia Europeană a constatat că anumite cerințe nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către unele state membre și că există riscul ca directiva să nu fie eficientă în practică.

Prin urmare, Comisia a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.

Cele mai importante probleme identificate de către Comisie sunt următoarele:

netranspunerea cu exactitate a criteriilor testului de proporționalitate, cum ar fi necesitatea de a asigura necesitatea noului regulament, având în vedere alte norme deja în vigoare.

  • incapacitatea de a surprinde suficient toate tipurile de reglementări, precum cele adoptate de asociațiile profesionale.
  • eșecul de a transpune cu exactitate criteriile testului de proporționalitate
  • neasigurarea garanțiilor procedurale necesare, precum obiectivitatea evaluărilor, mecanisme eficiente de monitorizare, cât și informarea și implicarea efectivă a părților interesate.

Toate statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele prezentate de către Comisia Europeană. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'UE/ Facebook

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții, potrivit pachetului de infringement din luna decembrie. 

Planificarea spațiului maritim: Comisia îndeamnă România să își elaboreze planurile de amenajare a spațiului maritim

Comisia îndeamnă Grecia, Croația, Italia, Cipru și România să asigure punerea în aplicare corectă a Directivei (UE) 2014/89 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim. Directiva stabilește o abordare comună pentru ca țările UE să își planifice zonele maritime. Planificarea spațiului maritim urmărește să organizeze activitățile umane în zonele marine astfel încât să îndeplinească diverse obiective ecologice, economice și sociale. Printre acestea se numără dezvoltarea unei economii albastre durabile, utilizarea durabilă a resurselor marine și conservarea ecosistemelor marine sănătoase și a biodiversității. Punerea în aplicare corectă a directivei este esențială pentru atingerea acestor obiective ca parte a ofertei ecologice europene. Directiva prevedea ca statele membre de coastă să elaboreze planuri de amenajare a spațiului maritim până cel târziu la 31 martie 2021 și să transmită copii ale planurilor Comisiei și celorlalte state membre în cauză în termen de trei luni de la publicarea acestora. Grecia, Croația, Italia, Cipru și România nu și-au stabilit planurile de amenajare a spațiului maritim, iar Comisia nu a primit nicio indicație cu privire la un calendar și un proces realist care să conducă la adoptarea planurilor de amenajare a spațiului maritim înainte de sfârșitul anului 2021.

Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere Greciei, Croației, Italiei, Ciprului și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Calificarea profesională: Comisia cere României să se conformeze normelor UE

Comisia a decis să deschidă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și să trimită un aviz motivat suplimentar Ciprului pentru încălcarea normelor UE privind calificările profesionale.

Directiva UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE) a instituit un sistem modern de recunoaștere în întreaga UE. Aceste norme facilitează recunoașterea calificărilor profesioniștilor care doresc să se stabilească sau să își presteze serviciile în alte state membre, garantând în același timp un nivel ridicat de protecție pentru consumatori și cetățeni. Asigurarea unei aplicări coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor reprezintă o preocupare deosebită pentru Comisie.

Comisia îndeamnă România să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 98/5/CE privind avocații, asigurând recunoașterea automată a titlurilor profesionale de avocat din UE. Aceste norme specifice facilitează exercitarea permanentă a profesiei de avocat într-un alt stat membru decât cel în care a fost obținută calificarea.

Comisia se adresează Ciprului cu privire la neconformitatea anumitor dispoziții naționale din legislația sa cu Directiva 2005/36/CE și cu articolul 49 din TFUE. Comisia ridică această problemă în ceea ce privește normele naționale referitoare la profesiile inginerești și, în special, la arhitecți. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat României și să trimită Cipru în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia îndeamnă România să denunțe tratatele bilaterale de investiții (TBI) cu alte state membre ale UE

