Connect with us

NEWS

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. În topul îngrijorărilor, nivelul corupției

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Peste 76% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, procentul celor pesimiști fiind în creștere față de sondajele precedente, conform ultimului sondaj de opinie la nivel național realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS, instituție din cadrul Academiei Române.

Cea mai mare parte a românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situația economică actuală, cât și cea din sănătate și educație, însă pe primul loc în topul îngrijorărilor românilor este corupția. În topul îngrijorărilor urmează diferențele dintre oamenii bogați și oamenii săraci și degradarea mediului înconjurător.

Peste trei sferturi dintre români (76,4%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18,5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 5,1% nu știu sau nu răspund. Procentul celor pesimiști cu privire la direcția țării este în creștere față de sondajele precedente, realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer (72,8% în martie 2019, 71,6% în ianuarie 2019, 73,4% în noiembrie 2018).

Peste jumătate dintre respondenți (54,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 30,6% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 14,8%. Față de lunile anterioare, se menține tendința de creștere a optimismului cu privire la direcția în care se îndreaptă lucrurile în Europa, respectiv de scădere a pesimismului. Astfel, procentul celor care cred că Europa se îndreaptă în direcția bună a crescut gradual de la 41,2% în noiembrie 2018 la 46,7% în martie 2019, depășind 50% în sondajul curent.

Majoritatea românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situația economică actuală a României (76%), cât și situația din sistemul educațional (78,3%) sau cea din sistemul de sănătate (83%).

Puțin peste jumătate dintre români (51%) consideră că situația securității României este foarte bună sau bună, 38% că este rea sau foarte rea, în timp ce 11% nu știu sau nu răspund.

54,3% evaluează siguranța personală și a familiei ca fiind bună și foarte bună, iar aproximativ 40% ca fiind rea sau foarte rea.

Cele mai mari motive de îngrijorare

În topul îngrijorărilor legate de situația României se numără: nivelul corupției (84,2% dintre respondenți se declară mult sau foarte mult îngrijorați de acest aspect), diferențele dintre oamenii bogați și oamenii săraci (73,7%), degradarea mediului înconjurător (72,2%), starea economiei naționale (70,6%), posibilitatea unui conflict armat în zonă (44%).

Puțin peste jumătate (51,8%) dintre respondenți apreciază că situaţia financiară actuală a familiei lor este bună sau foarte bună. 40,7% sunt de părere că situația financiară a familiei lor este proastă, 3,2% foarte proastă, în timp ce 4,3% nu știu sau nu răspund.

Instituțiile în care oamenii au cea mai mare încredere

Armata este instituția internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 67,9% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție (față de 68,1% în martie, respectiv 64,1% în luna ianuarie). Urmează Biserica cu 56,8% (55,1% în martie 2019, respectiv 54,5% în luna ianuarie), Academia Romana cu 45,5% (instituție măsurată pentru prima oară) și Poliția cu 41,6% (43,2% în martie, respectiv 41,2% în ianuarie). 41,2% dintre români au încredere multă și foarte multă în Președinție (față de 38,2%în martie, respectiv 39,1% în ianuarie). În presă își exprimă încrederea 27,3% dintre cei intervievați (față de 29,2% în martie, 27,7% în ianuarie). Pe următoarele poziții se situează Curtea Constituțională cu 22,7% (față de 21,9% în martie, 18,4% în ianuarie) și Guvernul cu 12,4% (față de 13,8% în martie, 12,8% în ianuarie).

Clasamentul încrederii în instituțiile interne este încheiat de partidele politice, cu 8,9% încredere multă și foarte multă (față de 11,3% în martie, 11,8% în ianuarie) și Parlament, cu 9,8% încredere multă și foarte multă (față de 11,2% în martie, 9,8% în ianuarie).

Pe prima poziție în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează NATO, cu 56,1% încredere multă și foarte multă (față de 52,4% în martie, 49,9% în ianuarie), urmat de Uniunea Europeana (UE) cu 55,3% (față de 49,6% în martie, 47,8% în ianuarie) și ONU cu 52,5%.

Sondajul de opinie publică la nivel național a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

76 de ani de la Debarcarea în Normandia, cel mai amplu asalt amfibiu din istorie

Published

on

© US Ambassy Bucharest

Astăzi se împlinesc 76 de ani de la Debarcarea în Normandia. Soldaţi americani alături de aliaţi din Marea Britanie, Canada, Polonia, Franţa şi alte ţări au efectuat cel mai amplu asalt amfibiu din istorie, deschizând frontul de vest şi ducând, un an mai târziu, la înfrângerea puterilor Axei în Europa.

”Americanii care au luat parte la operaţiune, bărbaţii şi femeile care au mers cu abnegaţie la război în locuri îndepărtate pentru a lupta împotriva fascismului sunt numiţi adesea „Generaţia cea mai măreaţă”, transmite Amasada SUA în România într-un mesaj aniversar postat pe pagina oficială de Facebook.

Atitudinea lor este exemplificată de Lynn „Buck” Compton, soldat în Divizia 101 Aeropurtată: „Astăzi, când oamenii îmi mulţumesc pentru serviciul îndeplinit, îmi spun că trei ani din viaţa mea sunt un preţ mic de plătit pentru această ţară. Nimeni nu îmi datorează nimic.” 


La 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea în Normandia a forţelor aliate (numită codificat Operaţiunea ”Overlord”), fiind deschis, astfel, cel de-al doilea front în Europa în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Agerpres.

Deşi au existat discuţii cu ocazia întrevederilor şi a conferinţelor interaliate la care au participat reprezentanţii SUA, Marii Britanii şi URSS privind problema deschiderii celui de-al doilea front în Europa, împotriva Germaniei hitleriste, încă din 1942, acest eveniment a fost amânat, preocuparea principală constituind-o la început teatrul de război din Africa de Nord. În urma Conferinţei de la Casablanca din ianuarie 1943, s-a decis din nou amânarea deschiderii celui de-al doilea front în Europa, din 1943 pentru 1944, iar la Conferinţa anglo-americană de la Washington din mai 1943, la care au participat W. Churchill şi F.D. Roosevelt, s-a stabilit ca o debarcare în Europa occidentală, mai exact în Franţa, să aibă loc în mai 1944.

În ceea ce priveşte ”Ziua Z”, Eisenhower a stabilit iniţial debarcarea în dimineaţa zilei de 5 iunie 1944. Data avea să fie amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie, din cauza timpului nefavorabil.

Debarcarea forţelor aliate urma să fie precedată de o vastă acţiune de desant-paraşutare. Bombardamentele de aviaţie, care începuseră cu două luni înaintea datei stabilite pentru debarcare, urma să se intensifice în ultimele zile. Aviaţia trebuia să acopere forţele maritime aflate în deplasare, să execute bombardamente masive asupra fortificaţiilor germane de pe ţărmul francez şi apoi să sprijine desantarea.

”Forţele principale, dislocate în ultimele trei luni la 150 km nord de ţărmurile sudice ale Marii Britanii, au fost aduse la începutul lunii iunie 1944 într-o zonă de adunare situată la cca 20-25 km de locul de îmbarcare. Deplasarea convoaielor a început în dimineaţa zilei de 5 iunie, iar la sfârşitul zilei navele se aflau în zona de control şi de coordonare de la sud-est de insula Wight. De aici convoaiele s-au deplasat în noaptea de 5/6 iunie spre sectorul de debarcare, iar la 15-20 km de ţărm s-au desfăşurat pentru luptă”, se arată în lucrarea ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial” (Bucureşti, 1971).

”La orele 6.30 a început debarcarea, mai întâi în zona americană, iar cu o oră mai târziu şi în zona engleză. Primele detaşamente debarcate au înaintat cu succes pe ţărmul francez, respingând rezistenţele forţelor germane aflate în apărare (…) Ziua de 6 iunie 1944, prima zi a debarcării, decisivă pentru desfăşurarea întregii acţiuni, s-a încheiat cu succes. Cele cinci divizii debarcate în primul eşalon (în afara celor trei divizii paraşutate) au ocupat fiecare câte un cap de pod cu o adâncime de peste 10 km.” (”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial”). În cursul lunii iunie 1944 au fost aduse noi forţe aliate, astfel că la 1 iulie 1944 efectivele debarcate totalizau aproape un milion de oameni, potrivit sursei mai sus menţionate.

”Reuşita debarcării în Normandia a fost decisivă pentru eşecul trupelor germane pe teatrul de operaţiuni din Vest în anii 1944-1945. Deşi ulterior zilei de 6 iunie 1944, Wehrmachtul a mai obţinut unele succese (îndeosebi la Arnhem şi Ardeni) care au întârziat înaintarea forţelor aliate, după debarcare acestea din urmă nu au putut fi totuşi stăvilite în marşul lor spre est, ele impunându-se categoric în bătălia Normandiei (iunie-iulie 1944), în campania din sudul Franţei şi în eliberarea întregii Franţe şi a ţărilor Beneluxului (….)” (”Din istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Canadei a îngenunchiat alături de protestatarii din Ottawa pentru a denunța rasismul în urma morții lui George Floyd în SUA

Published

on

© Captură de ecran-Twitter

 

Premierul canadian Justin Trudeau s-a alăturat vineri miilor de protestatari din Ottawa pentru a denunţa rasismul şi violenţa poliţiei în urma morţii lui George Floyd în SUA, aşezându-se în genunchi alături de aceştia, informează AFP și Agerpres.

Purtând o mască de protecţie, Justin Trudeau a îngenunchiat de mai multe ori, ultima oară timp de 8 minute şi 46 de secunde, perioada de timp în care George Floyd a suportat presiunea genunchiului poliţistului alb Derek Chauvin pe gât şi care i-a provocat moartea.

Prim-ministrul canadian s-a alăturat manifestanţilor adunaţi în faţa clădirii Parlamentului pentru a aduce un omagiu afro-americanului a cărui moarte a stârnit o mişcare mondială de revoltă şi proteste. Trudeau a fost însoţit de ministrul responsabil cu familia, Ahmed Hussen.

Justin Trudeau  a ținut și un discurs în Parlament privind rasismul în Canada care există și le-a cerut liderilor să fie alături de protestari: ”Deci, ca lideri și ca aliați, trebuie să ascultăm, să învățăm și să lucrăm cu fiecare persoană care marchează și postează și așteaptă mai mult decât status quo-ul.”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending