Connect with us

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 75% dintre români se opun ieșirii României din UE, iar 80% sunt împotriva ieșirii din NATO

Published

on

© MApN

Peste trei sferturi dintre români nu ar fi de acord cu ieşirea ţării noastre din Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, relevă un sondaj INSCOP, realizat în perioada 1 – 17 martie, la comanda New Strategy Center, informează Agerpres.

Conform cercetării sociologice, 76,8% dintre respondenţi cred că România nu ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. 19,7% ar fi de acord cu ieşirea ţării din UE. 3,5% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu răspund.

De asemenea, 80% dintre respondenţi cred că România nu ar trebui să iasă din NATO. 16,1% împărtăşesc părerea contrarie, iar 3,9% nu ştiu sau nu răspund.

“Dezbaterile alarmiste cu privire la prăbuşirea încrederii românilor în UE trebuie nuanţate pentru că ele nu reflectă realitatea percepţiei publice şi pot reprezenta combustibil pentru diverse entităţi cu discurs anti-european şi patriotard. Încrederea românilor în UE nu s-a prăbuşit! Ea creşte şi scade periodic în funcţie de diverse subiecte de pe agendă, dar nu putem vorbi despre o prăbuşire. Mai mult decât atât, în condiţiile în care peste 3 pătrimi dintre români nu vor ca Romania să iasă din UE şi 80% nu vor ca România sa iasă din NATO, lucrurile devin foarte clare. Apartenenţa noastră la UE şi NATO este unul dintre cele mai mari câştiguri din istorie pentru întreaga naţiune română care s-a constituit cu faţa spre Vest. ADN-ul nostru identitar s-a construit tocmai pe această apartenenţă la Occident şi chiar dacă adesea geografia ne-a jucat feste, am rezistat aici într-o insulă puternică de latinitate, cu o limba romanică şi o cultură veritabil europeană”, afirmă Remus Ştefureac (INSCOP Research, STRATEGIC Thinking Group), citat într-un comunicat.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 1 – 17 martie prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului a fost de 1.103 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul german de interne atrage atenția asupra riscului crescut de confruntare între Rusia şi NATO

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministrul german de interne Nancy Faeser a atras atenția asupra unui risc crescut de confruntare între Rusia și NATO, în cadrul unui interviu publicat în ziarul Handelsblatt şi citat de DPA, informează Agerpres.

”De la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, am cunoscut un punct de cotitură în securitatea internă. Rusia poartă un război hibrid în Europa. Este evident că campaniile de dezinformare, actele de sabotaj şi atacurile cibernetice sunt controlate de stat”, a apreciat ea.

Cu toate acestea, oficialul german a făcut apel la ”prudență” și a ”acțiune fermă”.

Întrebată dacă Rusia şi-a intensificat activităţile de sabotaj, Faeser a răspuns: ”Înregistrăm o creştere semnificativă. De aceea, infrastructura critică trebuie protejată mai bine”.

Recent, Serviciul Secret de Informații al Regatului Unit a descoperit o ”campanie incredibil de nesăbuită” de sabotaj rusesc în Europa, care se derulează în vreme ce Moscova recurge la amenințări de natură nucleară pentru a slăbi sprijinul țărilor occidentale pentru Ucraina.

Cât privește riscul de confruntare între Rusia și NATO, premierul polonez Donald Tusk avertiza asupra pericolului unui conflict global, avertisment venit după ce Moscova a recurs la folosirea unei noi rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva Ucrainei.

În acest context, șeful Comitetului Militar al NATO îndeamnă companiile să fie pregătite pentru ”un scenariu de război” și ”să își adapteze în consecință liniile de producție și distribuție”.

Continue Reading

NATO

Ministrul Apărării, de Ziua Națională: Apartenența la NATO ne oferă cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră și consolidează rolul României în plan internațional

Published

on

© MApN

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră, realizată într-un context internațional favorabil, înțeles și fructificat de elitele românești, a declarat duminică ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, cu ocazia Zilei Naționale a României. 

„ Prin viziunea lor politică și diplomatică, dar și prin curajul, eroismul și sacrificiul ostașilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial, idealul național a devenit realitate. Lor, eroilor noștri din toate timpurile, le datorăm respect, recunoștință și amintire veșnică”, a scris Angel Tîlvar, pe pagina sa de Facebook.

 

Ministrul apărării naționale a precizat că, astăzi, România este un membru respectat al NATO și al Uniunii Europene, parte a unei comunități unite de valori comune: „pace, libertate, independență și suveranitate”.

„Apartenența la cea mai puternică alianță politico-militară din lume ne oferă cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră și consolidează rolul țării noastre în plan internațional”, a adăugat Tîlvar.

Ministrul a menționat că aceste valori, împărtășite de aliații țării noatre, ne oferă unitate și solidaritate, „mai ales în contextul provocărilor de securitate actuale”.

„Astăzi, 1 decembrie, să ne amintim de sacrificiile celor care au făcut posibilă Marea Unire și să continuăm să construim o Românie mai puternică. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a conchis Angel Tîlvăr.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski, dispus la compromisuri dacă teritoriul controlat de Ucraina ar beneficia de protecția NATO. Kievul cere o invitație oficială de aderare la Alianță

Published

on

© NATO/ Flickr

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat vineri NATO să ofere garanţii de protecţie teritoriului ucrainean sub controlul său cu scopul de “a încheia faza fierbinte a războiului”, în timp ce ministrul ucrainean de externe Andrii Syhiba le-a cerut omologilor săi din ţările NATO ca la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor Alianţei, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, să transmită Ucrainei invitaţia de aderare la NATO.

Zelenski a mai lăsat să se înţeleagă că este dispus să aştepte înainte de a recupera zonele ocupate de armata rusă – aproape o cincime din ţară -, dacă un astfel de acord ar putea oferi securitate restului Ucrainei şi ar pune capăt luptelor.

Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO“, a declarat preşedintele la postul britanic Sky News, potrivit unei traduceri din off în engleză a cuvintelor sale, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Trebuie să facem acest lucru rapid. Apoi, Ucraina va putea să recupereze cealaltă parte a teritoriului său pe cale diplomatică”, a adăugat el.

Scrisoarea ministrului de externe ucrainean, consultată de Reuters, sugerează o nouă ofensivă diplomatică a Ucrainei de a obţine primirea în NATO, demers înscris şi în “planul de victorie” în războiul cu Rusia prezentat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aliaţilor occidentali ai Kievului.

Acest plan cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un “pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

În scrisoarea consultată vineri de Reuters, Ucraina menţionează că acceptă ideea că nu se poate alătura NATO cât timp continuă războiul cu Rusia, dar primirea unei invitaţii de aderare acum i-ar arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că unul din principalele obiective ale acestuia, respectiv împiedicarea intrării Ucrainei în NATO, nu poate fi atins, se argumentează în text.

NATO a declarat că Ucraina se va alătura Alianţei şi că se află pe o cale “ireversibilă” în direcţia aderării, dar nu a emis o invitaţie oficială şi nici nu a stabilit un calendar.

Discuţiile asupra unui eventual armistiţiu sau acord de pace s-au intensificat de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane la începutul lunii noiembrie.

Anterior acestor alegeri, primul interviu acordat de Jens Stoltenberg după retragerea din poziția de secretar general al NATO a evidențiat scenarii care sunt luate în calcul, prin comparații istorice cu Finlanda, Japonia și Germania de Vest privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina.

Dacă exemplul Finlandei a presupus neutralitate după conflictul cu URSS, iar securitatea postbelică a Japoniei este asigurată printr-un tratat bilateral cu Statele Unite, Stoltenberg a propus o altă comparație.

“Germania de Vest privea Germania de Est ca parte a Germaniei mai mari. Ei nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO proteja bineînțeles doar Germania de Vest. Există modalități de a rezolva această problemă (…) Atunci când există o voință, există modalități de a găsi soluția. Dar ai nevoie de o linie care să definească unde este invocat articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea graniță”, a spus el.

Moscova controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea pe care a anexat-o în 2014. Rusia a mai anexat regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, chiar dacă nu le controlează complet.

Până în prezent, Kievul a exclus întotdeauna cedarea de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Vladimir Putin cere ca armata ucraineană să se retragă din mai multe teritorii şi refuză orice aderare a adversarului său la NATO.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA22 minutes ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ2 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Republica Moldova: Maia Sandu va dona un premiu de 100.000 de dolari primit pentru apărarea democrației

POLITICĂ3 hours ago

Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european

POLITICĂ4 hours ago

Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Finală între Călin Georgescu și Elena Lasconi pe 8 decembrie

POLITICĂ5 hours ago

Nicolae Ciucă, ales pentru nou mandat de senator PNL: Voi pune întotdeauna interesele Doljului și ale României pe primul loc

U.E.5 hours ago

Șeful diplomației ungare, nouă „misiune de pace” la Moscova pentru a promova soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la masa negocierilor

U.E.6 hours ago

Lituania, Letonia și Estonia au decis impunerea de sancțiuni asupra liderilor politici georgieni care au reprimat manifestațiile pro-UE

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană

CHINA7 hours ago

În vizită la Beijing, șefa diplomației germane a abordat deschis sprijinul acordat Rusiei de către China în războiul din Ucraina: „Am pledat în favoarea unui proces de pace echitabil”

COMISIA EUROPEANA22 minutes ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ1 day ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre

Comisari europeni, Mînzatu, ursula von der leyen
COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”

Trending