Comisia a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Suediei, Belgiei, Luxemburgului, Portugaliei, României și Italiei pentru că nu au eliminat efectiv din ordinea lor juridică tratatele bilaterale de investiții (TBI) intra-UE la care sunt părți contractante, astfel încât acestea să înceteze să mai producă efecte juridice. Poziția de lungă durată a Comisiei a fost aceea că TBI-urile dintre statele membre ale UE constituie un sistem de tratate paralele care se suprapun și intră în conflict cu dreptul Uniunii, împiedicând astfel aplicarea deplină a acestuia. Ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Achmea (C-284/16), toate statele membre s-au angajat în 2019 să denunțe TBI-urile intra-UE în mod coordonat, fie prin intermediul unui acord plurilateral, fie prin denunțări bilaterale rapide.

Comisia ia act de faptul că Austria și Suedia nu au semnat acordul plurilateral cu alte state membre și nu au finalizat denunțarea bilaterală a TBI-urilor lor intra-UE. Între timp, Belgia, Luxemburg, Portugalia, România și Italia au semnat acordul plurilateral în mai 2020, dar nu au finalizat încă procesul de ratificare a acestuia, necesar pentru a asigura securitatea juridică pentru investitori și întreprinderi.

Comisia îndeamnă statele membre menționate mai sus să ia de urgență toate măsurile necesare pentru a elimina BIT-urile intra-UE din ordinea lor juridică, ținând seama de incompatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii. În lipsa unui răspuns satisfăcător din partea acestora în termen de două luni, Comisia poate decide să adreseze avize motivate.

În plus, astăzi, Comisia a trimis un aviz motivat complementar Suediei pentru că nu s-a asigurat în mod eficient că Tratatul bilateral de investiții (TBI) cu România încetează să producă efecte juridice. Deși Suedia a eliminat BIT din ordinea sa juridică în mod formal și fără ambiguitate prin intermediul unui acord reciproc cu România, aceasta nu a reușit să asigure gradul necesar de securitate juridică pentru investitori și întreprinderi, întrucât nu a eliminat în practică toate efectele juridice pe care BIT le produsese de la apariția incompatibilității sale cu dreptul Uniunii. Acest lucru a permis tribunalelor de arbitraj să își exprime propria opinie cu privire la validitatea BIT, menținând până în prezent aplicabilitatea acestuia și acceptând jurisdicția pe baza dispozițiilor sale.

Comisia îndeamnă Suedia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că TBI-ul său cu România încetează să producă efecte juridice, având în vedere incompatibilitatea TBI-ului cu dreptul Uniunii. În lipsa unui răspuns satisfăcător din partea Suediei în următoarele două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor șapte țări membre UE (Croația, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia și Spania) deoarece acestea nu au transpus corect normele UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal [Directiva (UE) 2017/1371].

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste norme, care fac parte din strategia globală a Comisiei de combatere a fraudei, protejează bugetul UE prin armonizarea definițiilor, a sancțiunilor, a normelor de competență și a termenelor de prescripție legate de fraudă și de alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

O transpunere adecvată a acestor norme de către statele membre este necesară pentru a permite Parchetului European să desfășoare investigații și urmăriri penale eficiente.

Termenul de transpunere a directivei în dreptul intern a expirat la 6 iulie 2019.

În raportul său de transpunere a directivei din 6 septembrie 2021, Comisia a identificat o serie de probleme de conformitate. Acesta arată că sunt necesare îmbunătățiri, în special pentru a asigura transpunerea coerentă a definițiilor infracțiunilor și a răspunderii – și a sancțiunilor – persoanelor juridice și fizice.

Cele opt state membre notificate joi de Comisia Europeană au acum la dispoziție două luni pentru a clarifica măsurile pe care le-au luat pentru a asigura transpunerea corectă și completă a directivei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA43 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA55 mins ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.2 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Daniel Buda4 hours ago

Comisia ANIT: Daniel Buda, responsabil pentru două proiecte privind bunăstarea animalelor în timpul transportului: Am încredere că vor contribui la identificarea soluțiilor avantajoase pentru fermierii UE

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending